4,293 matches
-
și impunător, dar mai originar. Cînd îl numim Pantrokrator, spune Grigore de Nyssa, trebuie să ne gîndim la El ca la cel care susține în ființă toate lucrurile, Dumnezeu atotțiitor. El strînge apele în mîna Sa, cuprinde în Sine toate creaturile înzestrate cu inteligență pentru ca toate lucrurile să stea în ființă, îmbrățișate în puterea lui atotcuprinzătore Ca omnitenens, divinul nu mai are strălucirea comună, imediat recognoscibilă a puterii, fastul ei afirmativ. Are o prezență radicală, aproape insesizabilă în evidența ei, asemenea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
bunurilor omenești, de la cele mai nobile pînă la cele mai banale, a-l concepe ca intendent al tuturor sensurilor și treburilor publice și private pe scurt, un Dumnezeu căruia i se conferă doar atîta transcendență cît să rezolve satisfăcător problemele creaturii sale. Chiar în epocile de maturitate religioasă, via affirmativa, necomplementată de via negativa, ar fi riscat să reducă divinul la o condiție subalternă : a-l aprecia, căuta, gîndi, celebra mai ales în funcție de opera sa ; a-l configura pornind de la trăsăturile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ierarhica lui arhitectură, avîndu-l drept cheie de boltă pe Dumnezeu a început să pară unor gînditori creștini prea perfect. Transcendentul devenise prea vecin cu lumea; era doar concluzia, vîrful ei, garanția ordinii sale. Reacția față de prea apăsata continuitate între sfera creaturii și cea a Creatorului a constat în accentul pus pe transcendența tare a divinului. Pornind de la această temă, se puteau dezvolta mai multe linii de gîndire. Soluția lui Cusanus, de pildă, a mizat pe antinomie, pe coincidența opuselor care se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se poate exercita, unde alternativa subzistă, unde separările sînt cu putință, unde autonomia umană poate deveni, la limită, autonomie față de absolut, autonomie absolută. în mod poate paradoxal, libertatea de alegere constituie demnitatea ființei umane și totodată marca statutului ei de creatură, condiționată de multiplu, supusă mutabilității. Libertatea de alegere privilegiu al ființei raționale, fie ea umană sau angelică presupune, cu necesitate, mutabilitatea celui care o posedă. Pentru Origen, pentru Grigore de Nyssa, pentru Augustin, mutabilitatea (tropé) face diferența între Creator și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
condiționată de multiplu, supusă mutabilității. Libertatea de alegere privilegiu al ființei raționale, fie ea umană sau angelică presupune, cu necesitate, mutabilitatea celui care o posedă. Pentru Origen, pentru Grigore de Nyssa, pentru Augustin, mutabilitatea (tropé) face diferența între Creator și creatură, suscită distanța dintre ei, lasă să apară pentru ființa creată cîmpul opțiunilor posibile. Grigore de Nyssa : Dumnezeu este imuabil, dar noi, oamenii, sîntem statorniciți în schimbare și mutație [subl. n.] și devenim mai buni sau mai răi ; mai răi, cînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de copil/rob la cea de fiu/moștenitor, capabil să asume ereditatea divină înscrisă în ființa lui, să colaboreze la actualizarea ei, pentru a participa în Christos la libertatea Lui infinită. Astel înțeleasă, libertatea omului depășește limitele naturii lui de creatură, primind calitatea parodoxală de a cupla aceste limite cu eliberarea de ele. Libertatea divinului constă în absența oricăror limite, e infinitate absolută, Posibilitate totală totalmente actualizată. în calitate de creatură, omul nu poate atinge acest mod fără mod al libertății infinite. Dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
libertatea Lui infinită. Astel înțeleasă, libertatea omului depășește limitele naturii lui de creatură, primind calitatea parodoxală de a cupla aceste limite cu eliberarea de ele. Libertatea divinului constă în absența oricăror limite, e infinitate absolută, Posibilitate totală totalmente actualizată. în calitate de creatură, omul nu poate atinge acest mod fără mod al libertății infinite. Dar poate participa la ea printr-o dinamică a creșterii infinite, unde limitările ființei sale, ca și ale lumii, devin praguri mobilizatoare ale unei nesfîrșite transcenderi. Autorii creștini au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Universal. înseamnă, mai precis, a participa activ la modelul care te locuiește. Cînd vorbește despre realizarea personală a Omului Universal, Andrei Pleșu insistă în aceeași măsură pe ambele aspecte ale acestui proces : pe menirea omului de a satura tot spectrul creaturii ; pe capacitatea, orientată ascendent, de a se depăși, de a tinde spre modelul său. Idealmente, omul se identifică, în măsura în care își realizează integral posibilitățile, cu Prototipul însuși al lumii și cu Principiul ei. Cînd Cusanus concepe omul ca șir convergent spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
opoziție-uniune a contrariilor dă structura realului, de la condiția umană la cea divină și la medierea între cele două. în fiecare facultate a sa, spune Simone Weil, alături de Cusanus, umanul e supus contradicției : voință, intelect, afectivitate. Mai ales, sîntem contradicție fiind creatură : fiind Dumnezeu și infinit altul decît Dumnezeu. Dumnezeu însuși cuprinde două aspecte în tensiune : el e iubire și putere, e Bine și necesitate. Or, metafizica Simonei Weil concepe creația tocmai ca pe o revelare a acestei dualități intra-divine3 ; concepe existența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
privim (ori măcar să întrevedem) realul dintr-o dublă perspectivă : din punctul nostru de vedere, al ființei-în-lume, și simultan din punctul de vedere al Polului divin. Ea ne arată cum se vede realul observat din centrul terestru al cosmosului, cu ochii creaturii, și cum se vede același real din centrul lui transcendent. în formularea lui Andrei Pleșu, schema inversiunii se rezumă, în toate tradițiile mari, prin regula : cel dintîi în ordine principială e, cel puțin în aparență, ultimul, cel din urmă, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ferește să gîndim divinul potrivit regimului mundan, ne împiedică să transpunem asupra transcendenței logica, familiară nouă, a legilor naturale și sociale. Sîntem bine situați pentru a nu ceda tentației combătute de Berdiaev de a tematiza sfera divinului prin asemănare cu creatura, atribuindu-i trăsături antropomorfice ori sociomorfice. Desprinsă de simbolismul puterii, suveranitatea divinului rămîne să se reflecte în societățile noastre numai sub chipul autorității spirituale. Străină prin natura ei de forță, autoritatea spirituală se asociază strîns cu libertatea persoanei. Impune doar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
posibilitatea ființărilor. în mistica ebraică, o linie care culminează cu doctrina lurianică a contracției (țimțum) susține că spațiul creației se ivește ca efect al concentrării, restrîngerii sau interiorizării lui Dumnezeu, absorbit de Infinitul lui radical. în termenii lui Meister Eckhart, creatura apare în teritoriul făcut posibil prin transcenderea de sine a lui Dumnezeu, care se retrage în străfundul Deității sale, unde își are locul propriu nașterea eternă a Fiului din Tatăl, unde Tatăl îl naște pe Fiul în abisul increat al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
autolimitează. Vechiul Testament proclamă în cîteva rînduri acest model. După potop, curcubeul e semnul hotărîrii lui Dumnezeu de a-și stăpîni mînia, expansiunea distrugătoare în fața dezordinilor umane și cosmice, de a îndura și de a se îndura de condiția duală a creaturii sale. însuși Legămîntul lui Iahve cu poporul său constă într-o progresivă delimitare a sferelor proprii celor doi interlocutori. Iar atunci cînd se stabilește organizarea țării, a comunității și a cultului, leviții, neam sacerdotal, nu primesc teritoriu, ceea ce simbolizează, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
socială și o putere politică. Această Prezență se retrage în incinta Torei, se sprijină pe practicile unei comunități risipite, dislocate, aflate întrucîtva la marginea istoriei, pe muchia dintre istorie și eschaton. în creștinism, delimitarea unei sfere laice, unde Dumnzeu dă creaturii sale libertatea de a se organiza după capul ei, apare chiar din zorii noii religii. Spre deosebire de alte credințe, creștinismul se ivește într-o lume care e, cultural și politic, deja constituită. Mesajul christic anunță sfîrșitul iminent al istoriei, apropiata desăvîrșire
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tradiția lui Rashdall. Lui C.S. Lewis i se datorează larga audiență pe care a căpătat-o argumentul moral în dezbaterile actuale. Hartshorne prezintă argumentul moral astfel: A1 Nu există nici un scop suprem a cărui realizare să depindă de acțiunile unei creaturi. A2 Există un scop suprem, acela de a promova o viață bună printre anumite creaturi pe parcursul scurtului răstimp al vieții naturale. A3 Există un scop suprem, acela de a promova o viață bună printre anumite creaturi după moarte sau în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
-o argumentul moral în dezbaterile actuale. Hartshorne prezintă argumentul moral astfel: A1 Nu există nici un scop suprem a cărui realizare să depindă de acțiunile unei creaturi. A2 Există un scop suprem, acela de a promova o viață bună printre anumite creaturi pe parcursul scurtului răstimp al vieții naturale. A3 Există un scop suprem, acela de a promova o viață bună printre anumite creaturi după moarte sau în ceruri. T Există un scop suprem, acela de a îmbogăți viața divină 51. Argumentul moral
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
depindă de acțiunile unei creaturi. A2 Există un scop suprem, acela de a promova o viață bună printre anumite creaturi pe parcursul scurtului răstimp al vieții naturale. A3 Există un scop suprem, acela de a promova o viață bună printre anumite creaturi după moarte sau în ceruri. T Există un scop suprem, acela de a îmbogăți viața divină 51. Argumentul moral pe care îl prezintă Hartshorne vizează felul în care oamenii contribuie la viața divină prin activitate creativă. Chiar dacă în principiu argumentul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumentului ontologic, multe din ideile sale fiind considerate valide și de către Kant. Hume a considerat că se poate demonta argumentul ontologic dacă ne raportăm la prezența răului în lume și la măreția lui Dumnezeu care nu permite inițiativa și independența creaturilor sale. În "Dialoguri asupra religiei naturale" Hume critică argumentul ontologic plecând de la ideea simplă că în cazul în care Dumnezeu deține atributul omnipotenței, atunci prezența răului în lume ar nega existența unui Dumnezeu înzestrat cu omnipotență deoarece un Dumnezeu omnipotent
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
clasic între Dumnezeu și lume: Dumnezeu este creatorul, iar lumea este creată, Dumnezeu este perfect și infinit, iar lumea este contingentă și finită. Indivizii creează de asemenea ceva în Dumnezeu, pentru că o ființa divină este într-o permanentă legătură cu creaturile sale. În locul conceptului clasic de Dumnezeu, teismul neoclasic propune un Dumnezeu în care există potențialitate. Cunoașterea lui Dumnezeu crește în măsura în care Universul se schimbă și evoluează. Această potențialitate implică și faptul că se poate vorbi de anumite perfecțiuni pe care Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fi greșit ca Dumnezeu să nu creeze, dar greșeala nu este posibilă în cazul lui Dumnezeu 357. Dumnezeu cunoaște toate lucrurile într-o manieră în care nu există relativitate sau dependență în Dumnezeu, ca și cunoscător și dependență maximă în creaturi ca și cunoscut. Se spune adesea că putem vorbi de o cunoaștere umană relativă, în timp ce cunoașterea divină este absolută. Teismul procesual propune o abordare care nu consideră cunoașterea divină absolută în toate aspectele sale. Mai mult, a considera cunoașterea noastră
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
procent mai favorabil de risc și oportunitate. Ideea unei puteri cosmice care determină toate deciziile nu are sens puterea lui Dumnezeu este maximală, dar trebuie privită totuși ca o putere printre celelalte 360. Din perspectiva lui Hartshorne, acțiunile libere ale creaturilor preced cunoașterea divină în timp și sunt cauzal necesare pentru ca Dumnezeu să le cunoască. Cunoașterea divină trebuie să fie ordonată temporal și trebuie să fie schimbătoare. În comparație cu doctrina unei cunoașteri dincolo de timp, în care Dumnezeu cunoștea într-un singur moment
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
asemănătoare relației dintre minte și corp. Această relație poate fi privită ca asemănătoare, dar nu identică: în timp ce ființele umane nu au în fiecare moment o conștiință directă a schimbărilor corpului lor, Dumnezeu se presupune a cunoaște în fiecare moment fiecare creatură și fiecare eveniment care are loc în lume. În al doilea rând, în timp ce majoritatea evenimentelor au loc în afara noastră, în cazul divinității totul are loc înăuntrul ei întreg mediul este intern. Mai mult, dacă multe din evenimentele trecute sunt uitate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
divină exclude șansa. Einstein, care la fel ca Darwin, nu putea accepta existența șansei, afirmase că "Dumnezeu nu aruncă cu zarurile"; iar Arthur Young, un inventator în domeniul avioanelor afirma mai târziu că "Dumnezeu aruncă zarurile, pentru că a da naștere creaturilor înseamnă de fapt să implici șansa în ceea ce ei vor face"366. O guvernare ideală stabilește acele reguli în afara cărora libertatea ar include un risc mai mare decât oportunitate. Riscul nu poate fi înlăturat deoarece merge mână în mână cu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mare ar extinde riscurile mai mult decât oportunitățile, iar o libertate prea mică restricționa oportunitățile într-o mai mare măsură decât riscurile 367. Hartshorne consideră că în Dumnezeu există o coincidență perfectă între altruism și interes propriu: devreme ce toate creaturile sunt părți ale sale și toate au un loc în cunoașterea sa, Dumnezeu dorește fericirea lor ca parte a fericirii sale.368 Perspectiva teismului neoclasic asupra omniscienței divine și asupra viitorului permite o raportare adecvată asupra libertății umane. Oamenii au
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o raportare adecvată asupra libertății umane. Oamenii au posibilitatea de a alege dintre variantele ivite, iar ființa perfectă cunoaște acel fapt în momentul în care se actualizează. Realitatea este într-o permanentă schimbare, într-un proces continuu, iar Dumnezeu împreună cu creaturile trebuie priviți ca și co-creatori ai acestei realități. Dumnezeu nu creează toate detaliile acestei realități: pentru El viitorul este indefinit deoarece el cunoaște evenimentele viitoare ca și posibilități și le cunoaște astfel în funcție de evenimentele petrecute în trecut: din evenimentele petrecute
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]