27,663 matches
-
Florin Apostol într-un turneu intitulat „Voi, oameni de mâine”, după cunoscuta piesă a lui Anton Șuteu. Acolo i-am descoperit și succesul la public, dar și calitățile de organizator, așa încât nu m-am mirat să-l aflu în ultimul deceniu în postură de producător și de impresar, colaborările cele mai cunoscute în această ipostază fiind cele cu AlBano și Bonnie Tyler. Într-o vreme când muzica ușoară este tot mai marginalizată, Florin Apostol îi apără demnitatea și-și reafirmă statutul
Apostol, nedreptățitul by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83148_a_84473]
-
mari spaime se transformă în amuza(n)te aduceri aminte. Prin fața ochilor ți se derulează, ca într-un film vechi, întâmplări de demult, locuri dragi, replici care ți-au rămas în minte, chipuri aproape uitate ale unor oameni dispăruți de decenii, dar care, la un moment dat, au împărțit cu tine clipa cea atât de repede trecătoare. Răsfoiești în singurătate albumul cu fotografii. Fiecare instantaneu mâncat de vreme este o poartă deschisă spre alt timp. Peisajul se animă ca prin farmec
Amazoanele văzduhului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8311_a_9636]
-
I, devenind "titulara brevetului feminin cu numărul 9 din aviația română". și ea era posesoarea unui avion personal, Bücker "Jungmann", înmatriculat YR-NAD, pe care l-a vândut Guvernământului Transnistriei în septembrie 1942. Stela Huțan-Palade este mezina Escadrilei Albe. Cu două decenii mai tânără decât Nadia Russo-Bossie și cu unul mai mică decât Mariana Drăgescu, Stela Huțan a făcut școala de aviație chiar în anii războiului, iar din 1943 a devenit membră a Escadrilei. Dar ce a fost Escadrila Albă? O unitate
Amazoanele văzduhului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8311_a_9636]
-
între formațiile de elită ale Societății Române de Radiodifuziune se impune Big band-ul Radio care activează neîntrerupt de mai bine de o jumătate de secol. Maeștri marcanți, dirijori și compozitori precum Sile Dinicu, Cornel Popescu, Ion Cristinoiu, în ultimele decenii Ionel Tudor au asigurat de la pupitrul șefului de formație un contact nemijlocit cu publicul de concerte, în paralel incluzând în patrimoniul fonotecii sute de înregistrări de jazz, muzică pop, muzică de estrada. Acestora li s-au adăugat colaborări la emisiuni
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
a cvadruplului disc „Lumina”) șI iată-l din nou „in charge”, de astă dată pentru a repune în pagină grupul pe care l-a fondat în urmă cu 40 de ani și pe care l-a crescut vreme de două decenii, rămânând apoi în colaborare cu diverșii săi membri până în prezent. Atunci, în ianuarie 1973, a fost un grup de liceeni care cântau un soi de folk pe versuri eminesciene (remember Glossa), un subgen muzical pe care l-au tot complicat
PRO MUSICA, din nou pentru muzic? by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/83150_a_84475]
-
Teodor Vârgolici Cu o nobilă pasiune, eminentul critic și istoric literar clujean Constantin Cubleșan s-a dăruit, de aproape două decenii, înregistrării și comentării noile contribuții la exegeza eminesciană. Cronicile literare și articolele sale, apărute în prestigioase reviste, și le-a reunit, succesiv, în volumele Eminescu în conștiința criticii (1994), Eminescu în perspectivă critică (1997), Eminescu în orizontul criticii (2000), Eminescu
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
Pavel Șușară Pe la sfîrșitul deceniului șapte, unul sau mai mulți îndrăgostiți pătimaș de artă, nu se știe nici pînă acum clar, furau, din Muzeul Brukenthal din Sibiu, opt lucrări de pictură. Au trecut de atunci patruzeci de ani bătuți pe muchie, miliția epocii s-a
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
de naturala predispoziție pentru aventură pe care o au toate lucrările valoroase de artă, în anul l998 Serviciul Vamal al Statelor Unite descoperă, cu ajutorul temeinic al Institutului Regal pentru Studii de Istoria Artei din Haga, patru dintre lucrările furate cu trei decenii în urmă: Ecce Homo, Portret de femeie, Portret de bărbat cu pipa la fereastră și Portret de bărbat cu craniu. După expunerea lor în atriumul Băncii Mondiale, în cadrul unei expoziții mai ample, sînt dăruite, spre repatriere, președintelui de atunci, Emil
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
tulbura în vreun fel, expoziția putea fi citită, pur și simplu, ca rod al unei întîmplări. Și indiferent cine ar fi fost curatorul ei nemijlocit, Marele Curator, dacă i se poate spune așa, rămîne, în eternitate, fie hoțul care, cu decenii în urmă, a dat un sens comun cîtorva lucrări care obiectiv nu aveau nici o legătură, fie Serviciul Vamal al Statelor Unite care, prin gestul recuperării simultane, a instituit un nou gen proxim și a introdus în destinul fiecărei lucrări un tîlc
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
unei mentalități vicioase ce scoate la lumină întreaga filozofie a compromisului, toată naivitatea rânduielilor intens formalizante ce alcătuiesc o bună parte din motivația acelui „n-a fost să fie” despre care s-a spus că urmărește creația muzicală a ultimilor decenii. Dar cine se face frate cu dracul nu va trece niciodată puntea, dracul fiind vrăjmașul nedezmințit al oricărei împliniri sau izbânzi pozitive. Mai ales că în muzica de azi există o tendință generală a compozitorilor care se vaită bovaric de
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
bolta Mediteranei, Kalevala e o poveste diferită. Dragul de diferență, care ne face să călătorim, ar trebui să ne întoarcă la două ediții de anticariat, traducerea lui Iulian Vesper, de la sfîrșitul anilor '50, și repovestirea lui Barbu Brezianu, de la jumătatea deceniului opt. Cărți de basme, mai frumoase decît Stăpînul inelelor (care i s-a recunoscut tributar Kalevalei), și avînd, în plus față de poveștile din fondul comun european, un miraj al numelor, aproape ireproductibile, ciudățenii colțuroase care, altfel decît sunetele moi venite
Odin și Santa Claus by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8322_a_9647]
-
unui psihic echilibrat, a unei modestii proverbiale din care s-a înfiripat un prestigiu substanțial în viața personală, la catedră, în fața studenților, în relațiile cu dirijorii din țară, pe care i-a coordonat prin „întâlnirile profesionale” din Conservator timp de decenii, anticipând calitatea sa de Președinte al A.N.C.R. Relieful sufletesc rodnic al profesorului Crăciun și impresionanta sa fidelitate pentru Adevărul adus la Lumină în orice situație, l-au proiectat în fața studenților ca pe o personalitate și un model de care
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
Premierea acestui spectacol a avut loc în seara zilei de 9 ianuarie 1954, în prezența conducerii statului și guvernului, Corpului Diplomatic acreditat la București, a numeroase personalități marcante ale vieții științifice și cultural - artistice bucureștene. Pentru a marca cele 6 decenii de la inagurarea noului sediu al Operei Naționale București și de la premiera operei Dama de pică de P. I. Ceaikovski maestrul Mihai Cosma a conceput un program deosebit de complex invitând o seamă de soliști consacrați ai Operei Naționale din București
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
Pistolea, publiciști, scriitori, oameni de cultură), în debutul manifestării, câteva ecouri care au reverberat în răstimpul scurs de la prima ediție, după lansarea ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, la șapte decenii de la publicarea ediției princeps. Mirabila variantă a baladei Miorița, identificată de autorul Năpastei la Belinț, în 1934, sub forma unui colind (preluată ca citat, in integrum, de Paul Constantinescu în balada corală omonimă și György Ligeti în Concert românesc), a
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
a fost invitată la prestigiosul simpozion organizat, anual, la Szombathely (13 iulie 2013), sub patronajul Academiei Ungare de Științe și al Institutului de Muzicologie din Budapesta, dedicat corifeului muzicii de avangardă (decedat la Viena în 2006) la împlinirea a nouă decenii de la nașterea sa (pe plai mioritic, la Târnăveni), oferind specialiștilor, sub un alt titlu (Ligeti and Romanian Folk Music: an Insight from the Paul Sacher Foundation), rodul recentelor sale cercetări muzicologice. (Invitată la Belinț, pentru a conferenția în chiar cadrul
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
din toate părțile și, precum jupuitul Marsyas căruia nu i se dădea posibilitatea de a ieși din peșteră, nici Tismăneanu, neputînd părăsi scena războiului dintre dreapta și stînga - pe care și-a asumat-o prin cariera de politolog din ultimele decenii - nu are deocamdată o soartă mai bună. Dar în ce constă în fond drama acestui Marsyas contemporan? În trei trăsături care, luate împreună, alcătuiesc un veritabil front de ostilitate creat în jurul său. Prima trăsătură este cea a reînvierii trecutului: mereu
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
lipsa de țară, de (locul) natal, în sensul însă al pierderii patriei spirituale, oameni care nu au aflat niciodată ce-nseamnă prietenia, aproapele, siguranța unui cămin." (p. 33) Însuși sensul termenului "mistică" este opus celui devenit comun, mai ales în deceniile de dezlănțuită propagandă ateistă din perioada comunistă. În Evul Mediu, mistica era consideată o cale de cunoaștere, singura capabilă să ofere minții accesul la adevărul aflat dincolo de primul nivel al realității imediat identificabile: "Mistica nu are deloc de-a face
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
O nouă celebrare a liedului românesc Vasile POPESCU Festivalul și Concursul Național al Liedului Românesc create de marea soprană Mariana Nicolesco, care celebrează un deceniu de remarcabile succese, pun în valoare an de an comorile acestui gen muzical acumulate în România de peste două secole pe fondul vechiului nostru cântec de dor. Prin vocile tinerilor artiști care s-au apropiat de arta liedului în acești ani
O nou? celebrare a liedului rom?nesc by Vasile POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83361_a_84686]
-
realitate, un proiect la care Denisa Tănase-Brotac lucrează de câțiva ani, ca o încununare a solidei sale pregătiri muzicale de 15 ani, asta însemnând liceul de muzică și facultatea de profil, absolvind ”Pedagogia muzicală” cu nota maximă. La aproape două decenii de la debutul pe marile scene, cu duetul Bambi, Denisa a simțit că este momentul să dea lecții de canto și pian celor mici, împărtășindu-le din experiența ei. Școala, deschisă în toamna anului trecut, este o afacere de familie, cum
Laborator pentru glorie by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83394_a_84719]
-
universitar, s- a aflat printre promotorii formării gustului pentru frumosul autentic, câștigând și stima celor care îi căutau cărțile oferite mereu cu generozitate de un voluntar distribuitor în holul Operei. Lucrările sale se succedau ca o avalanșă de-a lungul deceniilor, în prezent opera maestrului depășind impresionanta cifră de o sută de volume (printre scriitori, doar Mihail Sadoveanu mai atinsese aceeași performanță). Semnatarul rândurilor de față, ca mulți alții, și-a păstrat admirația de la distanță, fără o legătură directă cu patriarhul
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
atât în context național, dar și internațional. Începând din 1982, reputatul muzicolog Petre Codreanu preia conducerea Sectorului de Studii Muzicale al primei instituții de concerte a României, Filarmonica „George Enescu” din București, pe care o coordonează mai bine de două decenii până la trecerea sa la pensie, cu câțiva ani în urmă (cu excepția anilor 1990 - 1991, când a fost reinstalat în funcția de director general al Operei Naționale a României). Aici a izbutit să realizeze stagiuni muzicale - eveniment, inclusiv pentru tineret și
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
Carmen CHELARU Părea că prin cele peste zece versiuni interpretative ale Integralei Beethoven, realizate de-a lungul a două decenii - din 1983 pînă în 2003 - și înregistrate live pe disc, Cvartetul Voces atinsese altitudinea maximă a performanței. Și totuși nu... A 40-a aniversare Voces a adus și o abordare supremă: Arta Fugii de Bach, prezentată în cadru restrâns la
Cvartetul Voces by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/83424_a_84749]
-
al Ateneului Român din București, Studioul TVR Iași a lansat un album de două discuri cu înregistrări antologice televizate, realizate cu prilejul altor evenimente aniversare ale Cvartetului Voces: în 1998 - la un sfert de veac și în 2008 - la trei decenii și jumătate. Lucrările incluse în album sunt reprezentative atât pentru repertoriul genului, cât mai ales prin semnificațiile interpretative. Sunt înregistrări live, din vechea sală de concerte a Filarmonicii din Iași. Voces nu înseamnă numai o încununare a unei traiectorii artistice
Cvartetul Voces by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/83424_a_84749]
-
căzut o frunză-n calea ta” (care figurează și azi în repertoriul multor cântăreți, între care Aurel Pădureanu), “M-am regăsit”, “Culori”, “N-ar trebui”. Această paranteză era necesară pentru a înțelege locul important ocupat de Constantin Drăghici (stabilit multe decenii peste hotare, dar revenit în țară) în istoria muzicii noastre ușoare. Nu știm cum a reușit să- l readucă pe Drăghici în studio, dar cu siguranță Ioana Sandu l-a convins cu vocea sa frumoasă, pasiunea neostoită și șarmu-i feminin
La jumătatea carierei by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83423_a_84748]
-
muzician este Tomasz Skweres, violoncelist și compozitor din Austria, și polonez ca origine. Voi scrie acum despre violoncelistul Tomasz Skweres, unul dintre cei rari și foarte rari interpreți la acest instrument, dintr-o imagine conturată de-a lungul mai multor decenii, și în comparație cu nume de legendă, un interpret care are o dispoziție absolut naturală a poziționării pe tastieră a mâinii stângi și a evoluției arcușului, ceea ce m-a copleșit de uimire. Se știe mai puțin că la violoncel se cântă cu
Un violoncelist de excepție by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]