3,389 matches
-
grajduri curățite de bălegar și gunoaie, latrine amenajate. Treptat, mai ales în 1943, “deportații” au găsit modalități de supraviețuire în ghetouri, fie prestând diferite munci, fie făcând comerț cu bunuri prețioase 1. În perioada septembrie-decembrie 1941, autoritățile române au organizat deportarea în masă a evreilor în Transnistria din Basarabia, Bucovina de nord și de sud, ținutul Herța. Trebuie menționat că aceștia au fost deplasați în marșuri forțate, pe jos, distanțele parcurse variind între 100 și 200 de kilometri. Numărul evreilor deportați
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Trebuie menționat că aceștia au fost deplasați în marșuri forțate, pe jos, distanțele parcurse variind între 100 și 200 de kilometri. Numărul evreilor deportați astfel este cuprins, în opinia lui Florin Petrescu, între 118.000 și 123.000 de persoane. Deportările au continuat, în vara anului 1942, când au mai 1 Dinu C. Giurescu, Op. cit., p. 432; - 51 fost expediați în Transnistria câteva mii de evrei din Bucovina de nord, județul Dorohoi și, sub diferite pretexte, din Vechiul Regat și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
evrei în Bucovina și 3-4.000 în județul Dorohoi, așa că nu se mai află pe aceste teritorii 280.000 de locuitori evrei. “Bukarester Tageblatt” din 8 august 1942 afirma că au fost deportați 185.000 evrei, la care adăugându-se deportările de după 8 august 1941, am avea circa 190.000-200.000 deportați. În ceea ce privește restul până la 300.000, nu există date oficiale. Se știe, însă, că sub stăpânirea URSS, un număr de evrei au fost deportați, iar la retragerea trupelor URSS, un
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
număr de evrei au fost luați sau au urmat aceste trupe.” Foarte interesant, însă, este și un extras referitor la problema evreiască, dintr-un raport al lui Gheorghe Alexianu, datat 11 decembrie 1941, care ne oferă o imagine reală a deportărilor care au avut loc în Transnistria. 1 Florin Petrescu, Istoria evreilor. Holocaustul, București, Ed.Didactică și Pedagogică, 2005, p. 90; - 52 “În afară de evreii autohtoni, au sosit în Transnistria, pentru motive de siguranță, un număr de peste 115.000 de evrei, aduși
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
rezolvare nu se poate face decât prin îndepărtarea totală a evreilor din Transnistria, și trecerea lor peste Bug, așa cum avem încheiată convenția cu germanii”1. Jean Ancel, în lucrarea “Transnistria”, pe baza unor documente cunoscute abia în 1995, estimează deportările în această zonă, astfel: “Pentru anul 1941, din Basarabia 75.525, Bucovina și Dorohoi 91.845, alte deportări din România, 16.000. Total 1941 - 183.370, la care se mai adaugă 6.500 pentru anul 1942. Legația germană estima numărul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
așa cum avem încheiată convenția cu germanii”1. Jean Ancel, în lucrarea “Transnistria”, pe baza unor documente cunoscute abia în 1995, estimează deportările în această zonă, astfel: “Pentru anul 1941, din Basarabia 75.525, Bucovina și Dorohoi 91.845, alte deportări din România, 16.000. Total 1941 - 183.370, la care se mai adaugă 6.500 pentru anul 1942. Legația germană estima numărul evreilor deportați în august 1942 la 185.000. Doctor Filderman, octombrie 1943, 190.000. Ion Antonescu, mai 1946
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
au pierit în teritoriile aflate sub administrație românească, era între 280.000 și 380.0002. 1 Marcu Rozen, Op. cit., p. 88; 2 Elie Wiesel, International Comission on the Holocaust in Romania, Final Report, București, Ed.Polirom, 2005, p. 179; - 57 Deportarea rromilor în Transnistria Apariția bruscă, la începutul anilor 1940, a așa-numitei “probleme a țiganilor” nu a avut nimic de a face cu atitudinea tradițională a autorităților române, față de această populație. De la dezrobirea lor, înfăptuită la mijlocul secolului al XIX-lea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
11.047 urmau a fi evacuate într-o primă etapă. În 1942, au fost transmiși în Transnistria, forțat, 11.441 rromi nomazi și 13.176 rromi sedentari, total 24.7171. Criteriile după care s-a făcut “selecția” populației țigănești, în vederea deportării, au fost, oficial, nomadismul, iar în cazul țiganilor sedentari, condamnările, furturile, lipsa mijloacelor de existentă. Și în alte documente, care privesc deportarea țiganilor, autoritățile vorbesc despre necesitatea curățirii satelor și orașelor de populația țigănească săracă, fără ocupație sau meserie, fără
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și 13.176 rromi sedentari, total 24.7171. Criteriile după care s-a făcut “selecția” populației țigănești, în vederea deportării, au fost, oficial, nomadismul, iar în cazul țiganilor sedentari, condamnările, furturile, lipsa mijloacelor de existentă. Și în alte documente, care privesc deportarea țiganilor, autoritățile vorbesc despre necesitatea curățirii satelor și orașelor de populația țigănească săracă, fără ocupație sau meserie, fără avere și fără posibilitatea de a-și câștiga existența, de țiganii care trăiau din furt și cerșit 2. La procesul principalilor criminali
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ordine publică și cele sociale. Nu putem ști în ce măsură acuzele la adresa rromilor din orașe erau reale. Nu crimele comise de țiganii în orașe puteau fi motivul principal, odată ce imensa majoritate a celor deportați proveneau din sate. În același timp, deportarea țiganilor nu a fost o măsură de natură socială. Dacă ar fi fost așa, ar fi trebuit ca la acest proces de “curățire” a țării, de elementele “problemă”, sub aspect social, să fie supusă întreaga populație a țării, indiferent de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica etnică a guvernului Antonescu, mai precis, de preocuparea de a realiza omogenizarea etnică a țării 1. La 13 august 1942, guvernatorul Transnistriei, Alexianu, într-o ședință cu prefecții, ordona că, în ceea ce privește
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica etnică a guvernului Antonescu, mai precis, de preocuparea de a realiza omogenizarea etnică a țării 1. La 13 august 1942, guvernatorul Transnistriei, Alexianu, într-o ședință cu prefecții, ordona că, în ceea ce privește rromii, aceștia să fie
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
așa de repede 2. 1 Jean Ancel, Op. cit., vol. III, p. 260; 2 Lya Benjamin, Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, Op. cit., p. 568; - 61 În contextul războiului, care consumase deja aproape toate energiile țării, reacția populației față de deportarea rromilor nu a fost una indiferentă. Atunci când populația se raporta la măsura de deportare a țiganilor, ea judeca acest act al autorităților, prin prisma scopului pe care credea că acestea îl urmăresc. Populația știa că autoritățile îi duc la Bug
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Benjamin, Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, Op. cit., p. 568; - 61 În contextul războiului, care consumase deja aproape toate energiile țării, reacția populației față de deportarea rromilor nu a fost una indiferentă. Atunci când populația se raporta la măsura de deportare a țiganilor, ea judeca acest act al autorităților, prin prisma scopului pe care credea că acestea îl urmăresc. Populația știa că autoritățile îi duc la Bug pe țiganii care fac probleme, adică nomazii și, dintre țiganii sedentari, cei care suferiseră
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
care credea că acestea îl urmăresc. Populația știa că autoritățile îi duc la Bug pe țiganii care fac probleme, adică nomazii și, dintre țiganii sedentari, cei care suferiseră condamnări, care trăiau din furturi sau cerșit, care nu aveau o ocupație. Deportarea țiganilor, executată de autorități în vara și la începutul anului 1942 a survenit într-un moment când, la nivelul omului de rând, țiganii, în ansamblu, nu erau percepuți ca o problemă. O importantă componență a populației rrome era bine integrată
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
etnică, nici socială. Transformarea lor într-o “problemă” a fost întru totul opera regimului Antonescu și s-a produs în contextul politicii etnice menționate mai sus1. Înaintarea sovietică, din toamna anului 1943 și în lunile de iarna, a pus capăt deportărilor. La 15 martie 1944, când unitățile sovietice se aflau în sud, la râul Bug, iar la nord depășeau Nistrul superior, Mihai Antonescu a trimis următorul mesaj “Rog a lua măsuri de evacuare a cetățenilor români, fără deosebire de origine, și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
p. 261; - 62 morți sau dispăruți se ridica la această categorie la 56,2%, iar supraviețuitorii la 43,8%. În ansamblu, au murit de frig și boli, din cauza condițiilor mizere în care s-au aflat, 11.441 de persoane 1. Deportarea populației rrome în Transnistria a afectat aproximativ 10% din totalul populației țigănești care trăia în România. Trecerea lor peste Nistru nu a fost întâmpinată cu bunavoință de opinia publică. Mașina de propagandă a regimului nu inclusese pe agenda sa și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
totalul populației țigănești care trăia în România. Trecerea lor peste Nistru nu a fost întâmpinată cu bunavoință de opinia publică. Mașina de propagandă a regimului nu inclusese pe agenda sa și antitiganismul. Au existat reacții de respingere a actelor de deportare, atât din lumea politică, cât și din cea rurală. Aceste reacții au fost concretizate inclusiv în unele memorii, de natură să minimalizeze și ulterior să oprească actele de “evacuare”, împotriva populației rrome. Totuși, nimic nu a putut împiedica moartea a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din urmă, fie din convingere. Este greu de apreciat care dintre cele două variante este mai gravă și care îl transforma mai mult pe mareșalul Antonescu în criminalul de război Antonescu. Una, însă, din consecințele care au rămas de pe urma deportării rromilor, este aceea că a infiltrat în concepția omului de rând o idee nouă, cea referitoare la o “infracționalitate” generalizată a populației 1 Dinu C. Giurescu, Op. cit., p. 507. - 63 rrome, care încă mai poate fi percepută și astăzi. A
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
eliberarea orașului ODESSA, de către Comitetul Județean al Partidului Comunist raportul Obkom- între 1 septembrie și 31 decembrie 1944. Acest document avea 55 de pagini și a rămas secret până în 1994. Din el, doar 5 pagini se refereau la crime și deportări. Din prima zi a ocupației, notează raportul, ocupanții fasciști au creat o atmosferă de tiranie și teroare brutală, menită să trezească frica și să înlăture orice rezistență din partea cetățenilor sovietici. Un val de arestări, execuții, spânzurări și arderi a zguduit
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
care aceștia i-au împușcat și îngropat într-un șanț anticar, din afara Odessei. La începutul anului 1942, din ordinul aceluiași guvernator, alte zeci de mii de evrei din Odessa, rămași în viață, după represalii, au fost mutați în județul Berezovka. Deportarea s- a făcut cu trenuri, în lunile ianuarie și februarie, în baza Ordonanței nr. 35, care preciza expres că “pentru motive de ordine și siguranță a trupelor, administrației și populației, ... toți evreii aflați în Municipiul Odessa și împerejurimi se evacuează
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
operațiunii, Inspectorul Jandarmeriei din Transnistria, colonelul Brosteanu, a întocmit un raport privitor la stadiul ei și l-a trimis administrației din Transnistria și Inspectoratului General al Jandarmeriei de la București. Documentul arunca o lumină asupra aspectelor seci, formale, ale operațiunii de deportare. “Am onoarea a vă comunica că începând din ziua de 12 ianuarie cr. a început evacuarea evreilor din Odessa. Conform Ordonantei date de Guvernamantul Transnistriei, evreii ce urmează a fi evacuați se strâng în ghetouri, după ce fiecare trece pe la comisia
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și grajduri curățite de bălegar și gunoaie, latrine amenajate. Treptat, mai ales în 1943, “deportații” au găsit modalități de supraviețuire în ghetouri, fie prestând diferite munci, fie făcând comerț cu bunuri prețioase. În perioada septembrie-decembrie 1941, autoritățile române au organizat deportarea în masă a evreilor în Transnistria din Basarabia, Bucovina de nord și de sud, ținutul Herța. Trebuie menționat că aceștia au fost deplasați în marșuri forțate, pe jos, distanțele parcurse variind între 100 și 200 de kilometri. Numărul evreilor deportați
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Trebuie menționat că aceștia au fost deplasați în marșuri forțate, pe jos, distanțele parcurse variind între 100 și 200 de kilometri. Numărul evreilor deportați astfel este cuprins, în opinia lui Florin Petrescu, între 118.000 și 123.000 de persoane. Deportările au continuat, în vara anului 1942, când au mai fost expediați în Transnistria câteva mii de evrei din Bucovina de nord, județul Dorohoi și, sub diferite pretexte, din Vechiul Regat și sudul Transilvaniei. Totalul persoanelor deportate este estimate, de același
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
evrei în Bucovina și 3-4.000 în județul Dorohoi, așa că nu se mai află pe aceste teritorii 280.000 de locuitori evrei. “Bukarester Tageblatt” din 8 august 1942 afirma că au fost deportați 185.000 evrei, la care adăugându-se deportările de după 8 august 1941, am avea circa 190.000-200.000 deportați. În ceea ce privește restul până la 300.000, nu există date oficiale. Se știe, însă, că sub stăpânirea URSS, un număr de evrei au fost deportați, iar la retragerea trupelor URSS, un
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]