3,786 matches
-
orice familie, și la noi s-au întâmplat evenimente neplăcute, ce au trebuit depășite cu tact, înțelegere și răbdare. Nu de puține ori, încercările vieții le-am depășit împreună, sfătuindu-ne și sprijinindune moral sau material. Dar cea mai mare cumpănă au trăit-o soții Furtună în momentul în care sa descoperit că Ana suferea de o maladie gravă: cancer la sân. Ca unul ce depășisem cu succes o încercare similară de luptă cu moartea, le-am fost permanent aproape și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
sus - 1 ianuarie. Sunt sentimente ce pot fi trăite de oricine la trecerea dintre ani; pentru mine însă, a reprezentat o conștientizare a ceea ce am realizat - grosier, în 2003 - și ceea ce am simțit, nu propus, pentru 2004. În această ultimă cumpănă dintre ani, Vocea Interioară mi-a spus că - gata! - a trecut vremea experimentelor și compromiselor: ori sar, ori stau! Ori doresc totul, ori nimic! Devin frumos sau... îmbătrânesc! Sublim sau blazat! Vă mărturisesc că vreau... Absolutul! Am petrecut la Brașov
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
seara la Televiziune. Declarația noastră a fost foarte vehementă, de departe cea mai dură la adresa puciștilor. Am simțit atunci fizic durerea că suntem condam‑ nați să pierdem dreptul României de a fi independentă. Prima oară, un astfel de moment de cumpănĂ îl trăisem tot într-un august, dar în 1968. De fiecare dată am avut senzația neputinței în fața destinului nostru geopolitic ; credeam că acest puci va pune capăt tranziției României spre o societate liberă. A.M.P. : Noi în prima parte a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cu superioritate și acuzator: „Noi nu suntem diletanți. Ne-a fost întotdeauna scârbă de lichele, de proștii și de ahtiații după parvenire, pentru care literatura e un pretext ca, de pildă, căsătoria din conveniență”. Și mai departe: „... ținând în dreaptă cumpănă condeiul cu paloșul legionar, am tăiat un drum larg prin granitul indiferenței generale.” Iconar s-a voit a fi purtătorul unei noi arte literare, desprinsă de îmbătrânirea din jur, fără a mai ține seama de un George Voevidca, de profesorii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Sarah păru să uite curând de necazurile lui Terby, așa că l-am tras încet pe McInerney după mine. Micuța păpușă simpatică rămase în atenția tuturor chiar și atunci când Don’t Fear the Reaper începu să zguduie casa - un moment de cumpănă, dar o șansă să scăpăm. În timp ce îl conduceam pe Jay pe coridorul lung ce duce spre ușa care se deschidea în garaj, îmi spuse: - Te-ai descurcat foarte bine acolo. - Jay, are șase ani și crede că pasărea-păpușă e vie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
gazdelor, exoticul „director de conștiință” proclamă răgușit, citind dintr-o hârtie boțită, „eliberarea spiritului rus de canoanele comunismului și ale capitalismului depravat”. Asistența izbucnește în aplauze frenetice. Rusia își caută propria vocație și, pe acest drum presărat cu țepi și „cumpene metafizice”, firește, nu se poate lipsi de oameni providențiali. VASILE GÂRNEȚ: O excursie la Pavlovsk, reședința cochetă, imperială a Țarului Pavel I, asasinat de familie. Intrigi de curte, în stilul epocii. Mergem o oră cu autobuzul. Vedem, astfel, și periferiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Eram așa de mișcat, încât m-am gândit că viața mea poate să se isprăvească în acea clipă..." Despre niște "bordeieni" de pe domeniile lui George Morțun în nordul Moldovei jurnalul lui Sadoveranu înregistra date zguduitoare, reluate, după două luni, în Cumpăna (1909, nr. 1-4), sub titlul Reflexiile unui explorator. Tușe apăsate, în negru, punctează dezolarea locurilor dintre Valea Jijiei și Prut. "S-au strâns aici fugari din toate părțile, dezertori, fugari din închisori, și trăiesc departe de cei care i-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gospodărie nouă la Câmp. COOPERATIVE Vremea cooperativelor. "Unde-i unul nu-i putere." Sătenii se adună și se întovărășesc ca să cumpere ori să arendeze moșii. Doi scriitori se întovărășesc ca să alcătuiască un A. Mirea. Patru se întovărășesc ca să facă o "Cumpănă"16. Nici cei doi, nici acești patru nu arendează moșie, nu câștigă în întreprinderea lor: asta-i singura deosebire, dacă nu asemănare, cu cei dintâi. Un subiect de roman. Cum a scris Vlahuță "cum se face o nuvelă". Vorbesc despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bordura în flori cusute. Unii cu șalvari. Alții cu fustanelă. Pe un portret al lui Scarlat Calimah, în jurul stemei Moldovei, județele cu stemele lor: Iași (cal) Cârligătura (cal mai mic și mai urât) Hârlău (stejari) Botoșani (coasă) Dorohoi (rac) Herța (cumpănă) Fălciu (bou) Vaslui (stup) Tutova (trei pești) Covurlui (corabie) Tecuciu (strugure) Putna (Bachus) Bacău (munte) Roman (3 fire de grâu) Neamț (capră neagră) Suceava (3 brazi) (total 16 județe). 10 Iunie. Chestia Filip. Organizarea răspândirii revistei copilărești Mihuță. Povestea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de ani de despărțire. Nici Italienii, nici Francezii, nici Sârbii, nici Cehoslovacii n-au fost și nu sunt scutiți de ele. Năcazuri la fel sunt și în Bucovina și în Ardeal unde s-a creat cuvântul "regățean". Mai trage în cumpănă și însăși criza prin care trece întreaga Europă. Se mai adaogă în sfârșit, în Basarabia, ș-așa zisa propagandă a sovietelor, care nu-i o vorbă goală. Ani și ani, după unire, au lucrat subteran agenți comuniști pretutindeni, căutând să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și a fost și oștean... La Suceava când se-ntâlnește Vodă cel bătrân cu cel tânăr, e-n ziua de Sânziene, la serbarea sf. Ioan cel Nou. O soră iubește contra fratelui pe "un pribeag", care la o vreme de cumpănă, când e atacată casa ei de hoți, vine în ajutor... Tovarășul lui Bogdan iubește pe-o fată care îl face să sufere prin ciudățeniile ei: mândrie, amor propriu, iubire de libertate personală. Pe tovarășul lui Bogdan ea însă îl iubește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din cioturile de coadă, dar nu cred să fi înțeles, căci nu le-am vorbit în limba lor, adică nemțește. [NOTE: la CAZUL EUGENIȚEI COSTEA (1936) și VALEA FRUMOASEI (1938)]* Ducesa Agripina Laurenția Costea. Preutul cel bătrân, Atanasie Bogrea. Neculai Cumpănă, primar, Temistocle Foișor, notar Aristide perceptor. Gheorghiță Popa Smaranda Prostiile lui Costea. Cânele lui Costea. Poiana lui Costea. Casierul se sinucide dupăce recunoaște că nu mai poate avea casa în regulă (Inspecția Columbaru) și dupăce nevastă-sa nu vrea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
m-ar strânge de gât. *1 La mitropolie duduci multe, în rochii cam scurte pentru casa lui Dumnezeu. Creditorul: Când o să-mi plătești? Debitorul: Știi că ești curios dumneata... Slujba bună e dată înainte de a deveni moartă. Cântărești nimicuri cu cumpăna de ață de painjen. Demnitari cu pieptul înstelat ca un firmament. Bătrânul Lot din Biblie: Il but Il devint tendre Et puis il fut Son gendre. *1 Adevărul a plecat de la Iași ca să facă ocolul țării; dar la Focșani i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
frate mezin al prozatorului. 14. N. N. Beldiceanu (1881-1923) coleg de clasă cu Mihail Sadoveanu la "Liceul Național" din Iași, prozator. 15. Ivan Maiorul evocat în Priveliști dobrogene (1914). 16. A. Mirea pseudonimul asociaților D. Anghel Șt. O. Iosif. Redactori la Cumpăna, coautori ai Caleidoscopului lui A. Mirea (I 1908; II 1910) și ai altor scrieri. 17. Jurnalul de campanie (pag. 73-86) stă la baza volumului 44 de zile în Bulgaria (1916). 18. Văleni (Suceava) satul natal al lui N. Labiș. PARTEA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în toate speciile folclorice în care apare. Mișcarea, ca dominantă a semnului dinamic masculin, este de ieșire din cercul magic al casei către frontiera lumii, spre spațiul populat de ființele malefice. De acolo haosul se poate revărsa în momentele de cumpănă dintre timpi, așa cum sunt sărbătorile de iarnă, ca intermezzo al ritmului cosmic, sau trecerea de la copilărie la adolescență în planul uman. Din punct de vedere compozițional, drumul este considerat un fundament al construcției basmului, epopeii sau romanului, deplasarea în sine
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
românească de la finele veacului al XIXlea și începutul celui al XX-lea, cu realitățile, năzuințele ei dar și problemele și dificultățile cu care s-a confruntat. Având în vedere penuria de izvoare scrise de contemporani despre societatea tradițională românească de la cumpăna celor două veacuri, cu excepția celor literare, considerăm aducerea la lumina tiparului a manuscrisului memorialistic al unui intelectual al satului moldav un demers pe deplin justificat. Autorul acestor memorii învățătorul Gheorghe Rădășanu se prezintă prin microcosmosul reprezentat de casa copilăriei, trecând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
înscris la Școala primară nr. 1 din Fălticeni, unde a studiat între 1896 și 1900, devenind în fiecare an premiantul clasei. Ceea ce a însemnat mult pentru tânărul Rădășanu, școala oferindu-i o alternativă la condiția social-economică a țăranului român la cumpăna celor două veacuri. La începutul secolului XX frecvența la școală era redusă, doar 33,40% din copii de vârstă școlară în mediul rural sucevean erau înscriși. Iar la Baia, la 1900 doar 104 copii din 249 frecventau cursurile 3. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Bogata, comuna Baia, reprezentativ pentru mediul școlar rural din primele decenii ale secolului XX se editează după manuscrisul original al autorului. Scrise la sfârșitul vieții, între ianuarie 1971 și iunie 1974, amintirile sunt o frescă a lumii satului moldav de la cumpăna secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Cele mai multe pagini au fost scrise în 1971, cu intenția vădită de a-și memora întreaga viață. Din păcate, vârsta înaintată (87 de ani în 1971) și distanța mare în timp între evenimentele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de la București (1973), pictor, profesor la Liceul C. Negruți, Iași, a fost lutier amator; i-a pictat un portret lui Gheorghe Rădășanu; 6. Mihail Sadoveanu, (1880-1961) scriitor; a lucrat în redacția revistei "Sămănătorul", a înființat mai multe reviste "Răvașul poporului", "Cumpăna", "Însemnări literare", Însemnări ieșene"; a fost director al ziarelor "Dimineața" și "Adevărul"; vicepreședinte al Academiei Române, membru marcant al regimului comunist și președinte al Uniunii Scriitorilor; 7. Petre Cucescu, absolvent al Școlii normale "Vasile Lupu", învățător Fălticeni la finele secolului al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Medeleni în sat, nu în roman, la Casa Veche, unde am făcut o lungă drumeție de o zi, de unde ne-am întors obosiți, dar cu sufletul plin de satisfacția cunoașterii. Un școlar mic, care își pierduse atunci, lângă fântâna cu cumpănă, trăistuța cu haine și mâncare, este azi în S.U.A., ocupă un loc în învățământul universitar și cred că, uneori, își amintește cu nostalgie de acest episod îndepărtat din viața sa. Experimentul „Educația pentru pace prin cultură” a fost inițiat și
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
cu poetul de detențiune Radu Gyr. „Când noaptea mă prindea de caraulă Însângerat de-al gândurilor șir, Iisus venea la mine, în celulă, Adus de mucenicul Radu Gyr.” Printre scrierile sale, care sunt numeroase, menționez: Melancolie (Cahul, 1936), În Zodia Cumpenei (Cahul, 1939), Poemul dezrobirii (Chișinău, 1943), Cântece de dor și de război (Chișinău, 1944), Poeme de dincoace (tipărită clandestin la Brăila în 1947), Decastihuri (București, 1968), Vinovat pentru aceste cuvinte (București, 1972), Argumente împotriva nopții (Bucuresti, 1976), Micul meu atlas
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
simbolul unirii în credință, credință în Dumnezeu și în neamul nostru, salut cu nețărmurită dragoste pe reprezentanții vitezei Armate Române, care la ordinul Maiestății Sale Regelui Ferdinand I ne-a întins mâna de ajutor în clipele de cea mai grea cumpănă; salut cu aceeași dragoste pe reprezentanții fraților noștri din Basarabia, Transilvania și Ungaria; Vă salut cu inimă înduioșată și pe voi, fruntașilor neamului românesc din Bucovina, care ați venit cu inima însuflețită din tuspatru unghiurile țării, ca să așezați piatra fundamentală
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Începutul anului următor. La petrecerea obișnuită de Anul Nou, În apartamentul din Cotroceni al lui nea Oiță, pe lângă participanții din totdeauna a apărut și Maestrul Prof. dr. H.C. Vasile Gheție. Imediat tineretul ne am pus Întrebarea “Ce caută Moșul?” La cumpăna dintre ani, Maestrul ne-a strâns În mijlocul camerei și luându-i lângă el pe Tanța și pe Oiță ne-a comunicat transformarea petrecerii de la trecerea dintre ani În petrecere de logodnă. Oiță s-a hotărât să se Însoare cu Tanța
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
luna martie, urmând traseul Suceava - Hârlău - Iași - Vaslui - Huși, uneori, Bârlad. În secolul al XVI-lea, Poarta Otomană se afla la apogeul puterii sale, iar Moldova era în pericol de a fi transformată în pașalâc. Într-o perioadă de mare cumpănă, cu acțiuni militare și diplomatice, prezența domnilor la Huși, în cursul secolului al XVI-lea, a sporit însemnătatea politică a târgului și a contribuit la dezvoltarea lui economică și socială (fiul lui Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea, Iliaș
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aprilie, 28 mai. Domnul și Curtea pleacă din Huși, unde vor reveni abia peste un an, între 16-25 martie 1529, când voievodul va semna documentele din 16, 17, 19, 20, 22, 24 și 25 martie. Într-o vreme de mare cumpănă, se poate constata caracterul itinerant al domniei lui Petru Rareș. Domnitorul va călători mai mult decât înaintașii săi: în luna februarie 1531, era la Botoșani și la Hârlău, iar în luna martie se deplasează de cinci ori la Vaslui și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]