10,827 matches
-
Astfel, un stat cu instituții puternice este capabil să rezolve problemele sociale care apar într-o societate. S.p. îi revine responsabilitatea adoptării unor decizii care privesc viața socială în ansamblul său, dezvoltarea socială fiind proporțională cu performanța s.p. Dacă factorii decizionali ignoră problemele sociale existente sau adoptă soluții cu efecte negative, s.p. intră progresiv în criză. Criza sistemului se poate manifesta sectorial sau la nivelul întregului sistem, deoarece toate componentele sale sunt interconectate. Societate civilă - Ioana-Alexandra Mihai Conceptul de societate civilă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prezentată, alături de Yahoo, eBay sau AOL, ca o companie de succes, datorită s. adoptate. Însă, la data publicării articolului, compania intrase deja în procedurile de faliment, cu implicații de proporții în economia SUA. S. este strâns legată de atribuțiile nivelelor decizionale. Așa cum am arătat în secțiunea anterioară, rolul managerului în elaborarea și coordonarea s. este esențial. Deși această caracteristică a s. este influențată de abordările din domeniul economic și, mai ales, cel militar, rolul conducerii instituțiilor publice rămâne unul determinant în formularea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
trebuie stăpânite în acest caz de membrii echipei t. (pentru exemple în acest sens, vezi Ellen, 2003). Tentația t. de a avea, în comunitate, un rol mai mare decât al unor actori ca toți ceilalți, de a deveni principalul centru decizional la nivel local, le poate deturna de la scopul lor de agenți ai dezvoltării. Principalele două lucrări românești produse de mișcarea telecentristă inițiată de ONG-uri (Ciumăgeanu et al., 2004; Deszo și Kazamér, 2006) sugerează că t. pot avea roluri importante
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la rândul lor, infuențează comportamentul entităților constituente, dezvoltă norme și generează procese de socializare a noilor membri (Willets, 2005, p. 440). Organizația internațională guvernamentală (OIG) este o organizație internațională din care pot face parte, de drept, doar statele, iar autoritatea decizională revine reprezentanților guvernelor statelor-membre. Organizația internațională neguvernamentală (OING) este o organizație internațională ce reunește entități care nu fac parte din sistemul guvernamental, provenind din mai multe state. Acești actori pot fi ONG-uri naționale (inclusiv biserici, sindicate, patronate), companii, partide
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
perspectivă compatibilă cu teoretizările liberal-pluraliste - și care nu accentuează exigența unității (omogenității) actorului -, unele OIG pot fi considerate, în anumite condiții, actori ai sistemului internațional. Există OIG care dispun de resursele necesare pentru a influența alți actori: expertiză, finanțe, capacitate decizională, sprijin și legitimitate populară, capacități de impunere a deciziilor și abilități diplomatice (Ibidem) - ONU și UE satisfac în mod evident aceste exigențe, însă nu la fel se întâmplă cu toate organizațiile internaționale guvernamentale. Din perspectivă realistă, așa cum s-a sugerat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
categoria instituțiilor intră organizații, agenții birocratice, tratate și acorduri, precum și practici informale pe care statele le acceptă drept constrângătoare. Un tip particular de instituții îl constituie regimurile internaționale, adică instituții sociale care se bazează pe principii, norme, reguli și proceduri decizionale acceptate și care guvernează interacțiunile diverșilor actori, în diverse arii tematice (Lamy, 2005, p. 214). Regimurile sunt aranjamente de cooperare mai specializate decât alte tipuri de instituții, în sensul că ele vizează activități, resurse sau arii geografice bine definite (Goldmann
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
putere este o instituție, dar nu și un regim, pentru că nu este condiționată de drepturi și reguli explicite (Haggard și Simmons, 1987, pp. 495-496). Pentru regimuri, Keohane folosește definiția cercetătorului realist Stephen Krasner: Seturi de principii, norme, reguli și proceduri decizionale, implicite sau explicite, în jurul cărora converg așteptările actorilor într-o arie dată a relațiilor internaționale (Krasner, 1982, p. 186). Regimurile transmit participanților injoncțiuni privind comportamentul, fără însă a-l determina. Astfel, ele pot fi privite ca variabile intermediare, care intervin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
justifice și să clarifice necesitatea acestor acțiuni. Odată descoperite și făcute publice, aranjamentele secrete sau inducerea în eroare a publicului se pot întoarce împotriva conducerii (Fearon, 1994, pp. 577-592). Similar, dacă definim democrațiile ca „sisteme de putere dispersată”, fragmentarea centrelor decizionale atrage după sine multiplicarea șanselor de inhibare a tendințelor belicoase (Jervis, 2002, p. 4). Același tip de argumentare o constituie și invocarea principiului check and balances (Layne, 1994, p. 9). Aceste constrângeri instituționale acționează în direcția descurajării inițierii războiului și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
autocratice sau dictatoriale (ca în cazul recentei intervenții în Irak), dar și împotriva democrațiilor instabile sau fragile - cum ar fi intervenția americană în Chile din 1973. Privitor la argumentul constrângerilor instituționale, una dintre premisele fundamentale se referă la fragmentarea centrelor decizionale și multiplicarea posibilităților de blocare a tendințelor agresive. Totuși, realitatea pare să arate de exemplu, că instituția prezidențială în Statele Unite a reușit adesea să se sustragă sau să depășească opoziția instituțională derivând din separația puterilor în stat; mobilizarea militară a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
începutul anilor ’90, inclusiv UNESCO asumându-și-o programatic în 1995, prin comisia sa asupra guvernanței globale. În esență, termenul presupune crearea unor noi mecanisme și structuri de guvernământ la nivel local și global care să includă într-un proces decizional complex, extins și dinamic mișcări sociale și organizații civice, ONG-uri, companii multiși transnaționale, mass-media globale, piețele globale de capital, comunități științifice, mișcări religioase. Cât privește cauzele globalizării politice, hiperglobaliștii le asociază sfârșitului „războiului rece” și triumfului democrației occidentale asupra
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
răspuns din care transpare greutatea motivațiilor economice, respectiv importanța covârșitoare a maximizării profitului. Acestuia i se subordonează decizii care antrenează volume impresionante de materiale și energie, dar mai ales de masă monetară, în tranzacții cu o cuprindere globală. Transparența procesului decizional este însă destul de precară, alimentând numeroase presupuneri privind limitarea acțiunii mecanismului de piață în îndeplinirea rolului de repartizare echilibrată a costurilor și beneficiilor. Acestea sunt justificate, în principal, de faptul că disparitățile nivelurilor de dezvoltare economică și socială ale țărilor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ideologic pe care sunt construite. Măsura în care se îndeplinește acest deziderat depinde de numeroși factori, a căror analiză constituie încă un subiect de mare interes, dezbătut pe larg atât în mediul academic, cât și la cele mai înalte niveluri decizionale. Lucrarea Globalizarea. Manifestări și reacții se înscrie în această dezbatere prin analiza modului în care globalizarea contribuie la transformarea realităților economice, sociale și ecologice ale statelor-națiune în vederea creării unui suport pentru formularea alternativelor și fundamentarea deciziilor care asigură un ritm
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
la baza procesului de globalizare, cât și al formelor de manifestare, iar pe de altă parte, necesitatea unei interpretări contextualizate care să evidențieze aspecte concrete și să permită organizarea volumului uriaș de informații în structuri pragmatice, de suport pentru procesul decizional și pentru formarea unei atitudini obiective. Astfel, considerăm că este necesară schițarea unui portret cât mai fidel al globalizării în sprijinul cititorilor, pentru a le coagula propriile informații despre o temă de interes, dar în a cărei caracterizare predomină portretele
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și poate să-și definească un profil de sine stătător în lipsa acestora, sau mai degrabă ea poate fi privită ca o activitate complexă de tip interși multidisciplinar orientată umanist spre schimbare și intervenție socială (vezi Hugh Barr, care explică mecanismele decizionale interdepartamentale din Anglia, încă din 1968, cu referire directă la serviciile medico-sociale și de sănătate). În fapt, mult timp, lipsa unor standarde profesionale clare care să fixeze atribuțiile în domeniul asistenței a fost și încă este principala cauză a acestor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Responsabilitate în relația cu instituția în care lucrează. Deprinderi de a lucra în echipe de specialiști din propria profesie și în echipe interdisciplinare, precum și orientarea/deschiderea către parteneriate de tip instituțional. Stimularea beneficiarilor de a se implica atât în procesul decizional al formelor de suport dar în special în actul evaluării acestora în vederea eficientizării acțiunilor. Stabilirea priorităților din planul de intervenție împreună cu beneficiarii. 3. Respect pentru valorile morale cu aplicabilitate în practica profesiei (asimilarea valorilor morale ale codului deontologic al profesiei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
monopolului unor grupuri de interese în sfera activităților de asistență socială; - răspunsul la cerințele de adaptare flexibilă a activităților practice la schimbările contextuale; - analiza cu realism a oportunităților de finanțare a activităților pe baza priorităților stabilite; - evidențierea transparenței în actul decizional și în utilizarea resurselor financiare și umane din sistemul instituțional public, privat, nonguvernamental; - articularea permanentă a cerințelor curriculare la nevoile practicii profesionale (fundarea pe modele de bună practică și reducerea riscurilor de malpraxis); - stimularea pe diverse căi a finanțării formării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
efectului direct al produsului asupra consumatorului (Fisher, 1993, p. 14). De aceea, înțelegerea mediului publicitar de expunere a mesajului este primul pas al paradigmei efectului. Cel de-al doilea pas constă în a demonstra că publicitatea poate modifica un comportament decizional. Criticii acestei paradigme susțin că aceasta eșuează în a explica de ce un număr atât de mare de persoane din societate poate fi expus mesajului publicitar fără a prelua acel stil de viață. Teoreticienii învățării sociale sunt de părere că abuzul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
a bazei teoretice și a tehnologiei este accelerat în domeniul asistenței sociale, făcând ca practicienii să nu fie pe deplin convinși cu privire la nivelul cunoștințelor lor și la modul în care acționează, de unde o mai mare tendință de a împărtăși responsabilitatea decizională cu un supervizor. 12. Natura distinctă a problemelor cu care se confruntă asistenții sociali și sarcinile pe care le realizează determină necesitatea disponibilității unei supervizări de factură suportivă. Situațiile care prezintă o mare încărcătură afectivă (conflictele maritale, abuzurile față de copii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și/sau de consultanță. Art. 22 Pentru a accelera realizarea în fapt a egalității de șanse între femei și bărbați autoritățile publice centrale și locale vor adopta măsuri stimulative de reprezentare echitabilă și echilibrată a femeilor și bărbaților în cadrul autorităților decizionale ale partenerilor sociali, cu respectarea criteriilor de competență. CAP. 5. Autoritățile publice abilitate cu aplicarea și controlul aplicării legislației privind egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați Art. 23 Ministerul Muncii și Solidarității Sociale este autoritatea publică responsabilă cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
termeni tehnici, fără prea multe detalii, cuprinzând totuși elemente pertinente; autoritatea postului: descrie efectele acestui post asupra activității altor persoane, cine este subordonat acestui post, ce fel de decizii și în ce condiții poate lua ocupantul postului, care sunt limitele decizionale ale deținătorului. De exemplu, șeful biroului marketing poate autoriza cheltuieli de până la 100 milioane lei; standardele de performanță sau caracteristici cantitative: cum este apreciată activitatea, care sunt criteriile cantitative și calitative. De exemplu, maximum % din piesele strungite pot fi rebutate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
etc. Metoda interviului cognitiv sau a protocolului gândirii cu voce tare, presupune administrarea chestionarului unui număr mic de subiecți (între 5 și 10) care sunt rugați să gândească cu voce tare, verbalizând tot ce le trece în minte în procesul decizional, de alegere a răspunsurilor. În acest mod, cercetătorii aprofundează modul în care subiecții percep întrebările, tipul de strategii utilizate în selectarea răspunsurilor, dar și părerile subiecților legate de ce cred ei că se măsoară prin anumiți itemi. Problemele identificate prin acest
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ariile neacoperite fiind reportate pentru o abordare ulterioară, fără a neglija însă prioritățile firmei. Nu lipsită de importanță este delimitarea informațiilor relevante pentru deciziile ulterioare de cele redundante, care nu fac altceva decât să îngreuneze procesul de interpretare și cel decizional. Gama de nevoi poate fi destul de extinsă și atunci se impune stabilirea (Bee și Bee, 1994): importanței trebuinței respective pentru ameliorarea performanțelor în activitate; urgenței satisfacerii ei pentru a nu avea un impact negativ asupra profesiei, sau a nu reduce
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizații (Hoc, 2000; Nicholson, 1998; Waterson, 2000). Prin tehnologia informației se înțelege totalitatea echipamentelor (electronice și informatice), precum și a programelor rulate de calculatoare care asigură memorarea, procesarea, transferul informației care au un rol important în asigurarea comunicării și în procesul decizional (Yogesh, 1993). Tehnologia informației s-a dezvoltat într-un ritm care a depășit orice previziune din punct de vedere al numărului de sisteme, al puterii de procesare al informațiilor cât și al costului. În ceea ce privește numărul de calculatoare se prognozează că
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizație în care exercitarea autorității se bazează pe calitățile personale ale liderului, pe charisma lui. Ierarhia constă dintr-un lider și discipolii săi, aceștia din urmă fiindu-i total devotați, având și rolul de mediere între lideri și mase. Puterea decizională îi aparține în exclusivitate liderului, fapt care aduce cu sine un risc crescut pentru abordarea defectuoasă a problemelor cu care se confruntă organizația respectivă. organizația patriarhală (tipul tradițional) - se caracterizează prin existența unui sistem de autoritate acceptată în virtutea tradiției, a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
informații intermediare - care se află în diferite faze de prelucrare informativă, sunt cele mai răspândite la nivelul personalului funcțional și al managerilor de nivel inferior; informații finale - care au trecut prin întregul șir de prelucrări informaționale, au caracter sintetic, complex, decizional și se adresează managerilor de la nivele superioare. 11. 5. Sistemul informațional 11. 5.1 Definiția sistemului informațional Buna funcționare a organizației este condiționată pe de-o parte de procurarea datelor, informațiilor despre mediul ei intern și extern, iar pe de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]