4,693 matches
-
mai eficient, prin integrarea afectiv emoțională a participanților. Folosirea jocului didactic în procesul instructiv-educativ face ca elevul să învețe cu plăcere, să devină interesat față de activitatea care se desfășoară, face ca cei timizi să devină mai volubili, mai activi,mai curajoși, să capete mai multă încredere în capacitățile lor. Jocul didactic poate fi folosit cu succes în captarea atenției copiilor pe tot parcursul activității didactice și înlăturarea oboselii și dezinteresului. Dacă subliniem și unele efecte funcționale secundare ale jocului didactic - tendința
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
leagă, deoarece are posibilitatea să facă schimb nu numai de cunoștințe, sentimente, ci și de experiență socială. Prin joc copilul învață cu plăcere, devine interesat față de activitatea care se desfășoară, cei timizi devin cu timpul mai volubili, mai activi, mai curajoși și capătă mai multă încredere în capacitățile lor, mai multă siguranță și rapiditate în 114 răspunsuri. Datorită conținutului și modului de desfășurare, jocurile didactice sunt mijloace eficiente de activizare a întregului colectiv de elevi, dezvoltă spiritul de echipă, de întrajutorare
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
fără să se gândească la propriul renume, se pun în slujba regilor și a invadatorilor; este o grămadă nedefinită de libertini, pe care trebuie să-i aduci la ascultare; lași pe care trebuie să-i porți cu tine în război, curajoși pe care trebuie să-i temperezi; pesimiști cărora trebuie să le redai încrederea. (sublinierea noastră) Reformularea poate marca deschiderea unor paragrafe succesive, ca în definiția bârfei de Massillon (subliniez structura de bază, de la începutul paragrafelor): (6) Bârfa este un foc
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să străpungă, neputincios, „zidul de sticlă” al unui sistem vitregit, traversând „iadul pușFăriilor”, însă „cu fruntea sus și zâmbetul pe buze”. Ion D. Sîrbu a aparținut unei generații „obligate să treacă peste sârma înghimpată, peste terenul minat, prin țara nimănui...” Curajoșii care au îndrăznit totuși să „treacă”, „au rămas infirmi pentru toată viața...” și-un plauzibil exemplu este chiar acest prolific scriitor. Prin natura sa morală, I. D. Sîrbu nu-și va îngădui să pactizeze cu Răul, preferând suferința, izolarea și însingurarea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de Lison, haltă în Contentin. Dar, din dragoste, Jacques, îl transformă în nume de femeie, Lisona, cum tandru o alinta adeseori. De bună seamă, își iubea mașina din toată inima. [...] Mai condusese și altele, mai ascultătoare sau mai îndărătnice, mai curajoase sau mai leneșe: niciodată nu uita de faptul că fiecare avea caracterul ei... așa cum spui despre femei în realitate: o iubești datorită calităților ei deosebite de femeie adevărată. Era liniștită, ascultătoare, avea mersul egal și constant, datorită motorului cu abur
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și ar fi dat anual aproximativ 10 absolvenți (ai claselor a IV-a), în această instituție ar fi învățat cam 800 de concetățeni, dar credem că ar fi cu mult mai mulți. Fie și ca simbol, școala și-a jucat curajos rolul atât cât a existat. Menționăm și o personalitate a învățământului din comuna Podu Turcului, Hristache Pricope, fost director de centru și îndrumător pentru mulți învățători tineri (chiar și când a fost ales primar). Faptul că a întocmit singura monografie
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
H.), decât Fabia care a pătruns adânc în inima sa. Aceasta l-a susținut pe sulmonez în nenorocirea sa, i-a apărat patrimoniul de un individ rău intenționat: acesta din urmă a fost oprit de curajul Fabiei cu ajutorul unor prieteni curajoși, cărora Ovidiu nu le va putea exprima niciodată mulțumirile sale. Devotamentul față de soț nu este inferior celui al Andromacăi, soția lui Hector, nici celui al Laodamiei, soția lui Protesilau, nici celui al Penelopei, soția lui Ulise. Orice valoare ar avea
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ovidiu se arată indignat pe cineva care a îndrăznit să o numească pe Fabia soție de exilat. Fabia trebuie să suporte totul cu tărie de caracter (perfer et abdura, v. 7), așa cum face el, care s-a obișnuit să fie curajos de nefericit (fortiter miser, v. 4). Oricum, să știe răuvoitorul că Ovidiu nu este exilat, ci relegat: pluta sa e încă la suprafață, chiar dacă e în derivă... De aceea, poetul se alătură poporului pentru a-i ura viață lungă Cezarului
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
când luptătorii erau prinși, interogați și condamnați, sunt învăluite într-o tăcere absolută. Mai târziu, doar o mână de studenți îndrăznește să se solidarizeze fățiș cu protestatarii de la Budapesta, la sfârșitul lui octombrie și începutul lui noiembrie 1956. Când acești curajoși au fost arestați, aceasta se întâmpla mai ales noaptea, unul câte unul, în liniște, fiind trimiși în lagărele de muncă pentru a construi canalul Dunăre-Marea Neagră și eliberați în 1963, 1964. Ordinea domnește, iar secretarul partidului, Gheorghiu-Dej, îi eliberează pe
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
câțiva ani după aceea (Voyageurs français en Grèce au XIX-e siècle). Presupoziția e confirmată chiar de scrisoarea care însoțea textul trimis la Sămănătorul. Acolo se spune că însemnările ar avea "un dublu scop literar și științific": "Voiesc (își exprimă debutantul curajoasele sale intenții) ca sub formă mai avântată și saturată de antichități să descriu și urmele civilizației grecești ce îmi va da prilej ca să tratez despre cea mai dragă știință arheologia cât și impresiile mele cu totul subiective, mai mult sau
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sa "naturală", în formele nemediate intelectual, cu resorturi pur afective (i. e. "lirice", "subiective", "specific naționale"), ale satirei sau pamfletului? Desigur. În plus, opțiunea pentru melodramă, cu etica ei schematic-melioristă, altădată foarte "populară", îi va fi apărut lui Lovinescu drept o curajoasă tentativă de singularizare, pentru că se revendică de la acea distincție sufletească și de la o eleganță "retro" care compun farmecul discret al burgheziei de secol XIX, în răspăr cu "autenticismul" ori "naturalețea" contemporanilor (revizitarea trecutului teatralizează imaginea vieții). Așa se explică de ce
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mai precis: în celălalt roman, devenit ulterior întâia parte a volumului Viață dublă). Naivul Andrei e direct vizat de reproșul generalului ("Nu mai sunt tineri!"), față de care avusese imprudența să-și recunoască slăbiciunea (admirația pentru străini), dar, în loc să-l înfrunte curajos, bărbătește, cerșește ajutor cu privirea de la lumea adunată în jur (scena se desfășoară într-un cazino), stârnind ironia "maestrului" Ciprian (al doilea raisonneur, pe lângă Colea) și satisfacția crudă a lui Diomo, viitorul rival. Ciprian îi aruncă doar o privire vag
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Din păcate, se face prea adesea apel la studii (de largă audiență, de altfel) în care personajele sunt citate în serie cînd se vorbește despre mituri ale vegetației, fără să se întrezărească deschiderea antropologică a lor, cu elemente de gîndire curajoasă. Inanna este confundată cu Iștar, Cybele cu Demeter, iar Afrodita nu-și găsește locul în combinația eros-vegetație. S. N. Kramer arată că Inanna și-a schimbat statutul comportamental de-a lungul mileniilor: fecioară războinică în epoca dinastiilor timpurii (Etana - Balih - Iltasadum
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Deocamdată, Eros are ascendent asupra lui Marte, ca și a lui Thanatos. În sfîrșit, aventura tot “pură”, dar tragică, a Păstorului mioritic. De data aceasta, Thanatos nu mai are răbdare. Păstorul, la rîndul său, deși de aceeași statură voinicească și curajos ca Arjuna și ca “mic de ciobănaș”, se decide să-l înfrunte pe Thanatos, “cunoscînd” dinainte riscul pe care și-l asumă. În acest caz, se cuvine să judecăm oportunitatea și justificarea actelor, pentru a înțelege calitatea ideii de “acțiune
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să se învingă înainte de toate pe sine, adică emoția păguboasă, reușind s-o întîmpine „împăcat și tare”, statutul de om cultural este salvat, umanitatea se poate reorganiza cu chibzuință, în condițiile în care viețuiește și pe care și le asumă curajos. Dintre personalitățile prestigioase ale istoriei îndepărtate care au experimentat cu suflu nou problematica existenței pe portativul Eros-Thanatos, pot fi asociați, într-o ipoteză de lucru, Osiris, Decebal și Socrate. Sunt ușor de semnalat distanțele dintre ei, pe multe planuri de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
unire între toți eroii temerari, de la zeu la rege, de la filosof la păstor. Întrebarea care, potrivit limbajelor secrete, poate fi esențializată printr-un simplu gest, activ ori pasiv, nu este monopolul unui grup restrîns. Socrate a dovedit că fiecare om curajos și-o poate adresa conform daimonului său. Pe această direcție Dumuzi se întîlnește încă o dată cu păstorul mioritic. Iar dacă am insistat asupra fondului documentar privind existența mitico-istorică a celor trei eroi, Osiris, Decebal, Socrate, am dorit să indic suportul cultural
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
anii „Criterionului”, în cîmpul său de observație s-a cuprins tot mai insistent ființa istorică, în ipostaza ei creatoare (și dinamică), fie că-și recăpăta puteri prin circuitul închis al „nostalgiei originilor”, re-întîlnindu-se cu divinitatea, fie că punea în dialog, curajos și existențial, sacrul cu profanul. În ce-l privește direct, pot fi invocate, rezumativ, următoarele aspecte: 1. Ca să „cunoască” întregul (altfel spus, modul în care ființa se situează în dipticul existențial, în varianta intelectualistă a adepților psihologiei abisale: Eros-Thanatos, diurn-nocturn
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și s-au dus. De hoți nu se temea; avea stăpînire asupra lor. Doar dacă l-or fi pălit dintr-o lature, prieteni, pe furiș”. Un alt martor, Moș Pricop de la Fărcașa, avea și el cuvinte de admirație pentru purtarea curajoasă a lui Nechifor Lipan: „Eu cu oamenii din sat de la mine nu cinstesc; dar cu oamenii străini îmi place, că ei îs călători, au necazuri și-i bine să le stai înainte cu pahar dulce și cu vorbă bună. Dar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
avînd multe etape în anterioritate, cu caracter inițiatic, pregătitor, care să asigure transformarea liturgică a ființei, înseninarea finală. Cărțile morților, cele mai cunoscute, tibetană și egipteană, sunt axate tocmai pe această idee a eliberării neofitului de frică, a integrării voluntare, curajoase. Și Miorița reprezintă o „carte jucată” a morții, o punere în scenă; și ea tratează moartea resurecțională prin asumare și jertfă. Frica nu este creatoare, numai curajul, fapta. Ea imolează ființa, nu o „salvează”. În legătură cu Mănăstirea de pe Argeș spunem, după
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Mioriței Mioriței i se consacră mereu studii de valoare, împotriva tendinței de ultimă oră de a se acorda culturilor prealfabete consultație minoră, chiar depreciativă. Se dovedește că, în „conflictul civilizațiilor”, aprins dramatic în lumea contemporană, realitatea gravă a morții, asumată curajos de păstorul carpatic, gînditor și artist anonim, se menține fără să se erodeze o clipă ca interes tematic și ca meditație filosofică. Pare că începe să se înțeleagă, în sfîrșit, rostul întîmplării de „pe-un picior de plai”, derutantă și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu-i de acord. Asta îmi mai lipsea! Auzi, primul meu critic literar o muscă! Fie și așa, cu soarta nu-i de joacă, mai ales când îți joacă un renghi ca acesta, de exemplu. Musca mea e temerară, parcurse curajoasă cei vreo douăzeci de centimetri și așa, cu stiloul în mișcare, se așeză pe pana mea măiastră. Ăsta curaj, nu glumă! Mă opresc din scris, o privesc, cu aceeași îndrăzneală cu care mă privea și ea și o întreb amical
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
voinicule, m-a întâmpinat ea după ce am dat binețe. - Din Moldova, de la Iași, stimată domniță. - Aaa, moldoveni de-ai mei, bine-ați venit, dar unde-s ceilalți? - Afară, domniță, n-au îndrăznit să intre și ei, eu ce sunt mai curajos! am glumit eu. M-a măsurat bine din cap până în picioare și atunci iam depus la picioare, în interiorul biroului două sticle de vin bun de Cotnari. - Ei, nu trebuia, spuse cu jumătate de gură. De care-i? - De Cotnari, domniță
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de radio, pentru a asculta cotele apelor Dunării și telefoane, în caz de acoperire a insulei cu apă, să anunțăm pentru a veni să ne salveze. N-am ce spune, ne-am cam aventurat noi, băiețiighizi ziceau că suntem foarte curajoși, temerari, ca niște descoperitori de pământuri noi. Aveau imaginație, n-am ce spune! După ce au depus pe pământul insulei tot calabalâcul nostru, le-am dat iarăși câte o ciocolată mare și ne-am înțeles să vină din două în două
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
plastică ori cu mijloace auxiliare-jocuri didactice. Folosirea jocului didactic În procesul de Învățare, face ca elevul să Învețe cu plăcere, să devină interesat față de activitatea pe care o desfășoară, face ca cei timizi să devină mai volubili, mai activi, mai curajoși, să capete mai multă Încredere În capacitățile lor, mai multă siguranță și tenacitate În răspunsuri. Pentru organizarea unui joc didactic trebuie să avem În vedere mai multe cerințe: pregătirea jocului didactic; organizarea judicioasă a acestuia; respectarea momentelor jocului didactic; ritmul
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
moment și cu consimțământul lor, Să-i învățăm sensul democrației în viitor. "Noua ordine a veacurilor" am spus cumva? Dacă nimic nu pare în ordine acuma, Este o confuzie care ne-a aparținut de la început Deci trebuie să luăm parte curajoși la ea33. Există, desigur, persoane care susțin că este un nonsens periculos să afirmi că Statele Unite și-au asumat o misiune în numele unor idealuri morale și democratice. Peste ocean, se știe foarte bine că America are pretenții ridicate. Dar nu
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]