27,244 matches
-
a acțiunii (Școală de semiotica de la Paris) sau a unui discurs acțional (Analiza Critică a Discursului Critical Discourse Analysis). Secvențialitatea evenimentelor și metamorfoza stărilor sunt implicite în (de)construirea unui discurs. Modelul actanțial, cu cele șase variabile (subiect, obiect, destinator, destinatar, adjuvant și opozant) și parcursul generativ (contract, competența, performanța, sancțiune) sunt cele două instrumente ale semioticii acțiunii care modelează existența participanților prin modalitățile competenței, cunoașterii, voinței sau/ și datoriei. I.2.c.1. De la acțiune la ideologie Analiza critică a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
modalizări și presupune categorizarea structurilor elementare și conversia acestora în structuri narative. * Nivelul discursului (praxisul enunțiativ) se află sub semnul aspectualizării. Cubul rubik discursiv facilitează unitatea în diversitate prin multiplele permutări dintre elemente aparent contrare (ideologie vs pasiune; enunțător vs destinatar, obiect vs semn; text vs discurs etc.). Mânuind acest cub rubik discursiv, semioticienii pot (des)compune în mod sistematic resursele semiotice codate într-un text, le investighează în contexte istorice, culturale și instituționale, astfel contribuind la descoperirea și dezvoltarea unor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Această evaluare oferă o valentă negativă cu o magnitudine înaltă, iar subiectul (autoritățile statului) nu este dornic "să-l achiziționeze". Astfel, starea finală dorită este cea a unei disjuncții cu virusul letal; * axa transmiterii. Putem identifica natură și societatea drept destinatarul și destinatorul, corpul uman având rolul intermediarului; * axa puterii. Adjuvanții sunt măsurile luate de autoritățile statului, de centrele de control al bolii și de companiile private sau publice. Omorârea păsărilor domestice, vaccinarea, limitarea accesului în orașe, intensificarea măsurilor de igienizare
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
intențiile autorului sau. Semioticianul italian merge mai departe, afirmând faptul că trebuie căutat în text ceea ce autorul spune în raport cu propria-i coerentă contextuala și cu situația sistemelor de semnificare la care se raportează. Trebuie căutat în text de asemenea ceea ce destinatarul găsește în el prin raportarea la propriile-i sisteme de semnificare și/ sau raportat la propriile-i dorințe, pulsiuni sau criterii arbitrare. Orice text este construit din enunțuri care devin date empirice a caror funcție, potrivit lui Michel Foucault ([1969] 1999
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
un articol care vorbește despre un atac informatic. Dar mai bine, să dau cuvântul ziarului cu pricina: „O adresă de e-mail atribuită postului de televiziune Antena 3 a fost folosită într-un atac informatic, care anunță moartea președintelui Traian Băsescu. Destinatarul e-mailului trebuie să acceseze un link de unde se descarcă un virus executabil, nociv pentru computer, scrie Mediafax. Pentru a da și mai multă credibilitate informației, autorii atacului au folosit numele postului de știri Antena 3 în denumirea adresei de la care
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu o nouă epistola, încercând să-l convingă pe Eugen Mavrodi să facă demersuri și pe langă Primarul Capitalei, Barbu Delavrancea 11. Repetarea acestor cereri ne face să credem că tânărul nostru student nu prea reușea să-i convingă pe destinatarii săi. Nu știm care au fost drumurile pe care le va fi urmat Vasile Butză în anul următor la Liège sau aiurea! Cert este că l-am regăsit ceva mai tarziu, în capitala Belgiei însă, ca student ce-și încheia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
interesați de studiu, conținând și un neadevăr, căci părea a spune că el nu a beneficiat de un ajutor guvernamental, desi fusese stipendiat pe vremea când era la Liège de Ministerul Lucrărilor Publice. Tânărul nostru își exprimă speranța că prin intermediul destinatarului scrisorii, cererile sale, precum și susținerea Ministrului României la Bruxelles, vor ajunge să fie cunoscute de Rege; dacă nici atunci lucrurile nu se vor putea rezolva, nu-i rămânea, îi mărturisea lui Jules Bosman, decât să recurgă la gesturi extreme, ireparabile
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
componentă a mesajului se va numi tot mesaj. Sursă de informație se numește mecanismul, prin care din mulțimea mesajelor posibile se alege într un mod imprevizibil pentru observator un mesaj particular destinat a fi transmis unui corespondent. Utilizare (corespondent, observator, destinatar) se numește destinația finală, la care trebuie să ajungă mesajul transmis. Canal (cale) se numește totalitatea mijloacelor destinate transmisiunii mesajului, prin mijloace înțelegându-se atât aparatura cât și mediul, prin care se face transmisiunea și include toate sursele de perturbații
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
timpul scriitor de vagoane, funcție care deși este cea mai mică de la CFR, este o funcție de mare răspundere și care cere știință de carte, fiindcă trebuie să scrii cu cretă pe vagon linia la care va fi tras vagonul și destinatarul mărfii. După pensionare, a hotărât că meseria asta de scriitor i se potrivește de minune, așa că Haralamb Gugui scrie despre ceea ce vede la TV. Am citit ieri o „creație” de a lui, care mie mi s- a părut destul de interesantă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pagini, când susține implicarea Securității, lucru evident de altfel, când afirmă modificarea informaților, ceea ce înseamnă că ceva date oferă. Subiectul paginilor reproduse de "Săptămâna": Monica Lovinescu. Infamiile sunt numeroase și greu de acceptat. Paginile din "Săptămâna" nu îl au drept destinatar pe Caraion, proaspăt emigrat, ci lovesc în Monica Lovinescu, V. Ierunca, Goma, Eugen Ionescu. Scandalul nu este o reacție la prietenia lor față de Caraion, ci mai degrabă la scandalul iscat în Franța după molestarea lui Bernard Poulet (trimisul "Europei Libere
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dacă scriitorul voia să-i atingă corzile sensibile trebuia ca schimbarea locului să însemne obligatoriu și o schimbare de perspectivă, trebuia ca el să pornească de la o nouă înțelegere a propriilor posibilități de manifestare. [...] Noul orizont de așteptare al noului destinatar făcea necesare strategii specifice, cu eficacitate estetică"156. Ideea unei cariere în exil dispare progresiv, odată cu greutățile întâmpinate. Un alt capitol ar merita să fie dedicat", completează Monica Lovinescu, "(ca pietrele de pe mormântul Exilatului Necunoscut) ratărilor și rataților exilului. Poetul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
filaj și post fix, cât și prin instalarea XX la domiciliu (microfoane pentru ascultarea convorbirilor directe și telefonice)"173. O mare parte din corespondență este transmisă prin valiza diplomatică franceză. Astfel se face că nu este interceptată și ajunge la destinatar. Prima scrisoare expediată de Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, datată 9 septembrie 1947, transmite stările emoționale puternice din primele zile ale vieții private de prezența fiicei. În tot ceea ce face, își însoțește mental fiica: "patul tău nu e făcut pentru această noapte pe
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dezlega enigma"290. Prin interpretare, Monica Lovinescu stabilește și explică la ce se referă textul. Dar pentru a explica, interpreta trebuie mai întâi să înțeleagă. Dacă înțelegerea este un proces complex, dificil, de durată, explicarea presupune o interpretare în urma căreia destinatarul ei să înțeleagă la rându-i textul. De aceea, Monica Lovinescu oprește pentru sine neajunsurile înțelegerii și oferă plăcerea de a pătrunde facil tainele textelor. Paul Cornea precizează că "interpretarea pune în lucru trei demersuri, care nu se desfășoară succesiv
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
final și că de abia după o astfel de primă lectură, mereu participativă, îți vei oferi luxul de a remarca și analiza prin ce procedee ți s-a pregătit o asemenea capcană"315. Conceptul de cititor este folosit în vederea desemnării destinatarului discursului critic, acea persoană a doua cu care dialoghează, și a numirii destinatarului direct al textului supus discursului critic, cititorul inclus în text, acel coautor care înțelege textul într-un mod personal. Monica Lovinescu vede în Dimineață pierdută un roman
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
îți vei oferi luxul de a remarca și analiza prin ce procedee ți s-a pregătit o asemenea capcană"315. Conceptul de cititor este folosit în vederea desemnării destinatarului discursului critic, acea persoană a doua cu care dialoghează, și a numirii destinatarului direct al textului supus discursului critic, cititorul inclus în text, acel coautor care înțelege textul într-un mod personal. Monica Lovinescu vede în Dimineață pierdută un roman generos cu cititorul implicat direct, lăsat să decidă punctul de vedere din care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
evocate. Judecățile nu-și mai găsesc rostul. Rămâne amintirea oamenilor care au fost. După cum se remarcă, exercițiul interpretativ vizează toate domeniile culturii, fără să dea dovadă de exces sau de abuz metodologic. Discursul Monicăi Lovinescu micșorează distanța dintre creație și destinatarul ei prin identificarea și gestionarea mesajului originar. Cronicile se prezintă sub forme asemănătoare, deși ilustrează abordări specifice domeniului la care se referă. Ele sunt menite atât receptorului cultivat, cât și celui obișnuit, întrucât nu sunt exuberante în exprimare și nu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
funcția de a povesti ce se întâmplă, dar și de a se povesti pe sine. Persoana întâi se adresează uneori unui receptor, marcat de prezența persoanei a doua, căruia îi atribuie rolul de beneficiar al învățăturilor desprinse din propria experiență. Destinatarul este virtual, posibil, nesigur pe coordonata spațio-temporală a receptării. Autoarea poate pretinde că memoriile sunt pentru oameni și despre oameni, dar nu se știe dacă destinatarul își va apropria răspunderea sau dacă va reuși să ducă la bun sfârșit sarcina
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a doua, căruia îi atribuie rolul de beneficiar al învățăturilor desprinse din propria experiență. Destinatarul este virtual, posibil, nesigur pe coordonata spațio-temporală a receptării. Autoarea poate pretinde că memoriile sunt pentru oameni și despre oameni, dar nu se știe dacă destinatarul își va apropria răspunderea sau dacă va reuși să ducă la bun sfârșit sarcina de a face o judecată corectă istoriei. Deși scrieri cu grad mare de veridicitate, Jurnalele aduc în planul lectorului senzația de îndoială, provenită din subiectivitatea persoanei
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
prin corespondență, dar țesătura inițială de semnificații se poate pierde din pricina încărcăturii culturale a termenilor, diferită de la o limbă la alta. Actul de traducere fixează "o relație între doi parteneri, străinul termen care acoperă opera, autorul, limba acestuia și cititorul destinatar al lucrării traduse. Iar între ei se află traducătorul, cel care transmite, înlesnește trecerea întregului mesaj dintr-un idiom în altul"392, cel care apropie orizontul operei de orizontul cititorului. Monica Lovinescu își asumă rolul de intermediar între două culturi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
iar personajele nu sunt create ca funcții ale intrigii. Cuvântul "noi" apare în tot textul și îi permite autoarei să rămână până la ultimele rânduri în contact cu cititorul. Fiecare adresare, fiecare sfat, poruncă, întrebare cimentează relația dintre instanța autorului și destinatarul mesajului. Dincolo de text, substanța narativă însoțește permanent mesajul textului. Ficțiunea rămâne în prim plan, dar numai pentru a permite gândirii scriitoarei să ajungă lesne la cititor. Prin folosirea naratorului de persoana întâi, autoarea se identifică cu personajele cărora le împrumută
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Exclamațiile și interogațiile retorice prezente în majoritatea textelor ridică semne de întrebare ce-și găsesc răspuns în orizontul publicului. Exercițiul interpretativ vizează toate domeniile culturii, fără să dea dovadă de abuz metodologic. Discursul Monicăi Lovinescu micșorează distanța dintre creație și destinatarul ei prin identificarea și gestionarea mesajului originar. Cronicile se prezintă sub forme asemănătoare, deși ilustrează abordări specifice domeniului la care se referă. Scopul nu este de a da certitudini, ci de a oferi sensul unitar al creațiilor, fără să excludă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dispare din text și păstrează legătura cu lumea reală. Pronumele "noi" apare în tot textul și îi permite autoarei să rămână până la ultimele rânduri în contact cu cititorul. Fiecare adresare, fiecare sfat, poruncă, întrebare cimentează relația dintre instanța autorului și destinatarul mesajului. Dincolo de text, substanța narativă însoțește permanent mesajul textului. Ficțiunea rămâne în prim plan, dar numai pentru a permite gândirii scriitoarei să ajungă lesne la cititor. Prin folosirea naratorului de persoana întâi, autoarea împrumută personajelor ținuta morală, perspectiva asupra lumii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
aflat că Bela i-a trimis pe adresa de acasă, pe adresa Universității și pe adresa de la Nea Laie, o sumedenie de scrisori, la care, biata fată, nu a primit nici un răspuns, deoarece nici o scrisorică nu a ajuns în mâinile destinatarului, iar ea se topea văzând cu ochii și, colac peste pupăză, s-a întâmplat, ceea ce s-a întâmplat... Acum Bidaru avea douăzeci și șapte de ani. Se afla în tren în drum spre casa părintească, împăcat chipurile cu soarta, cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
scrise și audiovizuale; obligativitate: - imperative — caracter decizional, descendente, predominant scrise, finale, exogene și endogene, implică execuția; - nonimperative - caracter informațional, scrise și orale, interne și externe, endogene și exogene. Circuitul informațional este traiectul parcurs de date, informații, decizii, de la emițător la destinatar și este caracterizat prin: - forma traseului ( lineară, ondulatorie); - lungimea traseului în funcție de care se stabilește timpul și viteza de deplasare a datelor; „Fluxul informațional reprezintă ansamblul datelor, informațiilor, deciziilor referitoare la una sau mai multe activități specifice, transmise pe trasee prestabilite
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
scrise și audiovizuale; obligativitate: - imperative — caracter decizional, descendente, predominant scrise, finale, exogene și endogene, implică execuția; - nonimperative - caracter informațional, scrise și orale, interne și externe, endogene și exogene. Circuitul informațional este traiectul parcurs de date, informații, decizii, de la emițător la destinatar și este caracterizat prin: - forma traseului ( lineară, ondulatorie); - lungimea traseului în funcție de care se stabilește timpul și viteza de deplasare a datelor; „Fluxul informațional reprezintă ansamblul datelor, informațiilor, deciziilor referitoare la una sau mai multe activități specifice, transmise pe trasee prestabilite
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]