6,583 matches
-
Și într-adevăr, recunoștea frate-meu, pânza îi fusese sugerată în stradă de figura unui vizitator care se prăbușise la ieșirea din mai puțin cunoscutul muzeu parizian, Musée du fumeur. Leșinase. Pe dată, în preajmă-i se strânsese mulțime de curioși. Omul, după îmbrăcăminte, nu părea un înfometat, un oarecare amărât. De ce căzuse totuși? Se apropiase de el cineva care-și declinase identitatea: medicul personal ce-l însoțea pe cel căzut. Scosese din buzunarul hainei o placă touch-screen și, după o
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
interesă de noutatea științifică Flower-Power. -Pacientul avea lipit în zona sternului un plasture inteligent dinspre care porneau informațiile privind semnele vitale, doctorul citindu-le de pe micul calculator portabil, plăcuță pe care, după cum văzuse, o atinsese și după care informase lumea curioasă. Și, ca o completare, adăugase că are o suferință psihică minoră... -Și fratele tău îi surprinsese imediat trăirile? se interesă Doc. -Întocmai! Surprinsese tulburarea interioară a celui căzut, manifestările psihice în cazul sindromului Stendhal. Din schița făcută în creion la
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
IX. ÎN IARNA VIEȚII, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016. Se-mpăștie gânduri pe filele vremii, Când iarna pornit-a la drum, furioasă... Și viscolul duce zăpada pe creste, Iar eu mă ascund printre cărți, curioasă. Aștept să răsară în mintea-mi arzândă Un nou univers, mai frumos și mai tandru Și cărțile toate s-aducă lumină-n Petalele unui gingaș oleandru. În iarna vieții furtuna-și aruncă Toți fulgii de-argint peste suflet și țară
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
-vor sub lună, Iar eu le-oi închide-n a minții cutie. Furtună, ... Citește mai mult Se-mpăștie gânduri pe filele vremii,Când iarna pornit-a la drum, furioasă...Și viscolul duce zăpada pe creste, Iar eu mă ascund printre cărți, curioasă.Aștept să răsară în mintea-mi arzândăUn nou univers, mai frumos și mai tandruși cărțile toate s-aducă lumină-nPetalele unui gingaș oleandru.În iarna vieții furtuna-și aruncăToți fulgii de-argint peste suflet și țară,Iar viscolul șuieră-n noapte
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
dumitale, mister Cucu. Și când cânta și când zbura. Pot oricând să-l descriu. Toți întoarseră capul să-l vadă pe fericitul care a stat tete-a-tete cu misterioasa pasăre. Era un domn cu mustață ce privea plictisit defilarea norilor pufoși. Curioși, toți începură să-l sâcâie: -Chiar l-ați văzut? Cum e? Cum arată? Vă rugăm să ne spuneți! Domnul cel plictisit luă de alături un pai în gură și începu să peroreze, plin de importanță: -Eh, spanac! Cucul...este și
CU-CU! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379755_a_381084]
-
să-i îndrepte membrele decedatului, așa că nu le-a rămas altceva de făcut, decât să întețească focul în sobă, în speranța dezghețării și să aștepte. Între timp a început să vină lumea, ca la mort, de se umpluse casa de curioși, mai ales după ce s-a dus vestea, că Ilie era înghețat ca o statuie. Casa era înțesată de lume, de acum, și fiecare își da cu părerea, despre cum ar putea să-l dezghețe mai repede. Una, mai năroadă, ajunsese
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
răspunse Stump, ridicăndu-se din mijlocul staulului. Se uită nedumerit și privi cu atenție spre tănărul care se apropia de stănă. Ieși afară din staul și merse să vadă ce se întâmplă. - Cine ești, tinere? Și care e treaba? întrebă Stump curios. - Bună ziua, bătrăne! Numele meu e John! John rătăcitorul. - Bună să-ți fie inima! Heiii, rătăcitorule, care-i treaba? întrebă Stump deschizăndu-și larg brațele și, ducăndu-și măinile după ceafă, așteptă un răspuns de la interlocutorul său. - Eu, euuuu ... vezi tu ... m-am
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374771_a_376100]
-
m-a lămurit el, la repezeală. -Te aștept, iubire! Mă gândesc continuu la tine, Ovidiu, am ținut să adaug drăgăstos. - Și eu la tine, comoara mea! m-a asigurat el pe un ton pasional. - Zi-mi ce faceți acolo, sunt curioasă, l-am interogat, cuprinsă de emoție. - Eu nu fac nimic, Nati; sunt în baia de la etaj, ca să pot vorbi cu tine, jos e plin de rude, o zarvă de nedescris. Aseară am ajutat-o pe mama să prepare câte ceva și
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
sanie direct pe mașină! a precizat el având aerul de atotștiitor. - De unde știi că este pentru mine? am întrebat bănuitoare, fără să mă apropii de mașină. - Scrie pe el, este numele tău pe pachet, a răspuns serios Ovidiu. Nu ești curioasă să vezi ce este înăuntru? a ținut să mă întrebe pe un ton ispititor. - Ba da, am răspuns, în timp ce mă îndreptam spre mașină, cu intenția să-l îmbrățisez. - Nu acum, mai întâi să vedem ce ți-a adus Moșu! a
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
am continuat să întreb cu aceeași mâhnire în glas. - Pentru că asta este moneda de schimb! Nu poți să cumperi un suflet decât oferindu-l pe al tău, mi-a răspuns cu voce blândă, privindu-mă cu îngăduință. După ce am inspectat curioasă vitrinele, m-am interesat la negustorul ieșit din comun: - Aș putea să-l iau pe cel de colo, cel micuț care pâlpâie ca piatra unui inel? am întrebat eu, parcă hipnotizată de diversitate și de situația inedită în care mă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
descoperise o muscă în ciorbă. - Nu mă interesează pescuitul în general, dar dacă la prânz ai preferat să vorbești cu Dan aproape o oră, mi-am închipuit că era ceva cu totul și cu totul deosebit. Pur și simplu eram curioasă, am zis eu fără urmă de reproș, având totuși un aer trist care, mi-am dat seama, trecuse neobservat. - Nicidecum, dacă ar fi fost ceva deosebit ți-aș fi spus fără să întrebi tu, a completat Ovidiu fără urmă de
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
că și ei au ivit oameni și fapte de ținut minte. ... În casa pădurarului, de când nu se mai ține minte, unul dintre fii era botezat Silvan, iar una dintre fete purta numele stră-stră-stră-bunicii Natalia. Copiii, dornici de povești, se arătaseră curioși să li se dezlege povestea celor două nume. De-asta, într-o noapte de Ajun auziră istoria bunicii de pomină. Stăteau cu ochii ațintiți când înspre tavanul de care atârna cu vârful în jos un brăduț, când spre vatră, unde
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
cerbul alinat, Fata Pădurii dădu fuga s-aducă leacurile de-acasă. Alerga de parcă cineva nevăzut îi ușura greutatea corpului. Ajunsă acasă, luă tot brațul de ierburi și reveni una-două la scorbură, doar c-aici stătea întins lângă fag o... vietate curioasă cum nici în basme n-auzise a fi: o arătare păroasă din cale-afară, sprijinită pe două picioare de căprior. De pe chip, din privire și arătătură, răspândea o liniște aproape omenească care glăsuia recunoștință și mulțumire. Când fata fu la doi
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
mama pentru faptul că ne întâmpinase astfel. - Le-am planificat eu, dar nu și le-au planificat alții, a replicat doamna Moise, cu un vădit ton de reproș în glas. - Care alții, mamă? De cine vorbești? a întrerupt-o Ovidiu curios. - Var' mea Tanța! A venit de dimineață să mă ia să fac parastasu' lu' socru' său, că are mâine pomană de an. Aranjase cu o vecină și a încurcat-o, așa că nu am putut să o refuz. Am pierdut câteva
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
să-i cunoască impresiile legate de această întâlnire cu Carlos. Afară noaptea oferea un spectacol demn de toată admirația. Norii se risipiseră care încotro, dezvăluind privirilor extaziate ale celor doi îndrăgostiți, un cer limpede pe care luna clipea complice și curioasă, nefiresc de aproape. - Lea, observi cât de mare pare luna în noaptea asta? Nu știu, e cumva diferită! Nu ți se pare? Doamne, ce locuri frumoase! Muntele e atât de aproape, de prietenos!... Pare un împărat pe a cărui frunte
DILEME ( FRAGMENT 34) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375662_a_376991]
-
să se apropie mai mult decât ar fi fost prudent de grăunțele păsărilor de curte și de trocul porcilor, ciugulind extaziate tot ce le cădea sub ciocurile vorace. Discuții aprinse însuflețiră în curând crângul. Într-un luminiș se adunaseră câțiva curioși, ascultând cu neîncredere și uimire poveștile năstrușnice ale unui cuplu de mierle, ce își lăsaseră auditoriul cu gurile căscate. Când e vorba de bârfe, chiar și cele mai importante dezbateri își pierd participanții. Pe creanga unui stejar falnic, ce impunea
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
o persoană inteligență nu găseam că acest merit l-aș fi avut pe deplin. De fapt am experimentat foarte mult până să ajung la concluziile pe care le voi descrie aici. Am inceput ca fiind o școlărită foarte conștiincioasa și curioasă în același timp. Învățăm fără să stau pe scaun, plimbandu-ma prin casă cu cartea în mână. Rar mă opream la birou să îmi fac o schemă logică sau să notez unele idei. Când "m-am mai deșteptat" adică m-
CAND DUMNEZEU ITI ESTE SUFLEUR de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375690_a_377019]
-
de idei, simțind-o așa de directă. Mai întâi voi lăsa astrul care asigură energia naostră galactică să te privească și să-ți încălzească menirea. Apoi am să trimit câteva unde să te așeze în formele de unde vii. - Mă faci curioasă Ales, i-a răspuns Marna luminând universul cu zâmbetul ei. Încep deja să intru în stadiul incipient al dorinței . Aștept să văd cum tresari și decidem care vor fi umătoarele traiectorii ce urmează în destin. - Am să trimit înspre formele
IUBIREA CUANTICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375682_a_377011]
-
prispă. Port și acum în suflet acești trandafiri, aproape sălbatici, sădiți de bunicul meu: unul alb, altul roșu, iar celălalt galben. Seară de seară, până adormeam, număram stelele căzătoare, luându-ne la întrecere cine numără mai multe? Într-o zi, curioasă, l-am întrebat pe bunicul meu ce e cu acele stele căzătoare?! Mi-a spus ceea ce i-a spus și lui, bunicul său: „că atunci când cade o stea, un suflet urcă la Cer” Fiind destul de mică, nu înțelegeam ce înseamnă
VIZITATORII STELARI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375712_a_377041]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > AI VREA... Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ai vrea... Răsare astrul nopții cu ochi rece, sticlos. Topite sunt distanțe sub pasul curios.. Străbați în mare grabă poteci întortocheate, Iar pasul tău ajunge pe culmi în negură-ngropate. Ai vrea s-așterni, flămând, petale, pe culoarea Care te ispitește și-ți tulbură mirarea... Însă te-oprești nedumerit, pe-o margine de clipă, Și faci
AI VREA... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375747_a_377076]
-
văzuse ea vreodată.... ! -Scuză-mă, a spus față stângace, ridicându-se repede de unde aterizase , mai roșie acum și decât hainele ce le purta cu mândrie .... -Te rog să mă scuzi,nu am vrut, spuse ea repede ! -Doru , spuse el privind-o curios ( colegii chicoteau dându-și coate ce norocos e Doru astăzi frate ...) -Gabi ,spuse ea , dar părinții încă îmi spun ,Găbița! -Dorutu 'îmi spun și ai mei ,dar mie nu îmi place ! -Nici mie ,zise față înroșindu-se și mai tare
PRIMUL DRUM SPRE IUBIRE .... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379182_a_380511]
-
-i sugerase codul de la intrare: numai zerouri! Numai zerouri! ... Mă-ntorsei la Arthur în drum spre studioul meu. Dispăruse din viața noastră. Parcă se mutase, fără nici o lămurire, fără vreo urmă de... În fine, nici nu divorțase. Emigrase, explicase mama curioșilor interesați, emigrase cu ocazia unei excursii în Etranjeria. Unii chiar se-ntrebaseră unde vine țara, dar Nicole îi lăsase nedumiriți. Să moară proști! dacă nici atât nu știu: că étranger înseamnă-n franceză străin. Dar peste ceva timp, ne pomeniserăm la
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
meu fierbinte. La un moment dat, îngerul meu se întoarse pe o parte și își sprijini capul în palma mâinii stângi, privindu-mă în ochi. Pletele blonde îi fluturau ușor, adiate de briza mării. Mă întrebă brusc, cu un aer curios: - De unde sunteți? - Din Valea Jiului, mai exact din Petroșani, i-am răspuns cu o voce stinsă. Dar dumneavoastră ? - București ... Pronunță denumirea capitalei cu un aer de mândrie, parcă dorind prin asta să arate o anumită doză de superioritate față de mine. Nu
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
imaculat, poposi pe pieptul meu, după care o lăsă să alunece cu voie în jos. Peste câteva minute, îmbrățișați vulcanic, icneam amândoi în mișcări spasmodice. ******************************* Ne-am căsătorit toamna, în luna octombrie. Am avut o cununie discretă, ferită de priviri curioase, doar noi și câteva cunoștințe apropiate, fără mult tam-tam sau cheltuieli mari. Mai greu a fost cu transferul ei în Vale. La început, Mădălina, ca o bucureșteancă sadea, a insistat enorm să ne mutăm în capitală. Argumentul ei cel mai
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
și gata vizită completă la muzeu! Am plecat cu inima îndoita. Oare mie îmi vor face vreodată statuie de ceară? De ce? * * La Museo del Prado rămâi tablou. La Prado, la Thyssen-Bornemisza și la celelalte muzee, am fost ca un turist curios. E foarte important cum te duci la un muzeu, ce așteptări ai. Nu mă uit la tablouri cu curiozitatea profesionistului pentru că nu mă pricep la așa ceva. Am văzut odată ceva extraordinar, dar nu mai rețin exact în care muzeu. Era
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]