3,199 matches
-
persanul "erguan" - liliac, care la rândul său a avut ca etimon nostratic *orgo-, *ergo-). Autorii comentează, de asemenea, simbolurile acestei unice creații folclorice: pădurea - simbol al lumii imaginare, fetele - simbol al gintei latine, somnul - simbol al uitării, al pierderii identității, cucul - simbol al indiferenței, șarpele - simbol al opresiunii, musca golumbacă - simbol al perpetuării și multiplicării răului, darurile - mreana și fuiorul de aur etc.
Iovan Iorgovan () [Corola-website/Science/319146_a_320475]
-
17 martie 2010 ), Györfi-Deák György ( Transilvania Jurnal, 3 martie 2001 ), Harold Breteanu ( Provincia Corvina, nr.27, 2003 ), Ladislau Daradici ( Arhipelag, nr.1-2, 2002 ), Györfi-Deák György (Caiete Silvane, nr. 9 oct. 2007 ), Eugen Evu ( Provincia Corvina, nr.10, martie 2009 ), Melania Cuc (Agero-Stuttgart, martie 2010 ), Denișa Toma (Vox Libri, Nr.1 (22), 2012), Denișa Toma (Vox Libri, Nr.2 (23), 2012), Livia Fumurescu (Zarandul, Nr.225/an XX - martie 2012), Ladislau Daradici (Nouă Provincia Corvina, Nr. 63, 2012, Algoritm literar, Nr.6
Sânziana Batiște () [Corola-website/Science/319173_a_320502]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Iași, localizat pe Str. Elena Doamna nr. 13. Ea a fost construită în anul 1865 în cartierul evreiesc Târgu Cucului. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Primul lăcaș de cult evreiesc atestat la Iași este considerat a fi Sinagoga Mare, construită în anul 1657. Cu timpul, ca urmare a
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
anul 2015, având codul de clasificare . Primul lăcaș de cult evreiesc atestat la Iași este considerat a fi Sinagoga Mare, construită în anul 1657. Cu timpul, ca urmare a creșterii numerice a populației evreiești din capitala Moldovei, în cartierul Târgu Cucului (devenit o zonă centrală a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor, Măcelarilor, Cușmarilor, Pietrarilor etc. Sinagoga Merarilor a fost construită în secolul al XIX-lea pe Str. Labirint nr. 17 (astăzi Str. Elena Doamna nr. 13) din cartierul Târgu Cucului, în apropiere de Sinagoga Mare și de Biserica Bărboi, precum și de un alt monument istoric, Casa de la cinci drumuri (construită în 1820 și servind astăzi ca sediu al Comunității Evreilor din Iași). Conform DEX, cuvântul merar înseamnă "cultivator sau vânzător
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
de bătrâni "Sf. Constantin și Elena". Primul lăcaș de cult evreiesc atestat la Iași este considerat a fi Sinagoga Mare, construită în anul 1657. Cu timpul, ca urmare a creșterii numerice a populației evreiești din capitala Moldovei, în cartierul Târgu Cucului (devenit o zonă centrală a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
engleză), Editura Nosa Nostră, Bistrița, 2015; Ion Holban (coordonator)-Un dicționar al scriitorilor români, Editura Tipomoldova Iași , 2016 Au scris despre cărțile sale: Gheorghe Grigurcu, Larențiu Ulici, Al. Cistelecan, David Dorian, Icu Crăciun, Iulian Boldea, Ion Moise, Virgil Rațiu, Melania Cuc, Nicolae Prelipceanu, Vasile Vidican, Marian Dopcea, Olimpiu Nușfelean,Vasile Găurean, Grigore Traian Pop, Gavril Moldovan, Maximinian Menuț, Susana Deac și alții. ,Victor Știr cultiva o poezie stranie, aptă de intensități, care se sprijină, frecvent, pe cuvinte puține, lăsînd să vibreze
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
puține decât verbele. Unele s-au format prin derivare regresivă de la verbe ("korty" „înghițitură de lichid” ← "kortyol"), altele prin creare conștientă din verbe ("zörej" „zgomot” ← "zörög"). Unele nume de animale s-au format prin imitarea sunetelor scoase de ele: "kakukk" „cuc”, "pacsirta" „ciocârlie”, "rigó" „mierlă”. O categorie aparte o constituie cuvintele folosite pentru chemarea, mânarea sau alungarea unor animale: "cic" „pis” (pentru chemarea pisicii), "csi" „pui” (pentru chemarea puilor), "hess" „hâș” (pentru alungarea păsărilor), "sicc" „zât” (pentru alungarea pisicii). Unele nume
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
câștigat de Plagino. Moșia acestuia se întindea pe 14.000 ha teren arabil și 45.000 ha păduri, “de la Tătăranu la Mihăiasca, Gugesti, Popești, Dragosloveni, pe Râmnic în sus până la Gură Caliției, Dealul Bordeștilor, Gurguiata, Moșiroiu, la Tamboiești, Cândești, Târgu Cucului, plus pădurile de la Dealul Lung până spre Carpați”. Prin secularizarea din 1863, averea schitului este preluată de stat. Moșia Plagino e moștenita de Iancu Fridmann, care fuge în final în Franța, rămânând cu datorii mari față de săteni. Boierul Plagino este
Gheorghe Plagino () [Corola-website/Science/321240_a_322569]
-
scăzut număr de locuitori fiind în județul Bacău aproximativ 6‰ din totalul populației. - viiturile de primăvară; - viscolele iernii; - frecvente alunecări de teren; - degradarea solurilor; - seceta; Caracteristică pădurilor sunt mamiferele precum:căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele. Între păsări se pot remarca: cucul, bufnița, fazanul, ciocănitoarea, prepelița, iar între pești bibanul și mreana. Aparține în mare parte silvostepei,fiind puternic transformată de culturile agricole.Creste in mare parte paiușul si diferete ierburi de protostepa
Podișul Central Moldovenesc () [Corola-website/Science/320853_a_322182]
-
în filme de lung metraj pentru copii, a jucat în spectacole de revista la Teatrul Constantin Tănase și Teatrul Majestic din Ploiești. A scris și interpretat alături de mari actori schițe umoristice pentru televiziune. 2009 - Dramaticus 2007 - Peștele Verde - regia Dumitru Cucu 2011 - Tabăra Lui Dorobel - Regia Dumitru Cucu 1990 - Tu esti rază mea de soare - editat Electrecord 1993 - Santa Maria Maggiore - editat Electrecord. 1994 - Să nu vii iar să mă cauți - editat Electrecord. 1994 - Te Rog să mă ierți - editat Roton
Gabriel Dorobanțu () [Corola-website/Science/321832_a_323161]
-
a jucat în spectacole de revista la Teatrul Constantin Tănase și Teatrul Majestic din Ploiești. A scris și interpretat alături de mari actori schițe umoristice pentru televiziune. 2009 - Dramaticus 2007 - Peștele Verde - regia Dumitru Cucu 2011 - Tabăra Lui Dorobel - Regia Dumitru Cucu 1990 - Tu esti rază mea de soare - editat Electrecord 1993 - Santa Maria Maggiore - editat Electrecord. 1994 - Să nu vii iar să mă cauți - editat Electrecord. 1994 - Te Rog să mă ierți - editat Roton. 1997 - Declarație de dragoste - editat Electrecord. 1999
Gabriel Dorobanțu () [Corola-website/Science/321832_a_323161]
-
continua petrecerea. Festivitatea se transformă într-o nuntă mută. Ferestrele sunt acoperite cu draperii groase, sticlele și paharele sunt învelite în cârpe pentru a nu face zgomot, copiii sunt legați la gură pentru a nu face gălăgie, lăutarii mimează muzica, cucul care iese din ceasul cu cuc este strâns de gât de către socrul mic, nuntașii vorbesc în șoaptă și prin „telefonul fără fir”. Tragicul situației o face pe mireasă să izbucnească în plâns, probabil gândindu-se că nu așa își imaginase
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
o nuntă mută. Ferestrele sunt acoperite cu draperii groase, sticlele și paharele sunt învelite în cârpe pentru a nu face zgomot, copiii sunt legați la gură pentru a nu face gălăgie, lăutarii mimează muzica, cucul care iese din ceasul cu cuc este strâns de gât de către socrul mic, nuntașii vorbesc în șoaptă și prin „telefonul fără fir”. Tragicul situației o face pe mireasă să izbucnească în plâns, probabil gândindu-se că nu așa își imaginase ea ziua în care va deveni
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
astăzi, registrul împărătesc al tâmplei este opera unui zugrav format în atmosfera artistică brâncoveneascaă sud-carpatică; iconostasul a fost renovat în secolul al XIX-lea. Decorul inițial, păstrat fragmentar din pricina văruirii suprafeței interioare a bârnelor, este asociat cu penelul zugravului Ioan Cuc din Lupșa (județul Alba). În 1919 ansamblul a fost supus intervenției pictorului George Zimon Pop. Harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) menționează lăcașul în dreptul localității “Felso Bucuresd” (Bucureșcii de Sus); în conscripțiile anilor 1805 și 1829-1831 figurează la “Bukurest” sau “Bukuresty
Biserica de lemn din Rovina () [Corola-website/Science/316855_a_318184]
-
științifică, vulturică ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Viola dacica"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușă ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), ghințură punctată ("Gentiana punctata"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), mierluță ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata") sau darie ("Pedicularis exaltata"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Piatra Cușmei () [Corola-website/Science/325337_a_326666]
-
Versanții sunt acoperiți în mare parte cu pădure de foioase (întreruptă pe alocuri de formațiuni erozionale) în amestec cu molid ("Picea abies"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: colțișor ("Dentaria bulbifera"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), mierluță ("Minuartia verna"), poroinic (Orchis ustulata) sau darie ("Pedicularis exaltata"); specii protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). În
Stâncile Tătarului, Munții Călimani () [Corola-website/Science/325376_a_326705]
-
căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), viezure ("Meles meles"), breb ("Castor fiber"); Păsări: stârc roșu ("Ardea purpurea"), barza neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus")porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"), presura de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuța ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârliea de câmp ("Alauda arvensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presura galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatura ("Motacilla albă"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), pitulice ("Sylvia nisoria"), . Reptile și amfibieni: șarpele lui
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), iedera albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), angelica ("Angelica archangelica"), mac galben ("Glaucium flavum"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), iarbă roșioara ("Silene acaulis"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), iarbă osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), iarbă osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelarița ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifraga roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina") piciorul cocosului ("Ranunculus repens L."), feriga de piatră ("Cysptopteris alpina"), micsandra de munte ("Erysimum officinalis"). În vecinătatea rezervației naturale se
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
reprezentanți: șoarecele de pădure (Apodemus silvaticus) și iepuri (Lepus europeus). Păsările sunt reprezentate printr-un număr mare de specii dintre care citamxiocanitoarea, sticletele (Carduelis carduelis), mierla (Turdus philomelus), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), guguștiucul (Ctreptopelia decaocto). Cu frecvență deosebită întâlnim cucul (Cuculus canorus), graurul (Sturmis vulgaris), vrabia (Passer domesticus) și rândunica (Hirundo rustica). Amfibienii sunt reprezentați de broască de pădure (Rană temporalia), broască râioasa bruna verde (Bufo viridis). Nevertebratele sunt reprezentate prin gasteropode, miriapode, paianjeni. Vegetația comunei este reprezentată de păduri
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), pâștița ("Anemone nemerosa"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenel ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
Centaurium umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau mentă ("Mentha piperita"). Fauna ariei naturale are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexă I-
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
pe lista roșie a IUCN; astfel; mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), veverița ("Sciurus carolinensis"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); păsări: ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), cuc ("Cuculus canorus"), pupăza ("Upupa epops"), mierla ("Turdus merula"), gaița albastră ("Garrulus glandarius"), cinteza ("Fringilla coelebs"); reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lacerta viridis"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]