3,354 matches
-
250.000 de refugiați plecați din Letonia, pate chiar 80.000 până la 100.000 dintre ei fiind recapturați de sovietici sau, în primele luni de după sfârșitul războiului, returnați de Occident. Sovieticii au reocupat țara în 1944-1945, și au urmat alte deportări în timp ce țara era colectivizată și sovietizată. La 25 martie 1949, 43.000 de locuitori ai zonelor rurale („kulaci”) și patrioți letoni („naționaliști”) au fost deportați în Siberia în cadrul Operațiunii Priboi ce s-a desfășurat în toate cele trei țări baltice
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
2013 era estimată la 73,19 ani (68,13 ani bărbații, 78,53 de ani femeile). Populația Letoniei este de secole una multietnică, deși structura s-a schimbat dramatic în secolul al XX-lea din cauza Războaielor Mondiale, a emigrării și deportării germanilor baltici, a Holocaustului, și a ocupației sovietice. Conform recensământului din Imperiul Rus din anul 1897, letonii formau 68,3% din populația de 1,93 milioane; rușii reprezentau 12%, evreii 7,4%, germanii 6,2%, și polonezii 3,4%. În
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
al treilea element este reprezentat de povară psihologică și ceea ce ajunge să fie drept colaborare cu ocupantul. Este o linie subțire între a munci pentru inamic, a colabora cu el și a supraviețui. Populația civilă ocupată devine victima atrocităților colective: deportările în masă că în Franța și în Belgia Vin sub forma luării de ostateci care să colaboreze . Civilii mai sunt folosiți și pe post de scuturi umane. Un alt element este muncă forțată și tot felul de alte comportamente mai
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
7%. Nr lor spune multe despre moral. WW1 rămâne remarcabil prin lipsa unor politici care să extermine în nr. mare pe aceștia. În general regulile sunt respectate și fluctuațiile. În general regulile sunt respectate, abateri fiind doar în condiții specifice. Deportările în masă, practicate în Belgia și N-Fr. 100 000 belgieni. Paștele 1916, germanii deportează francezi în Elveția. Avem numeroase deportări în est și în Balcani în Șerbia doar jumătate supraviețuiesc, fenomenul are cea mai mare amploare pe frontul rusesc
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
aceștia. În general regulile sunt respectate și fluctuațiile. În general regulile sunt respectate, abateri fiind doar în condiții specifice. Deportările în masă, practicate în Belgia și N-Fr. 100 000 belgieni. Paștele 1916, germanii deportează francezi în Elveția. Avem numeroase deportări în est și în Balcani în Șerbia doar jumătate supraviețuiesc, fenomenul are cea mai mare amploare pe frontul rusesc. Rușii deportează în nr. mare lituanieni polonezi evrei, spre interiorul țării, condițiile de deportare sunt uneori teribile. În nici un momentul nu
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
germanii deportează francezi în Elveția. Avem numeroase deportări în est și în Balcani în Șerbia doar jumătate supraviețuiesc, fenomenul are cea mai mare amploare pe frontul rusesc. Rușii deportează în nr. mare lituanieni polonezi evrei, spre interiorul țării, condițiile de deportare sunt uneori teribile. În nici un momentul nu există tendința de a-i ucide. Acestor deportați li se adaugă câteva milioane de persoane care aleg să plece din zonele de conflict. Cazul cel mai cunoscut este însă acel tratament de otoman
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
otomane. 24 aprilie 1915 este punctul de plecare când printr-o decizie sunt arestați reprezentanții elitei armene din Istanbul și din alte orașe otomane, sunt deportați și împușcați. În zonele Anatoliei, bărbații sunt deportați și sau exterminați, după care începe deportarea femeilor și copiilor. Aceștia fiind țintă paramilitarilor ruși, și transportul are loc în condiții extreme fără a fi asigurate hrană. Rezultatul e că mulți dintre deportați își pierd viața pe drum. Se aplică acte de violență diversă, de la înec în
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
aplicate aceste politici, după februarie, vedem o epurare, toate elemente slabe sunt înlăturate. Sunt create o serie de structuri, cea mai cunoscută fiind secția specială populată de criminali de drept comun și împărțită în unități de-a lungul rutelor de deportare, iar aceste unități erau responsabile pentru aplicarea soluțiilor violente. Autoritățile otomane creează o comisie de emigranți care pur și simplu făcea statistică. Există comisia pentru bunuri abandonate- organizație ce era menită să valorifice bunurile armenilor cu 2 obiective, pentru a
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
și simplu făcea statistică. Există comisia pentru bunuri abandonate- organizație ce era menită să valorifice bunurile armenilor cu 2 obiective, pentru a obtine bunuri economice și pentru ai transforma în complicitate și pentru a se asigura că și dacă supraviețuiesc deportării să nu aibă la ce să se întoarcă. Au fost fabricate trenuri în masă pentru a transporta proviziile. Mobilizarea a necesitat modificarea întregii economii. Relația dintre stat și producătorii privați s-a schimbat radical. Statul a preluat controlul direct al
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
Enver a pierdut 86% din forța să la Bătălia de la Sarikamis. Comandantul rus, în perioada 1915-1916, generalul Nikolai Iudenici, după unele victorii asupra turcilor, a forțat turcii să părăsească Armenia modernă și, într-un mod tragic, a creat contextul pentru deportarea și genocidul contra armenilor din Armenia de Est. În 1917 Nicolai Nicolaevici a acaparat controlul operațional de la Iudenici. Deținând controlul unei părți a coastei Mării Negre, Nicolai a continuat construirea căii ferate pentru a facilita aprovizionarea soldaților săi. El a fost
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
a amplorii represiunii. Peste 100.000 de oameni au fost eliberați din lagărele de muncă forțată, iar autoritățile au recunoscut oficial că fuseseră comise unele „nedreptăți” și „excese”, care au fost puse numai pe seama lui Ejov. În pofida relativei „liberalizări”, arestările, deportările și execuțiile au continuat în perioada următoare, pentru ca, în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, ritmul epurărilor să se accelereze din nou. În această ultimă perioadă, Beria a supravegheat deportările „dușmanilor poporului’’ din statele baltice și Polonia răsăriteană, după anexarea
Lavrenti Pavlovici Beria () [Corola-website/Science/298199_a_299528]
-
fost puse numai pe seama lui Ejov. În pofida relativei „liberalizări”, arestările, deportările și execuțiile au continuat în perioada următoare, pentru ca, în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, ritmul epurărilor să se accelereze din nou. În această ultimă perioadă, Beria a supravegheat deportările „dușmanilor poporului’’ din statele baltice și Polonia răsăriteană, după anexarea acestor teritorii la URSS. În martie 1939, Beria a devenit membru supleant al Biroului politic al CC al PCUS. Deși membru plin a fost abia din 1946, Beria era deja
Lavrenti Pavlovici Beria () [Corola-website/Science/298199_a_299528]
-
Mai multe somități medicale sovietice au fost acuzate de complot la otrăvirea unora dintre liderii sovietici. Au fost arestați 37 de medici (dintre care 17 evrei). Unii istorici au afirmat, fără dovezi concludente, că Stalin ar fi intenționat să organizeze deportarea întregii populații evreiești sovietice în orientul îndepărtat. La câteva zile după moartea lui Stalin, Beria a eliberat toți medicii arestați, a anunțat că toate probele fuseseră contrafăcute și a ordonat arestarea ofițerilor MGB implicați direct în acțiunea contra medicilor. La
Lavrenti Pavlovici Beria () [Corola-website/Science/298199_a_299528]
-
partidelor de opoziție precum socialist-revoluționarii și foștii oficiali țariști. Represiunea împotriva inamicilor reali sau numai închipuiți ai bolșevicilor a fost neîntreruptă de la Revoluția din Octombrie, dar au existat perioade de creștere în intensitate precum cea a Terorii Roșii sau a deportării chiaburilor care s-au opus colectivizării. O trăsătură distinctă a Marii Epurări a fost aceea că pentru prima oară, chiar partidul conducător era supus represiunii la scară largă. Totuși, doar o minoritate dintre cei afectați de epurări erau membri de
Marea Epurare () [Corola-website/Science/298229_a_299558]
-
pe care guvernul provizoriu le-a tergiversat în 8 luni de existență. În 1871, muncitorii parizieni luaseră puterea în timpul Comunei din Paris. Primul experiment al „” (după cum o numise Friedrich Engels”) sfârșise cu masacrarea a între și de comunarzi și cu deportări în masă. Preluând puterea la Petrograd, Lenin și Troțki știau că nu puteau să reziste fără sprijin din țările industrializate, Germania, Franța și Anglia; în același timp, pentru ei se punea problema de a rezista mai mult decât 72 de
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
Pentru a face acest lucru, ea nu a ezitat să restabilească o disciplină de fier în fabrici sau să readucă practicile pe care până atunci le ura, ca salariul în rate, livretul de muncă, , retragerea cartelelor de provizii, arestarea și deportarea liderilor greviști. Sute de greviști au fost chiar împușcați. Sindicatele au fost epurate, bolșevizate și transformate într-un mecanism de control al statului, cooperativele au fost absorbite, sovietele transformate în organisme de fațadă. În 1920, Troțki a stârnit controverse pe
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
facut ca Sovnarkom să emită o serie de decrete care să pedepsească "sacrificarea cu rea-intenție a șeptelului" (хищнический убой скота). Stalin a cerut măsuri dure care să pună capăt rezistenței chiaburești. ii trebuiau lichidați prin trei metode: prin execuții, prin deportarea în colonii de muncă, (care nu trebuie confundate cu lagărele de munca, deși amândouă erau administrate de GULAG), sau prin deportarea "din regiunile cu agricultura colectivizată în totalitate". Zeci de mii de așa-ziși culaci au fost executați fără judecată
Culac () [Corola-website/Science/298396_a_299725]
-
a cerut măsuri dure care să pună capăt rezistenței chiaburești. ii trebuiau lichidați prin trei metode: prin execuții, prin deportarea în colonii de muncă, (care nu trebuie confundate cu lagărele de munca, deși amândouă erau administrate de GULAG), sau prin deportarea "din regiunile cu agricultura colectivizată în totalitate". Zeci de mii de așa-ziși culaci au fost executați fără judecată, proprietățile lor au fost confiscate și au fost înglobate în gospodăriile colective, iar multe familii au fost deportate în Siberia și
Culac () [Corola-website/Science/298396_a_299725]
-
ajuns la destinație. Restul de 486.370 au murit sau au evadat. Dintre aceștia, aproximativ 100.000 au pierit mai înainte de a ajunge la destinație datorită condițiilor sanitare precare. Directivele partidului cereau să se creeze condiții sanitare proaste pentru culaci. Deportări la scară mai redusă au continuat și după 1931. numărul de culaci și membri ai familiilor lor care au murit în coloniile de muncă din 1932 până în 1940 este, după cum se recunoaște, de 389.521 de oameni. Este dificilă aprecierea
Culac () [Corola-website/Science/298396_a_299725]
-
corectă a numărului de oameni care au murit din cauza "lichidării clasei sociale a culacilor". Datele din arhivele sovietice nu spun cu exactitate câți oameni au reușit să evadeze sau să supraviețuiască și ce număr de morți ar fi fost dacă deportările nu ar fi avut loc. Aceste date nu includ oamenii care au fost executați sau au murit în închisori și în gulaguri și nu în colonii de muncă. Mulți istorici consideră marea foamete ca pe un rezultat al "lichidării clasei
Culac () [Corola-website/Science/298396_a_299725]
-
ei au fugit din calea Armatei Roșii. O parte dintre ei s-a întors și a suferit multe discriminări și rele tratamente din partea autorităților române comuniste. Pentru cei rămași în România au urmat încadrarea în "Detașamente de muncă obligatorie" și deportări în Uniunea Sovietică și în Bărăgan. Se estimează că peste 50.000 de sași și șvabi din Transilvania și Banat au fost deportați în Rusia după al Doilea Război Mondial și că aproape 10.000 dintre aceștia au murit în
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
în urma acestor pierderi au dus la o dictatură regală autoritară a țarului (1918-1943). Bulgaria a intrat în al Doilea Război Mondial în 1941 ca membră a Axei dar a refuzat să participe la Operațiunea Barbarossa, salvându-și populația evreiască de deportarea în lagărele de concentrare naziste. Moartea subită a lui Boris al III-lea în vara lui 1943 a adus noi agitații politice pe măsură ce războiul se întorcea împotriva Germaniei și gherilele comuniste au căpătat avânt. După mai multe greve și revolte
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
după 700 de ani de prezență neîntreruptă în oraș. Ca urmare a războiului, sute de mii de letoni au pierit, sau au fugit în exil în toată lumea. Letonia a pierdut o treime din populație. Ocupația sovietică a fost marcată de deportări masive a letonilor considerați dușmani ai poporului în Siberia sau în alte zone ale URSS-ului. În schimb, în zonă a fost adus, datorită politicii de industrializare forțată și planificare centralizată, un mare număr de alogeni, în special ruși. Pe la
Riga () [Corola-website/Science/297227_a_298556]
-
cetățeni cehoslovaci, inclusiv 277.000 de evrei, au fost uciși sau executați, în vreme ce alte sute de mii au fost trimiși în lagăre de concentrare sau puși la muncă forțată. Circa două treimi din poporul ceh era destinat fie exterminării, fie deportării. Un lagăr de concentrare nazist s-a aflat la Terezín, la nord de Praga. A existat o rezistență cehă, și în interior și în străinătate, cea mai importantă acțiune a sa fiind asasinarea, la 27 mai 1942, a liderului nazist
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
general maior. Își recapătă postul de prim-secretar la Dnipropetrovsk. În 1950 Leonid Brejnev este delegat la Sovietul Suprem și repartizat Prim-secretar al Moldovei sovietice, recent constituită în fosta Basarabie românească. Față de predecesorul său Nikolai Koval, care participase la deportarea mai multor mii de basarabeni spre Kazahstan și la "Noul Holodomor" (înfometarea sistematică a țăranilor refractari colectivizării, categorisiți "kulaci"/chiaburi, prin rechiziția tuturor resurselor), Leonid Brejnev aplică o politică mai puțin cruntă: el se ocupă îndeosebi de repartizarea sistematică a
Leonid Brejnev () [Corola-website/Science/298047_a_299376]