5,148 matches
-
procedee lingvistice: (1) Tipologia integrală nu privește "morfosintaxă" în sens restrâns (forme și construcții care apar ca atare într-o limbă), ci funcțiile semantice corespunzătoare acestora, mai exact tipurile și categoriile de funcții, ca "unități funcționale mai înalte și mai cuprinzătoare", "principiile funcționale ale structurării semantice în fiecare limbă". (2) Tipologia integrală urmărește așadar să descopere conexiuni funcționale cuprinzătoare ("weitgreifende funktionale Zusammenhänge"), care motivează structuri și funcții din mai multe zone ale limbii - de la morfosintaxă si pana la vocabular sau chiar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
într-o limbă), ci funcțiile semantice corespunzătoare acestora, mai exact tipurile și categoriile de funcții, ca "unități funcționale mai înalte și mai cuprinzătoare", "principiile funcționale ale structurării semantice în fiecare limbă". (2) Tipologia integrală urmărește așadar să descopere conexiuni funcționale cuprinzătoare ("weitgreifende funktionale Zusammenhänge"), care motivează structuri și funcții din mai multe zone ale limbii - de la morfosintaxă si pana la vocabular sau chiar fonologie. Un exemplu în acest sens îl constituie principiul tipologic identificat de Coșeriu în limbile romanice (determinări interne
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1990-1994 a fost deosebit de importantă pentru a înțelege legătura dintre sărăcie și excluziune socială odată cu lansarea celui de-al treilea Program Anti-Sărăcie de către Comisia Europeană. Acesta a reprezentat un moment decisiv de acceptare a excluziunii sociale ca termen mult mai cuprinzător decât cel al sărăciei, datorită ariei mult mai largi de cuprindere; * În 1994 Consiliul Europei definea exclușii drept "grupuri întregi de persoane care se găsesc, parțial sau total, în afara câmpului efectiv de aplicare a drepturilor omului"; * Între 1990 și 1994
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
ceva, apoi organizarea asistenței de urgență în Capitală și apoi în întreaga țară, este de dat ca prim exemplu. Să stabilim deci, pentru a rămâne la istorie, ce este de stabilit și să deschidem porțile studiilor aprofundate și cât mai cuprinzătoare ale fenomenului. Certitudinilor ce le vom consemna, le urmează speranțele ce credem că se vor îndeplini. În lucrarea de început „Serviciile chirurgicale de urgență din București” Editura Academiei Române, 2011, am delimitat investigarea noastră de atunci, doar la instituțiile sanitare care
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mutilații din războaiele noastre. Tratamentele moderne ale fracturilor de război (1915), Primele ajutoare de dat răniților pe câmpul de luptă (1915) sunt două din lucrările sale de bază în acest domeniu. A organizat pe baze științifice și a dirijat o cuprinzătoare și umanitară operă de asistență a invalizilor de război. Prin această realizare - remarca unul din contemporanii săi (dr. S. Țovaru), dr. Ghiulamila a situat țara noastră alături de statele Europei apusene. A fost Director general al Societății Invalizilor de Război cât
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Legală. În noiembrie 1927, 12 profesori cer, în ședința respectivă de Consiliu, ridicarea Conferinței Accidentele muncii la rangul de catedră, dar cererea se amână pentru o altă dată, care nu va mai veni însă, niciodată. Pentru o mai bună și cuprinzătoare informare în domeniu, Consiliul, în ședința din 9 noiembrie 1934, a avizat efectuarea schimbului între tezele de doctorat ce se susțineau la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale și Facultatea de Medicină cu subiect de Medicină legală și Accidentele
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
începând cu anul 2007: programul național de promovare și programul național de dezvoltare a chirurgiei laparoscopice în România, programul național de promovare a chirurgiei parietale coloplastice și programul național de promovare a suturilor mecanice în chirurgia digestivă. Clinica desfășoară o cuprinzătoare activitate didactică - două serii anual - la care se adaugă (începând cu anul 2006), pregătirea unei serii de studenți străini (modul limba engleză) din unul din cei doi ani de studiu ai chirurgiei. Asigură pregătirea postuniversitară a aproximativ 100 medici rezidenți
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în domeniul cărora s-au înregistrat progrese importante la momentul elaborării tratatului. Se desprinde din toate acestea că chirurgul, pentru a fi chirurg, trebuie să-și așeze profesiunea pe o temeinică cultură medicală generală. Tratatul încearcă a fi cât mai cuprinzător, păstrează tradiția de a include în cele două volume (aproape 3 000 de pagini), elementele principale din ramurile chirurgicale ce s-au desprins - mai devreme sau mai de demult - din „chirurgia mamă” - ortopedia, endocrinologia, neurochirurgia, chirurgia pediatrică, toracică, a aparatului
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
vii sau decedate, reale sau imaginare care întruchipează caracteristicile unei culturi și servesc ca modele de comportament. Ritualurile sînt activități colective, inutile tehnic în atingerea scopului final, dar esențiale social, fiind desfășurate ca un scop în sine. Valorile sînt tendințe cuprinzătoare care se referă la preferința pentru anumite stări de lucruri prin comparație cu altele. Ele reprezintă sentimente încărcate cu puternice semnificații pozitive și negative, care determină natura normelor instituționale. Normele conduc la standardizarea valorilor dominante ale unui grup de oameni
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
diferite domenii de semnificații și cuprind, într-o totalitate simbolică, ordinea penitenciară. Procesele simbolice sînt procese de semnificare și se referă la alte realități decît la cele strict individuale. "Toate sectoarele ordinii instituționale sînt integrate într-un domeniu de referință cuprinzător, care constituie un univers, în sensul literal al cuvîntului, deoarece orice experiență umană poate fi acum privită ca defășurîndu-se în cadrul lui... Universul simbolic este conceput ca o matrice a tuturor înțelesurilor social obiectivate și subiectiv reale; întreaga societate și întreaga
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
într-o manieră clară și fără echivoc, cu un nivel de abstractizare ridicat, evaluînd într-o măsură pertinentă eficiența, rezultatele instituționale și gradul de civilizație atins la un anumit moment. Ca sistemul de indicatori să fie relevant, trebuie să fie cuprinzător, să ofere informații importante despre situația prezentă nu doar la nivel global, ci și la nivel de individ, de celulă sau de penitenciar. Fiabilitatea indicatorilor este determinată de posibilitatea repetării măsurătorilor. Ea ne arată încrederea pe care o putem avea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
intrarea în câmpia largă. O cărăruie galbenă se pierdea în depărtare spre dealul înverzit. Gloata de copii din cartier se agita nervoasă ca un cal nărăvaș prins într-o cursă. Cei mici scânceau turmentați de căldură. Strada nepietruită devenise largă, cuprinzătoare, casele rare cu grădini întinse în jurul lor. În față, la doi kilometri, se contura dealul scund, ondulat unde se afla via noastră. Depărtarea mă neliniștea. Ne-am așezat pe marginea unui șanț și priveam încordați în toate părțile; drum lung
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
stimularea țărănimii, prin măsuri pentru consolidarea datoriilor agricole, erau soluții menite să asigure dezvoltarea economiei naționale. În același capitol din program se afirma că "PNL consideră agricultura cu toate ramurile sale cel mai însemnat izvor de bogăție și cel mai cuprinzător câmp de muncă al populației țării". În consecință, pentru rezolvarea problemelor din agricultură, georgiștii preconizau introducerea unui regim normal de credit agricol, revenirea la tranzacțiile libere, pentru reglarea raporturilor firești dintre agricultori și creditori, precum și soluții distincte* pentru consolidarea datoriilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiștii considerau aceasta problemă ca fiind una de ordin cultural și religios 276. Analiza diferitelor variante de program prezentate de georgiști în perioada septembrie 1930-noiembrie 1931, demonstrază că programul adoptat la primul Congers general are, cu adevărat, forma cea mai cuprinzătoare. Multe dintre măsurile propuse anterior se regăsesc în această formulare, care aduce însă și soluții noi. Unele capitole din program sunt tratate însă superficial, fie prin faptul că formulează numai obiective, fără a specifica soluțíi concrete (capitolul referitor la politica
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politice și relațiilor sociale ale vechiului regim. Diferențele între liberali apar devreme și se adâncesc pe măsură ce se modifică circumstanțele politice, economice și culturale. Liberalismul clasic, politic sau economic, urmat de curente din ce în ce mai diversificate explică dificultatea de a utiliza o definiție cuprinzătoare, unanim acceptată a liberalismului 290. Sfârșitul Primului Război Mondial a adus modificări importante pe plan social, politic și economic, determinând schimbări și la nivelul mentalităților, al ideologiilor și al doctrinelor. Mișcarea liberală, europeană a parcurs un proces de diversificare, manifestat prin tendințe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
problemelor din economie. În martie 1931, Guvernul Gh. Gh. Mironescu aducea în discuția Camerei, proiectul de lege contra cametei 423. Luând cuvântul pe marginea lui, Gheorghe Brătianu aprecia că, abordând problema cametei, izolat, fără a o raporta la problema mai cuprinzătoare a consolidării datoriilor agricole, în vederea conversiunii lor ulterioare, guvernul săvârșea o greșeală 424. Greșeala era agravată de faptul că proiectul de lege nu prevedea un sistem de asanare a creditului și de reorganizare a producției și a muncii. Liderul liberal
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a întregului Guvern Maniu 484. Această diferențiere între pozițiile celor doi lideri georgiști crea, de asemenea, premise pentru apariția unor fisuri în interiorul "Frontului Constituțional"485. Cele două grupuri din partidul liberalilor georgiști erau aceleași care se confruntau pe tema mai cuprinzătoare a poziției față de camarilă și rege. În aprilie 1934, guvernul aducea în discuția Camerei un proiect de lege pentru modificarea legii minelor (legea Madgearu), adoptată de guvernul național-țărănist de sub conducerea lui Iuliu Maniu în martie 1929. Legea din 1929 modifica
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
da roadele până ce nu va fi pe deplin însănătoșită agricultura, principala ramură de producție a țării pe a cărei propășire se întemeiază propășirea națională. PNL consideră agricultura cu toate ramurile sale cel mai însemnat izvor de bogăție și cel mai cuprinzător câmp de muncă al populației țării. Așezarea agriculturii pe bazele unei organizări sănătoase și raționale, întărirea și stimularea claselor agricole ca factori creatori de avuții, de cultură și de progres social [...] introducerea unui regim normal de credit agricol, revenirea la
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
particularitățile observate, vor sta de vorbă cu șoferii și pasagerii, vor fotografia, filma, scrie și transmite, vor consuma benzină, vor dormi la hotel, vor lua pastile pentru durerea de cap - și tot nu vor putea să facă un material la fel de cuprinzător ca topicul de pe forumul reno.ro pe care l-am consultat în 2006, când mă pregăteam să fac tocmai un astfel de drum. Am fost atât de mulțumit de ce am găsit acolo, încât, la întoarcere, am scris și eu despre
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cădere și-a zdrobit capul de un stâlp de telegraf. În Cluj, părinții mei au fost adăpostiți mai întâi de bunici, în casa în care mă născusem și care de data asta îmi trezește amintiri mai precise. O locuință destul de cuprinzătoare, dacă în ea încăpeau cei doi bătrâni, fiul lor mai mic, Coriolan (1901-1984), atunci student la medicină, și penultimul, Teodor (1899-1971) - i s-a spus totdeauna Toader -, care, de fapt, deținea o cameră complet separată în dosul casei (a profitat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
o scoteam cu găleata din fântâna cu roată și lanț din mijlocul curții. Closetul se găsea în fundul curții, lipit de gardul grădinii mari, pline de pomi fructiferi, straturi de zarzavat și răzoare de flori. Dincolo de grădina noastră, se întindea, tot atât de cuprinzătoare, cea a casei unde locuia maiorul Coltofeanu („de ață“), a cărui soție, prea zburdalnică, mai mult coțofană decât viperă, își bătea ordonanțele - totdeauna tineri, aleși pe sprânceană (și ea era destul de tânără); o chema pe mama la gardul ce ne
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de panglicile late și cleioase, deja pline de victime, ce atârnau din tavanul nu prea înalt. Locuiam la o familie tătară foarte gurmandă, de negustori, unde ne înfruptam și noi din toate bunătățile gastronomice greco turco-balcanice, încăperea principală, cea mai cuprinzătoare, fiind bucătăria decorată pe toți pereții cu vase de alamă care-și așteptau rostul pe plita totdeauna încinsă și unde slujea, ca o sclavă de mult împăcată cu soarta, bătrâna Abibé: aproape numai zdrențe (de fapt, o singură zdreanță era
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
M-a interesat pe atunci și romanul lui Victor Papilian, Fără limită, fiindcă releva urbanitatea românească a Clujului. Ultimul text ce l-am publicat în același an în Țară nouă a fost un eseu mai întins (dintr-o lucrare mai cuprinzătoare), intitulat De la Paul Claudel la Lucian Blaga - incursiuni religioase în arta contemporană, și trata aspecte din teatrul modern (începuseră să mă preocupe baletul, regia - față de film am și azi rezerve), între care și drama lui d’Annunzio, Le Martyre de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în considerare faptul că în această competiție dură se schimbă criteriile valorice de desfășurare a luptei. „Pe măsură ce avansăm în noul mileniu, strategiile de dezvoltare se schimbă. Dorința pentru o creștere exclusiv economică face loc unei filosofii a problemelor sociale larg cuprinzătoare și care urmărește creșterea prosperității, calității vieții, sănătății și instrucției” ( The Global-Local Development Continuum, 1999, 17). Competiția pe bază de inovare și vizând, tot mai mult, diferențierea produselor pe principiile personalizării aduce o dimensiune nouă viziunii despre ce trebuie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cunoscuții frați Grimm, Jacob, publică o culegere de obiceiuri juridice germane intitulată Deutsche Rechtsalterthümer (1828). Deși la acea dată sociologia ca știință de sine stătătoare nu își făcuse încă apariția, sub denumirea de obiceiuri juridice se ascunde o amplă și cuprinzătoare descriere a modului de viață al diferitelor populații germanice. Întreprinderi asemănătoare, de prezentare a obiceiurilor populare, pot fi semnalate și înainte de apariția culegerii lui Jacob Grimm, dar inițiativa acestuia este fără îndoială cea dintâi realizată de manieră sistematică și continuă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]