9,167 matches
-
concisă și scurtă. Terapeutul și clientul vor stabili un set de scopuri pe care doresc să le îndeplinească în 6 până la 12 săptămâni. Aceste obiective se concentrează asupra unor probleme specifice pe care clientul le crede a fi declanșatoare în depresia sa, precum probleme în căsnicie sau insatisfacția față de locul de muncă. De la începutul terapiei, terapeutul îl încurajează pe client să "preia conducerea" terapiei cât mai mult posibil, stabilind obiective și luând decizii el însuși fără a se baza pe terapeut
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se baza pe terapeut să își găsească cât mai multe soluții . Primul pas în terapia cognitiv-comportamentală este de a ajuta clientul să descopere gândurile negative automate pe care le are de obicei, și să înțeleagă legătura dintre aceste gânduri și depresia sa. Deseori, terapeutul îi va specifica clientului tema de casă, să își monitorizeze momentele în care se simte trist sau depresiv și să noteze pe hârtie gândurile care îi trec prin minte în acele momente. Adesea clienții declară că nu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
că nu vei trece acest examen? Te-ai descurcat slab la acest curs până acum? Studenta: Nu, am luat 10 la primul examen. Dar mă simt așa îngrozitor încât cred căi nu voi trece acest examen. Terapeutul: Când ești în depresie într-adevăr te simți îngrozitor. Dar nu erai deja în depresie la începutul semestrului când ai dat primul examen? și te-ai descurcat destul de bine la acela. Studenta: Aveți dreptate. Mă simțeam chiar mai rău decât mă simt acum. Cred
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
acest curs până acum? Studenta: Nu, am luat 10 la primul examen. Dar mă simt așa îngrozitor încât cred căi nu voi trece acest examen. Terapeutul: Când ești în depresie într-adevăr te simți îngrozitor. Dar nu erai deja în depresie la începutul semestrului când ai dat primul examen? și te-ai descurcat destul de bine la acela. Studenta: Aveți dreptate. Mă simțeam chiar mai rău decât mă simt acum. Cred că de fapt nu există vreun motiv real să cred că
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
urmă terapeutul va trebui adesea să ajute un client să își înfrunte cele mai mari temeri cerându-i să ia în considerare: "Ce poți să faci în cel mai rău caz?". Aceasta este o întrebare dură pentru mulți oameni (în depresie sau nu) dar terapeutul va încerca să ajute clientul să își dea seama că, deși s-ar putea ajunge la cea mai rea situație, acesta ar putea să facă fată. Terapeutul: Ok, pentru câteva minute vreau să te gândești ce
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
va pune în practică noi abilități, cum ar fi asertivitatea, între ședințele de terapie. Al patrulea pas în terapia cognitiv-comportamentală este acela de a ajuta pacientul să își recunoască gândurile și convingerile iraționale de bază care îi generează și mențin depresia. Aceste convingeri iraționale pot fi: Dacă nu sunt iubit de cineva sunt un ratat" sau "Dacă nu am succes în tot, viața mea nu are sens". Terapeutul va ajuta clientul să-și dea seama că aceste convingeri sunt iraționale și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Terapeutul va ajuta clientul să-și dea seama că aceste convingeri sunt iraționale și să decidă dacă vrea cu adevărat să își trăiască viața conform acestora. Așa cum am amintit, terapia cognitiv-comportamentală s-a demonstrat a fi foarte eficientă în tratarea depresiei. Mai multe studii au arătat că 60-70% dintre persoanele care suferă de depresie au prezentat o îmbunătățire totală a stării lor în 12 săptămâni de terapie (Futterman, Thompson, Gallgher-Thompson & Ferris, 1995; Gilham et al., 1995)198. Terapia interpersonală Deși terapeuții
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și să decidă dacă vrea cu adevărat să își trăiască viața conform acestora. Așa cum am amintit, terapia cognitiv-comportamentală s-a demonstrat a fi foarte eficientă în tratarea depresiei. Mai multe studii au arătat că 60-70% dintre persoanele care suferă de depresie au prezentat o îmbunătățire totală a stării lor în 12 săptămâni de terapie (Futterman, Thompson, Gallgher-Thompson & Ferris, 1995; Gilham et al., 1995)198. Terapia interpersonală Deși terapeuții psihodinamici contemporani sunt încă de acord cu argumentul de bază a lui Freud
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
12 săptămâni de terapie (Futterman, Thompson, Gallgher-Thompson & Ferris, 1995; Gilham et al., 1995)198. Terapia interpersonală Deși terapeuții psihodinamici contemporani sunt încă de acord cu argumentul de bază a lui Freud conform căruia sentimentul de pierdere se află la baza depresiei și că oamenii deprimați își canalizează furia cauzată de pierdere, asupra lor, majoritatea terapeuților psihodinamici nu tratează depresia cu psihanaliza tradițională pe termen lung. Oamenii depresivi nu răspund bine la lipsa de structură a psihanalizei tradiționale. În anii '80 un
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihodinamici contemporani sunt încă de acord cu argumentul de bază a lui Freud conform căruia sentimentul de pierdere se află la baza depresiei și că oamenii deprimați își canalizează furia cauzată de pierdere, asupra lor, majoritatea terapeuților psihodinamici nu tratează depresia cu psihanaliza tradițională pe termen lung. Oamenii depresivi nu răspund bine la lipsa de structură a psihanalizei tradiționale. În anii '80 un nou tip de terapie bazată pe teoria psihanalitică, dar concepută a fi mult mai structurată și pe termen
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Oamenii depresivi nu răspund bine la lipsa de structură a psihanalizei tradiționale. În anii '80 un nou tip de terapie bazată pe teoria psihanalitică, dar concepută a fi mult mai structurată și pe termen scurt, a fost introdusă în tratamentul depresiilor. Această terapie cunoscută ca și terapie interpersonală pune accent pe problemele din relațiile interpersonale ale clientului, relații ce ar putea contribui la declanșarea depresie. (Klerman, Markovitz&Weissman, 1995)199. Terapia e focalizată asupra oamenilor deprimați, și urmărește sa conștientizeze tipurile
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dar concepută a fi mult mai structurată și pe termen scurt, a fost introdusă în tratamentul depresiilor. Această terapie cunoscută ca și terapie interpersonală pune accent pe problemele din relațiile interpersonale ale clientului, relații ce ar putea contribui la declanșarea depresie. (Klerman, Markovitz&Weissman, 1995)199. Terapia e focalizată asupra oamenilor deprimați, și urmărește sa conștientizeze tipurile de probleme interpersonale care contribuie la simptomatologia depresivă explorând atât relațiile curente cât și cele trecute. Apoi terapeutul ajută clienții să ia decizii referitoare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
clienții să înțeleagă mai bine aceste relații și modul în care acestea afectează relațiile curente. Terapeutul poate de asemenea să îi învețe pe clienți, abilități sociale, cum ar fi asertivitatea. Terapia interpersonală s-a demonstrat a fi eficientă în tratarea depresiilor cu un procent de 60-80%. (Markovitz &Weissman, 1995)200. La fel ca și terapia cognitiv-comportamentală, terapia interpersonală a fost adoptată cu succes în tratarea copiilor și a persoanelor vârstnice ce suferă de depresie. Poate fi folosită atât în terapia individuală
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a demonstrat a fi eficientă în tratarea depresiilor cu un procent de 60-80%. (Markovitz &Weissman, 1995)200. La fel ca și terapia cognitiv-comportamentală, terapia interpersonală a fost adoptată cu succes în tratarea copiilor și a persoanelor vârstnice ce suferă de depresie. Poate fi folosită atât în terapia individuală cât și în cea de grup. Studiile care compară direct terapia cognitiv-comportamentală, terapia interpersonală și terapia bazată pe medicamentație, au relevat în general că sunt la fel de eficiente în tratarea majorității cazurilor care suferă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fi folosită atât în terapia individuală cât și în cea de grup. Studiile care compară direct terapia cognitiv-comportamentală, terapia interpersonală și terapia bazată pe medicamentație, au relevat în general că sunt la fel de eficiente în tratarea majorității cazurilor care suferă de depresie. Ca și o concluzie, în tratarea depresiei există o varietate de tratamente din care se poate alege. Terapia medicamentoasă, terapia cognitivă și terapia interpersonală par să aibă toate efecte majore asupra persoanelor depresive. Simptomele unei persoane depresive oglindite în cât
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și în cea de grup. Studiile care compară direct terapia cognitiv-comportamentală, terapia interpersonală și terapia bazată pe medicamentație, au relevat în general că sunt la fel de eficiente în tratarea majorității cazurilor care suferă de depresie. Ca și o concluzie, în tratarea depresiei există o varietate de tratamente din care se poate alege. Terapia medicamentoasă, terapia cognitivă și terapia interpersonală par să aibă toate efecte majore asupra persoanelor depresive. Simptomele unei persoane depresive oglindite în cât de severă este depresia, cât de des
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
concluzie, în tratarea depresiei există o varietate de tratamente din care se poate alege. Terapia medicamentoasă, terapia cognitivă și terapia interpersonală par să aibă toate efecte majore asupra persoanelor depresive. Simptomele unei persoane depresive oglindite în cât de severă este depresia, cât de des reapare sau ce stres sau probleme personale sunt asociate cu aceasta pot influența terapeutul în a-și alege care este tipul de terapie optimă pentru individ. În completare, convingerile oamenilor asupra cauzelor depresiei și ce fel de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cât de severă este depresia, cât de des reapare sau ce stres sau probleme personale sunt asociate cu aceasta pot influența terapeutul în a-și alege care este tipul de terapie optimă pentru individ. În completare, convingerile oamenilor asupra cauzelor depresiei și ce fel de terapie este mai cunoscută pot influența de asemenea tipul de terapie care este cel mai potrivit. Oamenii care au încredere în tipul de terapie care îl primesc sunt dispuși să asculte sugestiile terapeutului lor își revin
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Oamenii care au încredere în tipul de terapie care îl primesc sunt dispuși să asculte sugestiile terapeutului lor își revin mai repede și complet, decât cei care sunt sceptici în privința efectelor terapiei. 8.8. Diferențe de gen și vârstă în depresie 8.8.1. Explicații biologice și interpretări sociale Diferențele de gen în depresie, sunt în mod remarcabil consecvente la nivel de cultură, fapt ce sugerează că ceva din natura biologică a femeilor le poate predispune la depresie. Femeile, comparativ cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să asculte sugestiile terapeutului lor își revin mai repede și complet, decât cei care sunt sceptici în privința efectelor terapiei. 8.8. Diferențe de gen și vârstă în depresie 8.8.1. Explicații biologice și interpretări sociale Diferențele de gen în depresie, sunt în mod remarcabil consecvente la nivel de cultură, fapt ce sugerează că ceva din natura biologică a femeilor le poate predispune la depresie. Femeile, comparativ cu bărbații, nu prezintă o mai mare vulnerabilitate genetică spre depresie, aceasta nu pare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și vârstă în depresie 8.8.1. Explicații biologice și interpretări sociale Diferențele de gen în depresie, sunt în mod remarcabil consecvente la nivel de cultură, fapt ce sugerează că ceva din natura biologică a femeilor le poate predispune la depresie. Femeile, comparativ cu bărbații, nu prezintă o mai mare vulnerabilitate genetică spre depresie, aceasta nu pare să fie legată de gen. În plus, femeile nu par să aibă un număr mai mare de anormalități neurobiologice, care să ducă la depresie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de gen în depresie, sunt în mod remarcabil consecvente la nivel de cultură, fapt ce sugerează că ceva din natura biologică a femeilor le poate predispune la depresie. Femeile, comparativ cu bărbații, nu prezintă o mai mare vulnerabilitate genetică spre depresie, aceasta nu pare să fie legată de gen. În plus, femeile nu par să aibă un număr mai mare de anormalități neurobiologice, care să ducă la depresie, cum ar fi insuficiențele nivelului de serotonină. Ipoteza că vulnerabilitatea femeilor la depresie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
depresie. Femeile, comparativ cu bărbații, nu prezintă o mai mare vulnerabilitate genetică spre depresie, aceasta nu pare să fie legată de gen. În plus, femeile nu par să aibă un număr mai mare de anormalități neurobiologice, care să ducă la depresie, cum ar fi insuficiențele nivelului de serotonină. Ipoteza că vulnerabilitatea femeilor la depresie este legată de hormoni (ovarieni, estrogenul și progesteronul) este susținută de ideea că femeile sunt mai predispuse la depresie în timpul perioadelor premenstruale, postnatale, la menopauză dar și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
depresie, aceasta nu pare să fie legată de gen. În plus, femeile nu par să aibă un număr mai mare de anormalități neurobiologice, care să ducă la depresie, cum ar fi insuficiențele nivelului de serotonină. Ipoteza că vulnerabilitatea femeilor la depresie este legată de hormoni (ovarieni, estrogenul și progesteronul) este susținută de ideea că femeile sunt mai predispuse la depresie în timpul perioadelor premenstruale, postnatale, la menopauză dar și la pubertate. Există perioade în care nivelul de estrogen și progesteron se schimbă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mare de anormalități neurobiologice, care să ducă la depresie, cum ar fi insuficiențele nivelului de serotonină. Ipoteza că vulnerabilitatea femeilor la depresie este legată de hormoni (ovarieni, estrogenul și progesteronul) este susținută de ideea că femeile sunt mai predispuse la depresie în timpul perioadelor premenstruale, postnatale, la menopauză dar și la pubertate. Există perioade în care nivelul de estrogen și progesteron se schimbă dramatic. Studiile privind perioada premenstruală, au evidențiat, că majoritatea femeilor sunt afectate de depresie, anxietate și disconfort fizic în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]