71,108 matches
-
doza de poezie necesară. În general însă, cei care citesc o carte de poezie vor să găsească în ea chiar poezie, conform regulilor jocului. Iar în cartea lui Grigore Șoitu nu vor găsi, decât foarte rar, și anume atunci când autorul descrie o situație care prin ea însăși emoționează: „motorina umpluse șanțul / uleiul lucea în soare / tu erai prinsă / într-o ambulanță cu / girofar albastru / în tine locuia miruna / cu trei luni înainte / de a se naște / era o zi superbă / un
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Deci, dacă nu l-ai "servit", l-ai păgubit de 800 $. Merita oare baba, pardon, doamna, să mă jignească în asemenea măsură, pe nedrept, pentru 800 $? Evident că nu! Mă simt revoltat de-a binelea. Umbrela umblă nervoasă prin aer, descriind traiectorii care, cu siguranță, ar fi intersectat spatele babei, adică doamnei, dacă ar mai fi fost lîngă mine. Merg apăsat și din cînd în cînd repet: "pentru 800 $, care nu-i aparțin de drept, profesoară, să se preteze la jigniri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
să auzi, din gura mică a Roxanei, ce simțea o femeie cînd făcea dragoste. Dacă anonimele, mediocrele, ne-poetesele chițcăie mii de "oh" și "ah", mai mult la cerere decît din imbolduri și instincte, Roxana vorbea cu sine și își descria trăirile. "Erai în mine și te simțeam copil Te zămislisem parcă și-ți ofeream un sîn Plin de lichidul vieții... Te declaram stăpîn." Poeții, care se credeau adînci ca Eminescu, chițcăiau pubertin și se uitau fie la picioarele poetesei, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
își păstrează puterea, oricare le-ar fi acțiunile și felul lor de viață. Aceștia sînt singurii principi care au state și nu le apără; au supuși și nu-i guvernează". Verdictul silogistic apare tăios ironic în raport cu tot restul cărții, care descrie un imens efort spre desăvîrșirea princiară: Deci numai aceste principate sînt sigure și fericite" ("sono sicuri e felici"). Cît despre funcția religiei și, prin urmare, a instituției bisericii în stat, Machiavelli o prezintă rațional, ca necesitate, dar nu în Principele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
altceva decît soldat; și vă puteți aminti ce am spus despre originea principilor, în primul capitol al acestei lucrări. Ei pot fi judecători și generali, dar acestea sînt accesorii. Principele lui Machiavelli este precum zeii lui Homer, care ne sînt descriși foarte robuști și puternici, dar niciodată drepți. Acest autor ignoră pînă și legile elementare ale justiției, el nu cunoaște decît interesul și violența. Autorul nu expune niciodată decît idei mici: mintea lui nu îmbrățișează decît subiecte potrivite pentru politica principilor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
el participă la stabilirea ierarhiei puterilor. Ponderea economică a Europei îi mai permite să exercite o oarecare influență, dar ce se va întâmpla mâine, dacă îmbătrânirea ei demografică și deplasarea economiei mondiale către Pacific va continua? Un studiu al Ifri descrie o tectonică a economiilor și a schimburilor mondiale deloc de invidiat pentru Europa, ci cu totul și cu totul în favoarea zonei Asiei și a celor două Americi, de acum până în 2050 (Colombani, 2002). Creșterea medie a UE-30 ar fi de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
un efect mecanic, cei activi de vârste intermediare sunt supra-reprezentați. Deficitul de locuri de muncă pentru seniori se explică prin doi factori, cel puțin. Mai întâi, există o cultură franceză referitoare la pensionarea anticipată și cum acest lucru a fost descris într-un mod foarte fericit de Autume, Betbèze și Hainault (2005), în Franța s-a creat o adevărată normă socială în jurul problemei locurilor de muncă pentru seniori. Sisteme de indemnizație au fost progresiv instalate în funcție de dificultățile de inserție ale tinerilor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
lucru a lucrătorului secundar este mai elastică decât cea a lucrătorului primar căci contribuția sa la veniturile menajului vine în poziția a doua (fie că e vorba de remunerare sau de specializare în sânul cuplului, fiecare exercitând, după cum bine a descris Ricardo, sarcina pentru care are un avantaj relativ sau absolut). Rezultă de aici că rata marginală de impozitare a venitului secundar ar trebui să fie mai mic decât cel al venitului primar. Pentru motive de echitate pe care le putem
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
tîrziu, matu ri zată ori nu. Sau, cel mult, ar putea R.S.R. să scoată un roman liric În virtutea experienței sale poetice, iar proza lirică nu ne interesează. Așa cum nu ne poate fi de folos, repovestită de prietenul Rubobostes, o lume descrisă de alții și reținută de el pe bucăți. Cum adică? Să ne pierdem vremea cu ce a Înțeles el din fantezia altora?... „Ce roman cinematografic!“, au exclamat alții, abstracție făcînd de biografia mea senzorială. Iar dacă propria scriere, Înlănțuirea de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
zi un picior de lemn ca al lui Weisz bácsi. O fi căzut și tatăl lui din vreo căruță cînd era mic... Dar, către sfîrșitul verii, i-au scos prietenului meu ghipsul și l-am văzut mergînd din nou singur. Descria la Început cu piciorul drept un arc de cerc, iar noi ziceam că voia să cosească. Și astfel, cu Zoli Înaintînd o vreme mai Încet, Întotdeauna Într-o trupă de cinci-șase băieți, am mers noi la școală În clasa Întîi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de un blond Închis, le stă foarte bine Împreună, mai ales că ea face o figură de fetiță curioasă. Știi cu ce ochi mari te asculta? Cu ochii ei uimiți și negri, ea ar fi avut tot dreptul să ne descrie nouă Orientul din Mesopotamia pînă În Canaan și ar fi trebuit lăsată să se minuneze În voie, cum Începuse la un moment dat s-o facă, de verdele abundent al centrului nostru de Europă, mai cu seamă că Zoli o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de lucru pe neașteptate În Încăperea de alături, așa că a sărit pe fereastră și a tras el primul. Atunci, l-au retezat cu o rafală de mitralieră. Tremuram tot de atenție și de curiozitate: — Cum, cum ai spus, tată? Mai descrie o dată instalația electrică, n-am Înțeles prea bine... — Mă, tu abia aștepți să le torni altora tot ce-ai auzit de la mine! — Nu, am bîiguit, pentru că să vezi... Lasă că te știu eu. Nu te-am auzit cu cît drag
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
unei inhibiții neașteptate, să-l abordez pe Alexandru Soponaru și să aflu totul de la el. Visam deja Întîlniri numai Între noi doi În care el Îmi dezvăluia toate tainele clandestinității și ale tacticii de partizan, toate tehnicile de camuflaj, Îmi descria armele, Întreținerea și confecționarea lor, aprovizionarea cu muniții, ambuscadele, ciocnirile cu poterele regimului, evadările, Îmi deslușea urzirea rețelei lui de tăinuitori. Deveneam depozitarul tuturor mărturiilor sale, urmînd să le scot la lumină Într-o carte publicată În Occident și să
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
curții și, pierzîndu și aproape răsuflarea, mi-a spus că greu mai scăpase de o motohaliță și că aia pîndește dincolo de șură, nu cumva să mă duc Într-acolo. Niciodată Însă nu a știut ori nu a vrut să ne descrie o motohaliță, așa că eu mi-am Închipuit-o pornind de la răsunetul numelui ei, combinație Între matahală, motor și caracatiță. Rezulta o masă neagră, informă, lunecînd pe urmele mele desigur, cam la o jumătate de metru de asupra țărînii, ceea ce Îi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
reprezint prin asocieri de tot felul, prin comparații ceea ce Încă nu-mi ieșise În cale. Astfel, bunăoară, mi-am lămurit, mai cu seamă că văzusem fața cîtorva orașe, că New Yorkul era plin de blocuri neobișnuit de Înalte. Mama Floare descria o casă din asta, americană, ca fiind atît de mare, că Încăpeau În ea șapte cetăți cît cea din Ardud, cu dîmbul de sub ea cu tot! Alte imagini de neînțeles, pentru că mă munceau din greu, le-am ținut minte și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
rostire de sine această femeie și de necuvîntare, o expresie, o prezență, nu e nevoie să o ating, e de ajuns că se Învăluie În aura pro priului ei surîs ca-ntr-o mireasmă. Nu Înseamnă că pot s-o descriu În amănunt și nici nu Înseamnă că are de fiecare dată exact, dar exact aceeași Înfățișare. Detaliile, o aluniță, o gropiță În obrazul stîng, trei pistrui, o bătaie gînditoare din gene apar dacă mi le-nchipui ca atare, dacă le
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cu destulă precizie dacă o femeie nou apărută În preajma mea e sau nu frumoasă, mă rog, prezentabilă, atracțioasă. Vorbesc, prin urmare, despre o apariție inedită, nu despre o doamnă Întîl nită deja, a cărei Înfățișare mi-ar fi putut-o descrie alții. O femeie nearătoasă poate fi sumbră, resemnată, crispată, insi pidă, chinuită, irascibilă, acră, ciufută, acrită sau, dimpo trivă, volubilă, agresivă, băgăcioasă, excesiv tutelară, zgomotos vo luntară și de o nonșalanță abuzivă. De vreme ce stilului ei Îi lipsește grația, nu are
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mine! — Ăăăă... păi... — Tu n-auzi? Fără comentarii, că știu eu ce-i de făcut! Avea ochii migdalați, de bună seamă negri. Migdalele astea n-au răsărit de la bun Început pe retina mea subiectivă, ci doar după ce mi le-a descris ea. A fugit după un timp cu un bun prieten de al meu. A reapărut Însă la vreo doi ani, măritată cu altcineva și pusă strașnic pe aventură. Despre prietenul cu care mă tradusese știa că luase calea mănăstirii. O
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
altora, bănu iește ea din partea cui, dar nu vrea deocamdată să mă tulbure. Sărind de la una la alta, tot ea m-a scos pînă la urmă din impas, Întrebîndu-mă cum se explică vitalitatea memoriei mele vizuale și exactitatea cu care descriu natura. Am respirat adînc și am pornit de departe. Mă asculta cu atenție. Am ajuns pînă la urmă la poezie, ea era de vină pentru acuratețea cu care-mi reprezentam vizibilul. Poezia, pentru că scriind-o de pe la paisprezece ani, m-au
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cum că ce rost are să analizăm bazaconia, cîtă vreme la ei e altfel decît la restul lumii... Se lăsau greu, de parcă tema ar fi fost rușinoasă, ezitau, retractau cele spuse inițial, se refu giau În clișee. Abia după ce le-am descris felul meu de a rătăci pe cîmpii onirice, au prins a da drumul mărturiilor. Se molipseau unul de la altul, se Încurajau fără cuvinte, ideea timidă a celui dintîi o prelua al doilea și o ducea mai de parte. Așa am
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
verticală sub pleoape, apare brusc și dispare de cum am trecut de pom. Unu, doi, trei arbori, uite-l și pe al patrulea. — Păi, tu nu vrei să Înțelegi, reluă ea, că toate astea, chiar dacă se știu, ai putea să le descrii ca pe o trăire personală, cu Întîmplări, cu oameni și locuri, cu descrierile alea ale tale, chiar nu pricepi? Pot să le scriu și aici și să le public oricînd. — Și cine o să te creadă? Am traversat dintr-o margine
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
o fulgerat de la altar și Măicuța Sfîntă s-o Înălțat și s-o uitat la credincioși de sus, din aer, am gîndit că nu m-oi mai rădica În veci de acolo!... Scena aceasta cu tunetele și cu fulgerele au descris-o mulți. Puhoi de lume se adunase Într-o seară În biserică. Dintr-odată, s-au pornit niște zigzaguri de lumini puternice și s-au auzit detunături dinspre altar. Mulți s-au prăbușit cu fruntea la pămînt, țipînd și acoperindu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
țavă“, dar cea prin care venea gazul metan se chema „paip de ghez“. Coșului Îi spunea, ca toți ai locului, „coșarcă“, dar cel de pîine, de așezat pe masă, era „besket de pită“. Își amintea de cartea americană de identitate, descriind-o ca pe o bucată mare de carton cu poza ei color și cu slove englezești dedesubt despre care vorbea (termenul e pe toate buzele astăzi, dar suna insolit pe atunci) ca despre un „card“. „Drept În colori mi-o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Glafire: nouă studii biblice și patristice Notă preliminarătc "Notă preliminară" Volumul de față este rodul cercetărilor mele în materie de biblistică și patristică dea lungul mai multor ani de zile, în diferite medii universitare, laice sau teologice. Fără să pot descrie „rețeta absolută”, aș spune că tipul de abordare a temelor combină analiza filologică și perspectiva istorică, pe de o parte, cu dezideratul teologic, pe de altă parte. Las dogmaticienilor atemporali, ce par conectați direct la „bateria” Sfântului Duh, iluzia practicării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
reveni, trebuie stors de informații, pentru că el conține aproape tot ce se poate spune, la modul concret-istoric, despre Maria Magdalena. Atrag luarea-aminte și asupra contextului în care apare: capitolul 8 al Evangheliei. Ne aflăm la începutul predicării lui Isus. Luca descrie grupul inițial de ucenici, alcătuit din două „cercuri”: primul, doisprezece apostoli, bărbați; al doilea, un număr de femei venite împreună cu Învățătorul lor tocmai din Galileea. Despre personajul nostru aflăm că se numea „Maria Magdaleana”, adică „originară din Magdala”, o localitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]