10,476 matches
-
eminesciană eseistul aprofundează perspectiva istorică, crezul primatului național, critica liberalismului și a formelor goale, „pătura suprapusă” și „clasele pozitive”, sensul etic și călăuza spirituală a neamului, „misiunea noastră ca stat”. Echilibrul judecății de valoare, aprecierea istorică exactă, raportarea juridică a demonstrației critice la aspectele ce țin de legitatea și legitimitatea aspirațiilor românești spre deplina independență națională fac din acest studiu un moment esențial al receptării lui Eminescu într-un timp al negării și al condamnării proletcultiste a gazetăriei sale. Aceleași calități
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
este și autor al unui mic îndreptar de prozodie, Meșteșugul stihurilor românești, în cuprinsul căruia se arată interesat de conținutul și de tehnica versificației. Semnează, singur sau în colaborare, primele comedii culte din istoria literaturii române, având ca obiect al demonstrației satirice aspecte din realitatea vremii sale, considerată critic sub raport social și moral. Aceste texte, care „nefiind teatru, s-au giucat la păpușării”, au meritul de a încerca trasarea unor caractere în acțiune și de a cuprinde replica personajelor în
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
marchează trecerea de la individualism la impersonalism obiectiv. Exegeza înaintează îmbrățișând și alte domenii: poliritmia, vocabularul intelectual, armătura documentară și informativă, mijloacele formale ș.a. Totul spre a demonstra că N. Davidescu e un talent minor, minat de un enciclopedism insuportabil. Însă demonstrația e, separat de subiectul ei, excepțională, irigată în tot momentul de amănunte delectabile de ordin istoric și comparatist. Tehnica negației înseamnă imobilizarea și, în cele din urmă, răpunerea victimei prin străpungeri succesive cu ace veninoase. Cu ultimul ac înfipt în
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
decide să „scormonească [...] în măruntaiele” poemelor. Operație pe care o face cu pricepere și chiar, s-ar zice, cu plăcere, explicând în cuvinte simple ce înseamnă „suferința cerului” sau cum se traduce cuvântul turcesc „biulbiul” (privighetoare) din titlul unui poem. Demonstrația este bună, coerentă, utilă, chiar dacă pentru a fi înțeles criticul simplifică mult universul plin de ambiguități al poemului (o arhitectură de ambiguități). În același stil sunt analizate filonul tradiționalist, erotica, etosul, arta poetică și tema religiosului („între credință și tăgadă
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
bună parte îndreptățit, dar trebuie admis că pentru a înfrânge inerțiile, îngustimile și intoleranțele criticii tradiționaliste (în speță pe N. Iorga, și prin el un public larg, format la școala Coșbuc și Vlahuță), criticul a fost nevoit să folosească în demonstrație arme simple și convingătoare. A reușit. Dintre lovinescieni, C. este primul care îmbrățișează în chip mai sistematic critica istorică. Dovadă scrierile sale despre I. L. Caragiale. Cel dintâi lucru care se observă este că biograful se ferește să-și mitizeze eroul
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
cu închipuirea”). Închipuirea nu merge, cu toate acestea, prea departe. Biograful vrea să rămână în preajma adevărului, verifică informațiile lăsate de contemporani, face mai multe rânduri de expertize și contraexpertize pentru a limita, pe cât posibil, arbitrariul interpretării critice. Când nevoia de demonstrație o cere, cheamă în ajutor opera. I s-a adus, de exemplu, lui Caragiale învinuirea că n-ar fi iubit copiii, luându-se ca sprijin pentru această rea judecată schițele Domnul Goe și Vizita, unde, într-adevăr, apar copii rău
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
secolului al XlX-lea. Se continuă, cu argumente științifice, lupta începută de A. Russo și V. Alecsandri împotriva curentelor latiniste, fiind combătut cu vehemență dicționarul elaborat de I. C. Massim și A.T. Laurian. Elocvent în acest sens este, prin seriozitatea demonstrației, studiul din 1871 al lui N. Ch. Quintescu. În ce privește îmbogățirea vocabularului literar, se recomanda limba vorbită de popor, cât și lexicul limbilor romanice. Contribuția adusă la constituirea unei limbi literare unitare este remarcabilă, fiind privilegiate consecvent numai acele opere care
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
negative cum ar fi: sărăcia, cerșitul, problemele sociale sau degradarea ecosistemului. Fața mai puțin frumoasă a lumii nu își are locul în acest mediu controlat, pașnic Și multicolor. (Paramo-La Haine, 2008) Tot în acest context, Mason (2003: 43-44) definește efectul „demonstrației”. Acest efect presupune modificări ale comportamentului populației în urma contactului cu vizitatorii străini. Mai ales în țările emergente, localnicii vor observa bunurile materiale superioare ale turiștilor (fie că vorbim de haine, echipamente tehnice sau autoturisme) Și vor dori, la rândul lor
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
în numeroase locuri din lume” (Higgins-Desbiolles, 2009: 337). Această mișcare de rezistență globală s-a cristalizat ca urmare a numeroaselor cazuri de injustiție socială, economică sau ecologică, determinate de globalizare Și capitalism. Rezultatele vizibile ale acestei forme de turism sunt demonstrațiile - unele extrem de violente - care au loc la toate reuniunile internaționale cu teme economice: conferințele OMC, Forumul Economic Mondial, întâlnirile G-20 etc. Deși ne este greu să criticăm această formă de turism, din cauza caracterului extrem de nobil, există autori care consideră că
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
declarată, ca dimensiune a valorii, cu nume ca Verlaine, Hölderlin, Valéry, Pușkin, Byron, Shelley, Apollinaire, Keats, Stefan George, Hofmannsthal, Baudelaire, Leopardi, iar din literatura română cu Eminescu, Arghezi, Bacovia, B. revendicând pentru sine egalitatea, cel puțin, cu toți aceștia, imprimă demonstrației o notă de comic grotesc. Poetul, încredințat că produce „mutația speciei umane” și că fiecare lucrare a sa este destinată nemuririi, lansează și un „manifest fulgerat cu frenezie hugoliană”, recomandând un nou curent literar, „concretismul”, care-și propune „să liricizeze
BELCIUGAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285678_a_287007]
-
din patru decenii, grupează titlurile, în funcție de data elaborării lor, în trei secțiuni: 1937-1940, 1943-1949, 1956-1963. Alături de compoziții cursive, bogate în imagini poetice sau mărturisind influențe folclorice elegant asimilate, sunt incluse pasteluri calme, cu o melodică interioară bine cumpănită, dar și demonstrații ostentative de versificare prețioasă, care elimină emoția estetică. SCRIERI: Fugind de neant, pref. autorului, București, 1946; Versuri din patru decenii, pref. M.R.P. [Miron Radu Paraschivescu], București,1969. Repere bibliografice: Piru, Panorama, 182-184. C.P.
BELCIUGAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285678_a_287007]
-
creația poetică”, autorul avansând cu prudență, „fără evaluări tranșante, atât de dăunătoare într-un domeniu stăpânit de alte orizonturi spirituale și de alte ierarhizări valorice”, pe terenul acestui nou mod de a concepe examinarea poetică a producțiunilor populare. Din întreaga demonstrație se desprinde ideea că poetica populară este un domeniu pe deplin autonom, opinie exprimată într-o măsură mai mare sau mai mică și de Hegel, Ramon Menéndez Pidal, Léon Pineau, Otto Böckel, C. Brăiloiu, G. Ibrăileanu, D. Caracostea, la care
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
nedomolit, în zgomotos anunțata O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent, proiectată în mai multe volume, din care, în 1975, ieșea primul tom (rămas și singurul), dedicat poeziei contemporane. Cititor insațiabil, B. simțea nevoia unei demonstrații în acest sens, încredințând tiparului toate frământările sale literare și existențiale. Și-a prezentat, astfel, în cărți masive, de efort aglutinant, șantierul (citate comentate, proiecte, bruioane, tot soiul de adnotări), începând cu Jurnal (1966), apoi Caietele Princepelui, o serie inaugurată
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
miner pentru a scăpa de recrutare, este edificatoare în acest sens. Fundalul pe care se desfășoară acțiunea romanului, lumea pestriță a Imperiului Austro-Ungar în declin, așa cum era aceasta percepută în satele românești din Banat, îi prilejuiește lui B. o nouă demonstrație a calităților sale de fin observator al realităților sociale și economice. Proza scurtă, risipită în revistele „Vrerea”, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, „Orizont”, nu se ridică la nivelul romanului. B. este și autorul unor volume în care reportajul literar se îmbină
BIROU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]
-
Popescu. Banalitatea se amestecă de fapt cu epifanicul, realul cu irealitatea, epicul cu liricul, poezia cu proza, limbajul culturii înalte, stilul livresc cu limbajul culturii joase și registrul colocvial, împreună stau imaginația lingvistică și clișeul, originalul și parodia, într-o demonstrație a caracterului eteroclit al oricărui limbaj, inclusiv literar. „Construcția” este vizibilă însă doar la o lectură atentă, aluziile livrești, artificiile, trimiterile ludic-ironice la citate, autori (mai ales la „canonicul” Eminescu) subordonându-se unei „mitologii” a personajului nea Gică, „cel mai
BOBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
spre nivelurile referențiale. Convins că nici un alt prozator antic nu este atat de familiar sensibilității veacului al XX-lea prin limbajul artistic și tiparele literare, C. își propune să argumenteze ideea modernității lui Tacit convertind pledoaria într-o aproape ostentativa demonstrație de virtuozitate structuralista. Polisemia latentă și structura romanesca a scrierilor istoricului latin prevestesc parcă literatura secolului al XX-lea, dovedind perenitatea înnoirilor autentice, într-un cuvânt, a modernității. Sub aceeași incidența metodologica se înscrie și Structures et idéologie dans „Leș
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
până la Sartre, Robbe-Grillet și grupul de la „Tel Quel”) către „poetizarea” ei, prin accentuarea progresivă a ponderii funcției poetice față de funcția referențială. Eseurile critice grupate în volumul Negru și alb (1979; Premiul Uniunii Scriitorilor) trasează, de asemenea, sensul unei convingător susținute demonstrații: cea vizând dialectica tranziției, în diacronie, de la simbolul romantic la textul modern. Domeniul investigației este lărgit dincolo de fruntariile literaturii franceze (J.-J. Rousseau, E.T.A. Hoffmann, E.A. Poe, Nathaniel Hawthorne, H. Melville, Baudelaire, Eminescu, Creangă, Macedonski, Rimbaud, Mallarmé, Valéry, Kafka
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
de catolicii moldoveni în județele Bacău, Iași, Neamț și Vrancea, le-a cercetat civilizația și cultura, i-a lăsat pe numeroșii săi informatori să-și expună nestingheriți opiniile asupra originii și apartenenței lor, asupra limbii pe care o vorbesc. Întreaga demonstrație a cărții - împodobită cu imagini color foarte grăitoare și impecabil tipărite - fundamentează ideea că atât formele de civilizație, cât și cele de cultură ale catolicilor din Moldova „se încadrează atât de firesc în patrimoniul civilizației noastre rurale, încât adevărul este
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
fi considerat o variantă mistică a temei donchihotismului, terminată cu triumful visătorului, care se dovedește, paradoxal, un receptor mai lucid al realității. Explicația misterului este oferită de Chirică, prin invocarea suferinței care limpezește. Un personaj intermediar, Varlam, are, în economia demonstrației, rol demitizator. Dincolo de valoarea literară, Omul cu mârțoaga dispune de evidente virtuți teatrale, relevate de un pregnant simț al dialogului și de o bună știință în materie de arhitectonică dramatică, fără însă ca aceasta să eșueze în tehnicism. Lucrarea a
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
timp de ani de zile legăturile sale cu străinătatea. Iar când era vorba de un siberian care nu vorbea decât limba lui maternă și nu-și părăsise niciodată patria, nici nu întâlnise vreun reprezentant al lumii capitaliste - o astfel de demonstrație, chiar și total falsificată, cerea o iscusință desăvârșită. Dar Fiodor nu ascundea nimic. Pașaportul Charlottei indica, negru pe alb, naționalitatea ei: franceză. Orașul ei de baștină, Neuilly-sur-Seine, în transcriere rusească, nu făcea decât să sublinieze că era străină. Călătoriile ei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să cumpăr de la negustorii de antichități mici obiecte vechi care, potrivit ideii mele, aveau să dea suflet acelei camere cu înfățișarea prea obișnuită. În prăvălia unui anticar, am găsit o lampă de masă. A aprins-o ca să-mi facă o demonstrație, eu mi-am imaginat chipul Charlottei la lumina acelui abajur. Nu mai puteam să plec fără lampă. Am umplut etajera cu volume vechi, cu cotor de piele, cu reviste ilustrate de la începutul secolului. În fiecare seară, pe masa rotundă ce
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
i se recunoască bolnavului autenticitatea suferinței sale dar să i se explice cauza lor prin situația de stres în care el se afla în momentul examinării (sau s-a aflat, înainte de apariția simptomelor acuzate) și să i se promită o demonstrație cu dispariția acestora, o data cu liniștirea să ori cu aplicarea unei medicații liniștitoare. În plus, cel puțin cu ocazia unei prime internări, este bine să se dubleze asigurările verbale date bolnavului printr-o serie de investigații menite să ofere un suport
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ale comerțului internațional au demonstrat că liberalizarea comerțului produce câștiguri rezultate din realocarea resurselor în utilizări mai productive. În plus, evidența empirică indică o creștere mai rapidă a țărilor cu orientare “outword” decât a celor protecționiste. Legătura absentă este o demonstrație teoretică a efectelor benefice ale politicilor comerciale liberale asupra ratei de creștere economică (nu doar asupra nivelului output-ului). Peter Bauer cosidera că transpunerea modelelor de creștere economică în politica țărilor slab dezvoltate a fost o “abordare nefericită”. Obiecțiunile la adresa
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
utilizări mai productive. În plus, evidența empirică indică faptul că țările cu orientare deschisă spre piața externă au înregistrat rate de creștere economică mai mari dar și un proces de creștere economică susținută, decât țările protecționiste. Dar ceea ce lipsește din demonstrație teoriei neoclasice a creșterii economice este efectul benefic pe care politicile comerciale mai liberale îl au asupra ratelor de creștere, nu doar asupra volumului outputului național. Aceste insuficiențe ale modelelor neoclasice au constituit unul din impulsurile esențiale pentru apariția “noii
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
lipsă de care a fost vorba. {EminescuOpXIV 419} (afară de matematică) consistă în împrejurarea că ea tratează despre noțiuni cari au a se referi apriori la obiectele lor; prin urmare valabilitatea lor obiectivă nu poate fi demonstrată aposteriori, căci o asemenea demonstrație ar lăsa neatinsă dignitatea lor mai sus însemnată. Ci ea trebuie să arate totodată în semne caracteristice generale, însă d-ajuns, condițiile sub cari obiecte pot fi date în concordanță cu acele noțiuni, căci la din contra acele noțiuni ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]