4,789 matches
-
cele mai funcționale opțiuni comportamentale, favorizînd integrarea mai adecvată în grupurile de referință. Spre deosebire de enculturație, aculturația desemnează procesul prin care o cultură integratoare le impune reprezentanților unei culturi mai puțin influente, prin intermediul unor agenți ai socializării (preponderent secundari), patternurile sale definitorii. Constituind un schimb cultural fundamental născut la întîlnirea dintre două culturi, aculturația produce modificări durabile și profunde asupra personalității individuale și colective (Rudmin, 2008). Asimilarea patternurilor culturilor acaparatoare se realizează de bunăvoie sau nu, fiind însoțită de modalitățile distincte de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
trebuie pus în legătură cu modul în care acești oameni și-au construit specificul identitar și au înțeles să îngemăneze interacțiunea cu "celălalt". Aceste amintiri dominante asigură un mod specific de lectură a realității actuale, fapt ce permite perpetuarea sentimentului de frustrare definitoriu pentru locuitorii spațiului central și sud-est european (un exemplu apropiat de noi este trăirea "poverii de a fi român"), a sentimentului de inferioritate specific oricărui stigmat, sentimente corelate cu o atitudine submisivă și fatalistă (Gavreliuc, 2002a, p. 220). Studiul citat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Ulterior apare toleranța alterată la glucoză în cursul unui test oral de tip TTGO. Progresia distrucției beta celulare va duce în final la ultima etapă. (e) A cincea etapă este etapa diabetului zaharat clinic manifest, marcată de apariția semnelor clinice definitorii. În lipsa tratamentului specific cu insulină, evoluția va fi inexorabilă spre cetoacidoza diabetică. Evoluția stadială a T1DM descrisă mai sus se corelează bine cu masa reziduală de celule beta. Primele dovezi biochimice ale disfuncției beta celulare apar în momentul în care
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
pentru subiectul pus în discuție și pentru perioadele de viață evocate (perioada studiilor, mariajul, nașterea copiilor, schimbarea locului de muncă; divorț; pierdere etc.). Vor fi relatate experiențe de viață și roluri sociale pe care fiecare autor le consideră ca fiind definitorii pentru modelarea socio-culturală a propriei feminități sau masculinități, privite în manieră diacronică, reconstituind astfel traseul principalelor etape de evoluție psihosocială: copilăria, adolescența, maturitatea. În acest sens, am lansat un set de întrebări și subteme care să inspire autorii în redactarea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
până atunci, eu nu reușisem să mă văd cu adevarat dincolo de ochelarii cu lentile groase, îmi pusesem feminitatea între paranteze, ca și cum era ceva neesențial, sau care avea să vină mai târziu, dar care nu era și nu trebuia să fie definitoriu pentru o ființă umană. La urma urmei, feminitatea era doar sursa vulnerabilității mele, a slăbiciunii mele în competiția cu fratele meu. Întâmplarea de la ora de desen, dar și faptul că profesorul nostru era un pictor apreciat în oraș, m-a
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pentru a descrie această perioadă termeni aproape goliți de sens în urma repetării permanente: penurie, opresiune, sărăcie, național-comunism, cultul personalității, politici pronataliste șamd. Ca realități cotidiene însă, termenii de mai sus căpătă o cu totul altă încărcătură, fiind o parte esențială, definitorie a propriei existențe și prezentând (cel puțin în cazul meu) valențe specifice. Sunt ceea ce unii numesc cu orgoliu o rara avis, un bucureștean get-beget. Ambele mele ascendețe (maternă și paternă) sunt urbane, cu excepția bunicului din partea mamei, care era un mic
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
timpului. Cele mai multe dintre femeile pe care le puteam vedea în mediul familial și în mediul academic în care mă situam își afirmau identitatea preponderent prin mariaj și prin rolul matern. Cariera juca un rol secund, necesar, dar nu esential sau definitoriu sub aspectul exprimării/afirmării personale. Cel puțin, asta era percepția mea. Treptat, am început să identific câteva femei care își construiau cariere universitare oneste, afirmându-se ca bune profesioniste, care gândeau cu capul lor, dar a căror voce se auzea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mai bună a dinamicii unui proces personal continuu, dinspre dependență și conformism social spre femeia subiect 9, proces de viață dublat și susținut de lecturi feministe, dezvoltare personală și coaching. Pe scurt spus, dacă atașăm fiecărui stadiu menționat anterior cuvinte-cheie definitorii și operaționale, obținem o imagine mai clară a acestui traseu în care dependența de celălalt înseamnă victimizare și pasivitate, contra-dependența este faza de negativitate și agresivitate prin care căutăm să ne delimităm de celălalt și de ceea ce simțim că ne
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
acești termeni sunt utilizați ca sinonimi accepțiune respinsă de autoare -, precum și datorită faptului că traducerea lor din engleză în română este discutabilă. Fiecăruia dintre termenii menționați i se arată originea și evoluția, autoarea stabilind distincții subtile, desprinzând sagace șase note definitorii ale modei: 1) formă de comportament social temporar, acceptat de societate; 2) preferințe față de anumite practici sociale; 3) fenomen ciclic; 4) comportament de conformare; 5) propagare prin imitație; 6) cod comportamental schimbător. Autoarea dă dovadă de aceeași subtilitate intelectuală și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a personalităților care puteau lansa moda, a arbitrilor eleganței, a caselor care aveau saloane deschise și ore de primire, a distracțiilor, a spectacolelor. De altfel, un asemenea studiu nu poate fi rupt de istoria socială și politică a perioadei, ambele definitorii pentru anumite ținute aflate în voga momentului, mai luxoase sau mai democratice, după caz (A-S. Ionescu, 2006, 19). Costumul este un limbaj, ca oricare altul, capabil de a transmite mesaje. Astfel, prin costum poate fi determinată poziția socială a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
autori au relaționat conceptul de "modă" fie cu practicile estetice ale vieții cotidiene, subliniind caracterul temporar și ciclic al modelor, fie cu atitudinile și comportamentele de consum, de acumulare a unor comodități, accesorii și bunuri materiale. Dar care sunt notele definitorii ale fenomenelor de modă? Voi recurge la o expunere cronologică a definițiilor pentru a putea surprinde inovațiile în conceptualizarea modei. Emory S. Bogardus (1882-1973), primul președinte al Societății Americane de Sociologie, sublinia în cadrul unei lucrări din perioada clasică a psihosocilogiei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pentru că vecinii sau prietenii dețin bunuri la modă. 11. Sprirtul progresului duce la emergența modei. Progresul este dorința de a da șansă unei noi idei sau metode. Aceste caracteristici, deși enunțate în 1920, pot fi reluate și astăzi ca note definitorii ale manifestărilor modei în societățile contemporane: moda se realizează ca un proces de imitație în comportamentul indivizilor, ilustrând cele două extreme ale vieții sociale, apartenență și individualitate; moda este totodată un răspuns la presiunea socială a conformării la comportamentul așteptat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de repetare a gusturilor sau motivația cumpărării", adeziunea la curentele modei ilustrând un comportament conformist (Keep up with the Joneses!) și dorința de posesie a unor bunuri materiale deținute de indivizii poziționați superior în ierarhia socială. Pornind de la aceleași caracteristici definitorii, Morris B. Holbrook și Dixon Glenn (1985) afirmau că "moda reprezintă consumul public prin intermediul căruia oamenii comunică altora imaginea pe care doresc să o proiecteze" (apud Y. Kawamura, 2004, 94). În această ordine de idei, consumul de modă vestimentară reprezintă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un moment dat, fie modificările care afectează vestimentația, podoabele și chiar veșmântul în sine". Ca fenomen social, moda poate fi caracterizată în termeni de ciclicitate, ca transformare continuă a preferințelor membrilor unei societăți în diferite domenii (ibidem). Aproximativ aceleași note definitorii sunt subliniate și de Ursula Șchiopu (1997, 459) într-un dicționar de psihologie: moda se referă la "ansamblul de uzanțe implicate în modul de comportare, vestimentație, alimentație, atitudini pasagere și ciclice, specifice unei perioade delimitate de timp". În analiza modei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
atrăgea atenția Jennifer Craik, fashioning the body reprezintă o trăsătură universală a culturilor, ceea ce pune sub semnul întrebării teoretizarea modei ca fenomen particular al culturii europene (cf. J. Craik, 1993/2005, 5). Din definițiile citate anterior putem desprinde câteva note definitorii ale modei: 1) aceasta reprezintă o formă de comportament social temporar acceptat în societate; 2) care traduce preferințele oamenilor față de anumite practici ale vieții cotidiene; 3) este un fenomen social dinamic care se manifestă cu o anumită ciclicitate, determinată de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
anume faptul că traseul modei descrie structura societății în care se manifestă, totuși, pe parcursul lucrării, voi prezenta separat asimilarea ideilor lui Thorstein B. Veblen în sociologie, aceasta producând o direcție distinctă, identificată prin temele societății de consum. O altă notă definitorie, care desparte cele două concepții, ar fi că la Georg Simmel mecanismul de propagare a modei este unul imitativ, în timp ce ideea principală pe care Thorstein B. Veblen o dezvoltă este consumul ostentativ, prin intermediul căruia clasa de sus își conservă identitatea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
precum și a direcțiilor de studiu generate în tradiția sociologică, consider că asimilarea ideilor lui Thorstein B. Veblen a produs o direcție distinctă, identificată prin temele societății de consum, pe când concepția simmeliană a fost valorificată în interacționismul simblic. O altă notă definitorie care desparte cele două concepții ar fi că la Georg Simmel mecanismul de propagare a modei este imitativ, în timp ce ideea principală pe care Thorstein B. Veblen o dezvoltă este consumul ostentativ, prin intermediul căruia clasa de sus își conservă identitatea și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Irlandei, credea în ajunul integrării Irlandei că participarea Republicii și a Ulster-ului protestant (ca parte a Mării Britanii) va duce pînă la urmă la formarea unei singure Irlande, una unită, în care religia să nu mai constituie elementul identitar definitoriu. În mod cert, participarea Irlandei și a Mării Britanii la Uniunea Europeană a avut un efect moderator în relațiile bilaterale atît de tensionate de-a lungul timpului, internaționalizînd într-o măsură limitată conflictul. În 1977, un fost oficial al Comisiei Europene
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
este un factor de prognostic independent legat semnificativ statistic de supraviețuire, deși o atitudine chirurgicală agresivă nu este întotdeauna una cu rezultatele scontate [7,9]. Totuși acest tip de rezecție R0 este în cele mai multe trialuri publicate un factor de prognostic definitoriu legat de supraviețuire ameliorată a pacienților cu această patologie [10- 12]. Stadiul TNM pare a fi cel mai puternic factor de prognostic legat de supraviețuire, un stadiu avansat fiind un criteriu care trebuie să reprezinte un motiv foarte puternic pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92179_a_92674]
-
că este o proiectare globală ce conține proiectări secvențiale, punctuale, de proces, fiind suma unor produse, precum planificările anuală, semestrială, pe unități de învățare, de lecții, de secvențe didactice etc. Până la a conține și problematica proiectării unităților de învățare, aspect definitoriu al timpului educațional românesc actual, în didactica limbii și literaturii române, s-a înregistrat o evoluție a conceptului de proiectare în literatura română de specialitate. Pentru o mai bună înțelegere a punctului nostru de vedere, considerăm utilă o abordare în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
studenți străini din anul pregătitor , Bul. Șt Pitești, 1983, 125-128 (Engl. Ab.). [69] DRAGOMIRESCU, ELENA, Considerații metodologice privind studierea valorilor stilistice ale timpurilor și modurilor la clasele gimnaziale, CercLL, 2, 145 152. [70] DRĂGĂTOIU, ION, Creativitate, limbaj, structură semnificativă - elemente definitorii ale compunerilor școlare, LL, NR. 4, 1983, 567-572 [71] DRĂGOIU, TEODOR, DRĂGOIU, VALERIA, Un test fonetic sintactic pentru învățarea citirii, RPed, 32, nr. 3, 1983, 36-38. [72] DRINCU, SERGIU, Semnele ortografice și de punctuație în limba română - norme și exerciții
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
34), nr. 275 (1361), 21 mai, 1985, p. 10. [61] DOBRIȚOIU-RÎPEANU, ELENA-ELISABETA, Considerații metodice privind predarea numărului și genului substantivului, PLRS, 1985, 83-87. [62] DOCA, GHEORGHE, Probleme ale predării funcționale a limbii române, DSAP, 1985, 50-55. [63] DRĂGĂTOIU, ION, Aspecte definitorii ale compunerilor școlare, BulCD Sf. Gneorghe, 43, 1985, 21-29. [64] DUMBRAVĂ, MARIA SABINA, Jocul didactic la lecțiile de compunere, în “Tribuna școlii”, an 13(34), nr. 271 (1357), 1985, p. 5. [65] FAZAKAȘ, MARGIT, Activități de învățare a limbii la
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
putința rostirii, care e mai mult decât limbaj. Un jurnal pe marginea existenței; aceasta este categoria în care poate fi încadrat acest jurnal. Însă ce anume din existență vizează? Sau cum poate fi descrisă această existență, care-i sunt trăsăturile definitorii pe care le am în vedere? Toate acestea dacă nu s-au conturat până acum, rămân de precizat. Sigură e postura de martor: exist și-mi sunt martorul propriei existențe în același timp (chiar dacă nu mereu în mod simultan). Este
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
La limită, putem considera bârfa un rău necesar în asigurarea coeziunii grupului. * Este posibil să rămân până la final aruncat între perspectiva religioasă și cea laică, nehotărârea, ca o continuă pendulare între cele două moduri de-a fi, constituind o caracteristică definitorie a propriei existențe. Șovăiala îmi poate fi scuzată (și nu iertată) fie de o inadecvare a contactelor cu fiecare fel de-a exista, fie de nevoia unui tertum (caz în care aș putea spera în necesitatea unei noi "credințe"). Sunt
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
proiectelor? Suntem o tabula rasa în materie, așteptând să fim formatați de contextele în care cădem ori putem vorbi de o potrivire a fiecărui ideal îmbrățișat la ceva din noi (motiv pentru care am putea vorbi de transcendentalitatea idealurilor)? * Trăsătura definitorie a Iadului pentru orice raționalist o constituie imposibilitatea oricărei predicții, adică absența cauzalității. Semn că lipsa răspunsurilor la întrebarea "de ce?" ne situează în vecinătatea Infernului. * De unde luăm norma în materie de bine de ne simțim îndreptățiți să criticăm drept rele
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]