5,650 matches
-
-și maximiza interesele și, în același timp, a-și minimiza angajamentele. Dimensiunea economică a strategiilor Japoniei oferă și indicii care favorizează predicțiile neorealiste despre politica sa externă. Începând cu 1989 există tensiuni în relațiile SUA-Japonia. Gilpin identifică într-un mod convingător cauza acestor tensiuni în statutul Japoniei, de rival politic și economic al SUA. În timp ce conflictele generate de dezechilibrul comercial SUA-Japonia au fost estompate în anii 1990 datorită revenirii economice a SUA, condițiile de bază rămân propice unui conflict structural (Gilpin
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
global. La nivel global, Japonia se folosește foarte mult de instituțiile internaționale economice și de securitate. La nivel regional, ea se folosește mai puțin de instituții, dar totuși suficient. Într-adevăr, sub aspecte importante, explicația oferită de instituționalism este mai convingătoare decât cea oferită de modelul neorealist. În timp ce neorealismul poate evidenția semne ale tensiunilor din relația Japoniei cu alte puteri, instituționaliștii pot să afirme că angajamentul ei față de instituțiile internaționale globale pare să rămână puternic, având în vedere comportamentul japonez după
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
căruia, deși China se comportă tot mai asertiv, acest fapt este moderat de cadrele instituționale. Așa cum s-a discutat, există dovezi conform cărora instituțiile internaționale afectează aspecte importante ale politicii externe chineze după 1989. Totuși, este dificil de susținut un argument convingător pozitiv, conform căruia instituțiile internaționale au modelat trăsăturile fundamentale ale politicii externe chineze după 1989. Liberalism 1: variația internă Liberalismul prevede că un grad ridicat al variației culturale și instituționale va fi încorporat în dinamica sistemului internațional emergent. Aceasta se
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
alternativele neorealiste și instituționaliste, realismul identității surprinde clar modul distinct prin care politica externă chineză reflectă complexitatea relației dintre autoritatea internă a regimului și mediul extern. În linii mari, predicțiile modelului liberal cu privire la strategiile Chinei după Războiul Rece pot fi convingătoare. Aceasta nu înseamnă că China și-a conturat un set în general liberal, de preferințe strategice. În schimb, comportamentul Chinei în politica externă trece dincolo de predicțiile neorealiste și instituționaliste datorită influenței puternice a preferințelor sale strategice asupra comportamentului în plan
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
vreodată gândirea conservatoare tradițională. În mod similar, neoconservatorismul sugerează că apelul la patriotism ar fi mai eficient decât ideologia socialistă tradițională pentru realizarea integrării sociale. Totuși, neoconservatorismul are limitări importante ca direcție politică viabilă pentru că [...] încă nu a prezentat argumente convingătoare care să abordeze eficient problemele identificate în societatea chineză. ... Neoconservatorii încă nu au explicat cum poate sentimentul lor de naționalism să concorde cu nevoia vădită a Chinei de a importa capital și a exporta bunuri în continuare. (Fewsmith, 1995, p.
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
seriile mai vaste de comportament ce pot fi asociate cu concepțiile întipărite despre sistemul internațional. În cazul primului eveniment, există precedente clare în dezbateri consacrate din domeniu. Această afirmație nu este valabilă și pentru al doilea eveniment. Așadar, este mai convingător să se afirme că sfârșitul Războiului Rece, și nu 11 septembrie, prezintă o provocare fundamentală la adresa modalității de conceptualizare a dinamicii pe termen lung a sistemului internațional. Consecințele atacurilor de la 11 septembrie 2001 și urmările lor pentru sistemul internațional au
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de lume" (Escarpit, 1958, p. 116). • Rațiunile Metoda cea mai frecventă rămâne totuși interpretarea. Astfel, cercetătorul, înarmat cu anumite cunoștințe istorice, cu diverse date statistice despre condițiile de posibilitate și contexte, se lansează în interpretări, mai mult sau mai puțin convingătoare, ale posibilelor rațiuni ale unei practici sau ale alteia. McClelland propune, de exemplu, o distincție între logicile de afiliație și de împlinire, pe care Chazel o aplică practicilor culturale (David McClelland, The Achieving Society, The Free Press, New York, 1961). Pe
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se construiește în și prin practici și a colectivelor. Identități colective Sociologii au fost dintotdeauna sensibili la modurile de producere a colectivului. Practicile culturale, de cult sau altele generează grupuri. Sociologia religioasă a introdus, și în acest caz, cele mai convingătoare analize. Durkheim (1912) insistă asupra riturilor, deoarece acestea servesc la întreținerea credințelor. Prin punerea lor în scenă și punerea în mișcare a colectivelor, ele realizează "ideea grupului", o reînvie și contribuie la întărirea unei coeziuni colective în jurul acestei credințe. De unde
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mai mari șanse să fie profitabile și care firme e mai probabil să fie neprofitabile. Studii pe decenii de date economice, realizate anual de către Fraser Institute din Canada și o rețea globală de institute de cercetare, au arătat în mod convingător că sprijinirea mai mare pe forțele piețelor duce la venituri mai mari pe cap de locuitor, rate mai mari de creștere economică, un acces mai mare la apă potabilă, asistență de sănătate și alte binefaceri caracteristice vieții moderne, inclusiv un
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și își primește sau își sporește astfel libertatea prin această prealabilă supunere. Vastitatea proiectului și a preluării în proiect poate să meargă de la un "altul" simplu, până la "mulți" și până la omenirea toată. Ea poate să exprime fie îmbrățișarea tandră și convingătoare a unei puteri reale, fie un delir al puterii, o putere pervertită, în care preluarea în proiect se face prin hotare și hotărâri impuse. Nimeni, în afara celui ce preia, nu se mai recunoaște și nu se mai definește în această
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
disputa dintre Parmenide și Melissos în favoarea primului, spunînd: "Iată de ce trebuie să credem că Parmenide a gândit mai bine decât Melissos: pentru acesta, nelimitatul e una cu totul, pentru celălalt, totul e limitat, deopotrivă cumpănit față de mijloc." Însă cel mai convingător, în perspectiva din care discutăm, ne apare un text al lui Plotin 3, în care "limita" intră în ecuație cu binele, iar "nelimitatul" în ecuație cu răul.4 Punîndu-și problema să definească "substanța răului", Plotin pleacă de la observația că răul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să înțeleagă ceea ce ei suferă și suportă ― trec prin lume în chip esențial ignorați, adică necitiți, și mor îmbălsămați între coperțile propriilor cărți, în splendoarea cavourilor care sânt bibliotecile. Cu cât un lucru este spus mai bine, mai apăsat, mai convingător, cu cât atinge mai mult fondul lucrurilor, cu atât ― odată recunoscut ca atare și clasat ― lipsa lui de audiență este mai mare. Dacă nu aș fi trăit experiența de editor, aș fi continuat să mă legăn în iluzia scrisului și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
comentariul ei. Spre deosebire de ceilalți, ei se retrag din viață zgomotos. Un autor de jurnal se duce la moarte făcând tapaj, gesticulând, explicând, justificîndu-și trecerea pe aici, crezând oarecum că el va scăpa de deznodământul bine știut dacă va expune mai convingător felul în care și-a întrebuințat timpul: cum a respirat în cutare zi, cum se învolbura apa pe care a privit-o, ce vise a visat, ce oameni a întîlnit și ce i-a spus unul sau altul, ce cărți
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
acceptă în acest caz să creadă cu atâta încrîncenare lucruri care sânt cu totul neobișnuite și perfect neverificabile, în vreme ce în atâtea alte cazuri ei se lasă cu greu convinși de lucruri infinit credibile și susținute cu probe și argumente extrem de convingătoare? Pentru simplul motiv că există un avânt al cunoașterii care face ca ființa umană să nu se poată limita la obiectele pe care i le dă experiența. Există în noi, spune Kant, o nevoie cu mult mai înaltă decât "silabisirea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Francois Pinton tapisat cu câteva mii de piese de muzică clasică, răsună Mână birjar, Iubesc femeia, Adio, doamnă... Monica și Virgil încep să schimbe priviri complice, nevenindu-le să creadă că anii adolescenței lor bucureștene pot să năvălească atât de convingător peste ei. Sîntem toți trei pe muchia dintre lacrima nostalgică și râs, pentru că muzica e insinuantă, iar versurile sânt pe alocuri, uluitoare. (Rețin, la un moment dat, portretul femeii care zdrobește inimile tuturor bărbaților: "șarpe cu trup de felină".) Și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mă impresionează deloc. Deloc! Poate pe Virgil să reușiți să-l impresionați, acasă. Important e rezultatul. ― Je m'enfiche de rezultat! Am fost torturată! Și nimeni nu-mi plânge de milă. ― Nu vă plâng, Monica, nu vă plâng. Nu sînteți convingătoare. Chestia cu Kafka nu mă convinge. ― Gabriel, ești un monstru insensibil." În așteptarea prelucrării rezultatelor analizei, mergem spre café-ul unde cu trei ore în urmă Monica cerea relații despre analiza scaner "livrezorului" de portocale. Mă ține de braț, nespus de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Mai ales că e mai mult decât probabil că originea devălmășiei din satele noastre poate fi găsită, documentar, în ambele situații sociale. În afara practicilor și deprinderilor caracteristice vieții devălmașe, păstrate și ajunse până la noi, amintite în rândurile precedente, cele mai convingătoare și mai concludente dovezi pentru istoric, chiar și pentru cei mai puțin avizați în asemenea probleme, deci în relevarea organizării devălmașe a satelor în vechime, rămân, până în prezent, tot documentele scrise ce s-au păstrat, mai ales acelea în care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
până la hotarul cu Blăjerii, actualmente Ivești, respectiv hotarul dintre Ivești și Torcești, situat atunci pe locul unde se află în prezent Spitalul Ivești. Clădirea morii, zidită de Panaite Balș la Torcești, despre care am relatat mai înainte, reprezintă cel mai convingător argument ce atestă existența hotarului dintre Torcești și Blăjeri pe această linie. Este greșită localizarea pe care o face un autor de geografie a județului Tecuci, manual de școală primară din perioada interbelică, care scrie că moara este pe teritoriul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
interesantă, ziceam noi, prin faptul că exprimă o practică juridică din timpuri îndepărtate, constă în „mărturia răzășilor din Umbrărești prin duhovniceasca cercetare ce li s-au făcut de preotul satului”, probă pe care judecătoria o consideră a fi cea mai convingătoare. În cele din urmă, „giudecătoria, încheind a sa socotială, hotărăște ca jăluitoarea Iftinca [...] să-și stăpânească deplin arătații stânjeni din bătrânul Manii, cu adăugire că, dacă după aceasta să vor mai ispiti pârâții a mai supăra pe jăluitoare la stăpânirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
recentei sinteze prin care o echipă de la universitatea din Maryland (Gottfredson, 2003) a evaluat 178 de programe de intervenție. Cercetările lui Soule și, la nivel mai general, cele ale echipei conduse de Denise C. Gottfredson sunt, în această privință, deosebit de convingătoare: astfel, într-un eșantion de 234 de școli, rezultatele unei anchete intense asupra victimizării și climatului școlar arată că factorii care explică mai frecvent creșterea victimizării sunt instabilitatea echipei didactice (teachers turnover, 0,91), lipsa de claritate și nedreptatea în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să fie minorități etnice, tind să aibă părinți cu un statut inferior, slujbe prost plătite sau fără slujbă și tind să aibă prieteni care comit acte deviante" (vezi și Kauffman et al., 1997). Literatura este abundentă în domeniu și deosebit de convingătoare. Mai multe exemple: • o anchetă suedeză (Lindström, 2001) arată că 22% dintre școlile din zonele urbane favorizate raportează violențe (mai ales verbale), față de 47% în zonele urbane defavorizate; • o anchetă irlandeză (O'Moore, Kirkham și Smith, 1997) raportează, de asemenea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este într-o întârziere considerabilă, sporită de politicile structurale care provoacă atâtea suferințe țărilor africane. Sociologic, e foarte verosimil că doar o elită accede, în unele țări, la învățământul secundar. De altfel, teza lui Joseph Lompo insistă într-un mod convingător și curajos pe efectele clientelismului clanurilor și potentaților locali asupra posibilităților de a continua studiile. Adevărata problemă a excluziunii nu ar fi deci violența școlară ca reacție frustrată în fața inegalității, ci o excluziune din școală; • printre motivele materiale, faptul că
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
destul de repede. Toate posibilitățile iscusite nu mai au timp să se lase descoperite, să-mi ofere ajutorul, să împlinească cu mine o imposibilitate. (Mai trage un gât din sticlă) Și apoi a apărut Grollfeuer, ginecologul, ginecologul și psihologul, o concretețe convingătoare, și pe deasupra un ascuns cavaler al crucii, o stare de istovire alături de latura proprie a sine-ului meu, propria înnoptare a proastei dispoziții de sine... dezgustător. Trebuie să vâr încă o dată cuțitul în tipul ăsta de condiție mijlocie... Se duce
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ideile predecesorilor lor fie pentru a le dezvolta, fie pentru a le "îngropa". Dacă înțelegem realismul ca o tradiție, atunci trebuie să ne îndreptăm atenția asupra gînditorilor luați individual, în contextul evoluției istorice a disciplinei, așa cum a arătat în mod convingător Michael Smith (1986). Discuția de față își propune, însă, să depășească acest cadru, bazîndu-se pe ideea că pentru a înțelege multitudinea dezbaterilor contemporane și dezvoltarea cunoașterii în disciplina relațiilor internaționale este nevoie nu numai de o analiză istorică, ci și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
descoperim sensul dezbaterilor clasice și contemporane. În ce privește aceste dezbateri, conceptele nu fac parte numai din teoriile explicative, ci și din moștenirea simbolică a disciplinei (vezi conceptul de balanță a puterii sau cel de putere, de exemplu). Așa cum a argumentat foarte convingător Ole Waver (1989) nu poți da pur și simplu la o parte regulile cunoașterii practice - ele sînt înrădăcinate în cultura diplomatică (care există ca atare) și în memoria colectivă a disciplinei. Finalitatea unei mai bune înțelegeri a realismului este să
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]