14,043 matches
-
după cei mai mulți, a primelor traduceri din Baudelaire sub semnătură lui Vasile Pogor, în numărul 3 al Convorbirilor literare din 1870. Pentru gustul și detașarea ironică a traducătorului - ca să nu o discutăm pe cea poetica - ilustrativa este replică acestuia în legătură cu înființarea Convorbirilor, comparabilă cu cea a lui Verlaine despre “decadisme”: “Poate o denumire potrivită ar fi Convorbiri literare, spune Iacob Negruzzi; Bravo, răspunde Pogor de departe: Convorbiri literare nu zice nimic. Cela n'engage a rien! Admis!” Mihai Eminescu traducând proza de
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
al Convorbirilor literare din 1870. Pentru gustul și detașarea ironică a traducătorului - ca să nu o discutăm pe cea poetica - ilustrativa este replică acestuia în legătură cu înființarea Convorbirilor, comparabilă cu cea a lui Verlaine despre “decadisme”: “Poate o denumire potrivită ar fi Convorbiri literare, spune Iacob Negruzzi; Bravo, răspunde Pogor de departe: Convorbiri literare nu zice nimic. Cela n'engage a rien! Admis!” Mihai Eminescu traducând proza de Edgar Poe prin intermediul lui Charles Baudelaire, iată o situație care, dincolo de hazardul acesteia în aceea
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
a traducătorului - ca să nu o discutăm pe cea poetica - ilustrativa este replică acestuia în legătură cu înființarea Convorbirilor, comparabilă cu cea a lui Verlaine despre “decadisme”: “Poate o denumire potrivită ar fi Convorbiri literare, spune Iacob Negruzzi; Bravo, răspunde Pogor de departe: Convorbiri literare nu zice nimic. Cela n'engage a rien! Admis!” Mihai Eminescu traducând proza de Edgar Poe prin intermediul lui Charles Baudelaire, iată o situație care, dincolo de hazardul acesteia în aceea ce-i privește pe fiecare din cei trei, vorbeste de la
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
XIX-lea: „Dar Eminescu era „cetit” cu cea mai mare admirație, fiind alături cu cei de la Junimea din Iași care îl apreciau și erau admiratori ai lui Eminescu, a cărui faimă o aduc cele patru Scrisori publicate în 1881 în Convorbiri Literare”; „șapte cotidiene care apăreau în anul 1877 au arătat valoarea presei românești”. În concluzie, cartea „S” de Elena Buznă, care scrie elaborat și cu seriozitate, este interesantă în principal, datorită profunzimii trăirilor și dezbaterilor originale asupra unor trăsături morale
Dan Ionescu: Literatura feminină de astăzi. Cronică la romanul „S”, de Elena Buznă () [Corola-blog/BlogPost/339305_a_340634]
-
poeziile ei se înalță la un nou nivel, drept pentru care Eminescu o îndrumă să trimită poeziile spre publicare. Acum la 1 decembrie 1875 îi trimite poeziile “Fugi îți zic” și “În zadar” lui Iacob Negruzzi să le publice în “Convorbiri literare” .Lui Eminescu i-a produs o mare bucurie publicarea acestor poezii, destinul ei literar, împletindu-se cu destinul literar al poetului. Între anii 1875-1877, Veronica Micle va publica în “Convorbiri literare” 55 de poezii dintre care menționăm pe cele
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
În zadar” lui Iacob Negruzzi să le publice în “Convorbiri literare” .Lui Eminescu i-a produs o mare bucurie publicarea acestor poezii, destinul ei literar, împletindu-se cu destinul literar al poetului. Între anii 1875-1877, Veronica Micle va publica în “Convorbiri literare” 55 de poezii dintre care menționăm pe cele legate de destinul ei cu al lui Eminescu: “Când îmi plec”, De-ai ști...”, “Fugi...”, Ar fi destul...”, “Singură”, “Pe ceruri...”, “Ai plecat...”, “Și pulbere, țărână...”, “Pasăre cu pene-albastre”, “Am plecat
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariția poemului în „Convorbiri Literare”) „Îndată ce mă voi muta de aici- îi scria Eminescu Veronicăi la 10 aprilie 1882- îți trimit bani de drum; pân-atunci „Legenda” la care lucrez va fi gata și fiindcă luceafărul răsare în această legendă, tu nu vei fi
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
variante până a ajuns s-o definitiveze pe ultima. Deși îl publicase la Viena , în „Almanahul societății academice social-literare „România Jună” pe 24 aprilie-6 mai 1883, Eminescu încă era nemulțumit de forma finală. La 1 august 1883 este reprodus în „Convorbiri literare” În ediția Maiorescu din decembrie 1883, poemul apare cu unele modificări, atribuite de D. Murărașu însuși poetului care revăzuse întregul material. Se cunosc patru versiuni anterioare anului 1880-1882, textul definitiv al poemului este trimis la Viena , iar în ianuarie
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
însuși poetului care revăzuse întregul material. Se cunosc patru versiuni anterioare anului 1880-1882, textul definitiv al poemului este trimis la Viena , iar în ianuarie 1883 apare și în traducere germană, tradus de Mite Kremnitz. De ce la Viena și nu în „Convorbiri”, s-au întrebat mulți. După scrierea „Luceafărului,” „Multă vreme nu l-am mai văzut”- ne spune Maiorescu -Luceafărul n-a apărut în „Convorbiri” .S-a jenat să mi-o mai trimită mie? Căci oricât de splendidă era haina în care
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
ianuarie 1883 apare și în traducere germană, tradus de Mite Kremnitz. De ce la Viena și nu în „Convorbiri”, s-au întrebat mulți. După scrierea „Luceafărului,” „Multă vreme nu l-am mai văzut”- ne spune Maiorescu -Luceafărul n-a apărut în „Convorbiri” .S-a jenat să mi-o mai trimită mie? Căci oricât de splendidă era haina în care îmbrăcase prozaicele mele cuvinte, prin care încercasem să-l conving ( să renunțe la căsătorie-n.n.) Știa c-o să le recunosc” La temelia
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
titlul: Savitri. Povestire indică din Mahabharata. De altfel, asemenea preocupări ale lui Bogdan-Duica erau simultane cu cele ale lui George Coșbuc. Acesta traducând, tot prin intermediar german, celebra dramă Sakuntala a lui Kalidasa, din care a început să publice în Convorbiri literare, în decembrie 1890, pentru că lucrarea să apară integral la București, în 1897, cu titlul: Sacontala. Traducere liberă după Calidasa. Savitri a fost republicata de N. Iorga în 1940, la Vălenii de Munte, cu o prefață semnată de filozoful, Virgil
Mirela Teodorescu: SAVITRI – Povestire din Mahabharata. Recenzie () [Corola-blog/BlogPost/339526_a_340855]
-
nuvelei Sărmanul Dionis, va fi inclusă în cuprinsul nuvelei și folosind o fabulație complicată, Mihai Eminescu încearcă să dovedească relativitatea adevărului și posibilitatea dedublării, a despărțirii spiritului de propria sa umbră, printr-un simplu act de voință. Publicată în revista „Convorbiri literare” (1872 - 1873), Sărmanul Dionis dezbate soarta tragică a omului de geniu într-o societate ostilă adevăratelor valori, eroul fiind silit să se refugieze în vis pe altă planetă. G. Călinescu vede în această nuvelă „o adevărată poemă romantică”. Nuvela
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
Interviuri ca la carte de Dan Ionescu Dialogul pentru Mircea Pospai a fost alternativa de serviciu la vocația de a elabora cărți de reportaje sau epice. Convorbiri de după-amiază (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, 264 p.) reprezintă, după cum apreciază autorul în Scurtă lămurire, „rezultatul transcrierii câtorva dintre sutele de interviuri înregistrate mai demult ori mai de curând, ca jurnalist (...). Ar mai fi ceva de spus, anume că
Mircea Pospai: Convorbiri de după-amiază () [Corola-blog/BlogPost/339547_a_340876]
-
curând, ca jurnalist (...). Ar mai fi ceva de spus, anume că am dorit ca această carte să ofere și altceva decât simplele interviuri transcrise și, în unele cazuri, adnotate de către interlocutori sau autor. Am considerat că adăugirea unor fragmente de convorbiri, pe un CD atașat, vă prilejuiește dumneavoastră, cititorilor, o altfel de întâlnire, mai directă și mai adevărată, cu oamenii pe care eu i-am invitat la microfon”. Cei intervievați sunt: Nestor Vornicescu, Varujan Vosganian, Adrian Cioroianu, Gabriel Chifu, Horia Bădescu
Mircea Pospai: Convorbiri de după-amiază () [Corola-blog/BlogPost/339547_a_340876]
-
destin. Evocă jocul suveran al Craiovei Maxima, precum și atmosfera pe care numai în Parcul Romanescu o poți avea, „un parc unicat al țării, pentru care am făcut reclamă peste tot în lume, pe unde am ajuns”. Temele se diversifică pe parcursul convorbirii, de la politică la familie. Adrian Cioroianu aduce la suprafață amănuntele unei vieți petrecute deseori sub reflectoare, împreună cu stările dobândite în aceste împrejurări. Gabriel Coșoveanu, Paul Aretzu, Constantin Zărnescu, Horia Bădescu și Dinu Săraru au locul lor privilegiat în cartea de
Mircea Pospai: Convorbiri de după-amiază () [Corola-blog/BlogPost/339547_a_340876]
-
aceste împrejurări. Gabriel Coșoveanu, Paul Aretzu, Constantin Zărnescu, Horia Bădescu și Dinu Săraru au locul lor privilegiat în cartea de față. Mircea Pospai a fost un profesionist al domeniului radio, pentru o bună perioadă, directorul Studioului de Radio Oltenia Craiova. Convorbirile de după-amiază desigur atestă acest fapt și pe larg sunt despre intimitatea de atitudine a unor personalități. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Mircea Pospai: Convorbiri de după-amiază () [Corola-blog/BlogPost/339547_a_340876]
-
Interviuri ca la carte de Dan Ionescu Dialogul pentru Mircea Pospai a fost alternativa de serviciu la vocația de a elabora cărți de reportaje sau epice. Convorbiri de după-amiază (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, 264 p.) reprezintă, după cum apreciază autorul în Scurtă lămurire, „rezultatul transcrierii câtorva dintre sutele de interviuri înregistrate mai demult ori mai de curând, ca jurnalist (...). Ar mai fi ceva de spus, anume că
Mircea Pospai: Interviuri ca la carte. Recenzie de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339540_a_340869]
-
curând, ca jurnalist (...). Ar mai fi ceva de spus, anume că am dorit ca această carte să ofere și altceva decât simplele interviuri transcrise și, în unele cazuri, adnotate de către interlocutori sau autor. Am considerat că adăugirea unor fragmente de convorbiri, pe un CD atașat, vă prilejuiește dumneavoastră, cititorilor, o altfel de întâlnire, mai directă și mai adevărată, cu oamenii pe care eu i-am invitat la microfon”. Cei intervievați sunt: Nestor Vornicescu, Varujan Vosganian, Adrian Cioroianu, Gabriel Chifu, Horia Bădescu
Mircea Pospai: Interviuri ca la carte. Recenzie de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339540_a_340869]
-
destin. Evocă jocul suveran al Craiovei Maxima, precum și atmosfera pe care numai în Parcul Romanescu o poți avea, „un parc unicat al țării, pentru care am făcut reclamă peste tot în lume, pe unde am ajuns”. Temele se diversifică pe parcursul convorbirii, de la politică la familie. Adrian Cioroianu aduce la suprafață amănuntele unei vieți petrecute deseori sub reflectoare, împreună cu stările dobândite în aceste împrejurări. Gabriel Coșoveanu, Paul Aretzu, Constantin Zărnescu, Horia Bădescu și Dinu Săraru au locul lor privilegiat în cartea de
Mircea Pospai: Interviuri ca la carte. Recenzie de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339540_a_340869]
-
aceste împrejurări. Gabriel Coșoveanu, Paul Aretzu, Constantin Zărnescu, Horia Bădescu și Dinu Săraru au locul lor privilegiat în cartea de față. Mircea Pospai a fost un profesionist al domeniului radio, pentru o bună perioadă, directorul Studioului de Radio Oltenia Craiova. Convorbirile de după-amiază desigur atestă acest fapt și pe larg sunt despre intimitatea de atitudine a unor personalități. (Cronica aparuta in revista „Scrisul Românesc”, Nr. 5, 2013) Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Mircea Pospai: Interviuri ca la carte. Recenzie de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339540_a_340869]
-
20 lei; 83. Gomboș, Stelian, Despre Biserică și Stat între curs și discurs, Editura „Top Form”, București, 2009, 20 lei; 84. Gomboș, Stelian, Euharistia - calea către Iisus Hristos, Dumnezeu, Editura „Agnos”, Sibiu, 2010, 25 lei; 85. Gomboș, Stelian, Vorbire și convorbire cu oameni aleși, Editura „Top Form”, București, 2010, 20 lei; 86. Gomboș, Stelian, Dumnezeiasca Euharistie - centrul vieții liturgice și duhovnicești a creștinului, Editura „Emia”, Deva, 2011, 30 lei; 87. Gomboș, Stelian, Din cuvântul înțeleptului - la ceas de sfat și sfătuire
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
un mijloc de comunicare la distanță (radio, tv etc.), dar nu orice mijloc de comunicare la distanță face parte din mass-media. Aici se încadrează mijloacele de telecomunicații prin intermediul cărora se realizează comunicarea la distanță între două ori mai multe persoane (convorbirile telefonice și teleconferințele, videocoferințele) ori între o persoană și un set de programe ori servicii telefonice cu operatori umani ori roboți telefonici, teletext, videotext, telematica personală și profesională. Prin cărțile sale, “Galaxia Gutenberg” (1962) și “Understanding media” (1964), canadianul Marshall
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
Editura Paralela 45, 2010). Este dispoziția afectivă ce ține „prizonier” un spirit reflexiv și lucid, onest cu propria conștiință și cu lumea. Această stare rezultă dintr-o firească „exigență (...) față de elite”. Materia volumului este alcătuită din transcrierea a 12 dintre convorbirile avute de Radu Călin Cristea la Radio Europa Liberă în intervalul 2 noiembrie 1999 - 24 iunie 2000 cu personalități ale spațiului public și ale elitei românești. Axa izotopică se cristealizează sub titulatura „Amintiri din labirintul tranziției”. Abordarea subiectelor, cele mai multe derivate
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
importanței unor evenimente precum inventarea bombei atomice („Plimbare prin New York. Pe urmele bombei atomice”), întemeierea New-York-ului („Un Rosh Hashana 1654”). Criteriul înalt al umanității individualizează „Sfârșitul Americii”, „Noapte bună și noroc”, „Corectitudinea politică”, „Președinții americani față cu morala proletară”, „O convorbire imaginară cu Obama la cafenea”). Între articolele din această categorie, remarcabil este „Sfârșitul Americii?”. Aici este reținut un slogan de mare impact al Președintelui Barack Obama: „Nu voi accepta niciodată locul doi pentru America”. Deși provine din corespondențe transmise de-
ROBERT RADU HERVIAN: Spirit şi comunicare, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339615_a_340944]
-
Li Weihua, Yang Chunyan, Zhiming Li, Zhen Quing Su și alții. Dintre colaboratorii săi români sunt amintiți profesorul Tudor Păroiu studentul de excepție Victor Vlădăreanu. Excepțională în plan afectiv este legătura sa cu Bălceștiul natal (România ). Sunt de menționat două convorbiri cu mama sa : “Mama la telefon: - Vezi că ești singur prin lume .../ - Lasă că mă descurc eu!”; „Mama și la vârsta asta mă crede copil! Îmi zice la telefon: Să fii cuminte !” Jurnalul prinde și o amintire despre prietenii din
FLORENTIN SMARANDACHE: Extensica şi estetica paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339641_a_340970]