4,964 matches
-
stranie: totul se petrece ca și cum precipitarea dinamismului european ar antrena cu sine viața, pămîntul, cosmosul, proiectînd orice lucru fizic și biologic într-o devenire dementă. Astăzi totul este Istorie, totul este devenire. De-venirii liniare din secolul al XVIII-lea, devenirii tragico-optimiste de la începutul secolului al XIX-lea (Hegel, Marx), devenirii tragico-pesimiste de la sfîrșitul secolului al XIX-lea (Nietzsche, Wagner) le-au succedat în secolul XX devenirile nesigure (Toynbee), devenirile decadente (Spengler), devenirile mortale (Valéry). Istoria și devenirea sînt de acum
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu sine viața, pămîntul, cosmosul, proiectînd orice lucru fizic și biologic într-o devenire dementă. Astăzi totul este Istorie, totul este devenire. De-venirii liniare din secolul al XVIII-lea, devenirii tragico-optimiste de la începutul secolului al XIX-lea (Hegel, Marx), devenirii tragico-pesimiste de la sfîrșitul secolului al XIX-lea (Nietzsche, Wagner) le-au succedat în secolul XX devenirile nesigure (Toynbee), devenirile decadente (Spengler), devenirile mortale (Valéry). Istoria și devenirea sînt de acum problematizate. Nu se știe dacă Universul însuși tinde spre dispersie
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
totul este Istorie, totul este devenire. De-venirii liniare din secolul al XVIII-lea, devenirii tragico-optimiste de la începutul secolului al XIX-lea (Hegel, Marx), devenirii tragico-pesimiste de la sfîrșitul secolului al XIX-lea (Nietzsche, Wagner) le-au succedat în secolul XX devenirile nesigure (Toynbee), devenirile decadente (Spengler), devenirile mortale (Valéry). Istoria și devenirea sînt de acum problematizate. Nu se știe dacă Universul însuși tinde spre dispersie, recontracție, reînceput, neant... Europa a devenit centrul cel mai sensibil, cel mai neliniștit al acestei problematizări
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
totul este devenire. De-venirii liniare din secolul al XVIII-lea, devenirii tragico-optimiste de la începutul secolului al XIX-lea (Hegel, Marx), devenirii tragico-pesimiste de la sfîrșitul secolului al XIX-lea (Nietzsche, Wagner) le-au succedat în secolul XX devenirile nesigure (Toynbee), devenirile decadente (Spengler), devenirile mortale (Valéry). Istoria și devenirea sînt de acum problematizate. Nu se știe dacă Universul însuși tinde spre dispersie, recontracție, reînceput, neant... Europa a devenit centrul cel mai sensibil, cel mai neliniștit al acestei problematizări ivite din cultura
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
De-venirii liniare din secolul al XVIII-lea, devenirii tragico-optimiste de la începutul secolului al XIX-lea (Hegel, Marx), devenirii tragico-pesimiste de la sfîrșitul secolului al XIX-lea (Nietzsche, Wagner) le-au succedat în secolul XX devenirile nesigure (Toynbee), devenirile decadente (Spengler), devenirile mortale (Valéry). Istoria și devenirea sînt de acum problematizate. Nu se știe dacă Universul însuși tinde spre dispersie, recontracție, reînceput, neant... Europa a devenit centrul cel mai sensibil, cel mai neliniștit al acestei problematizări ivite din cultura sa... Inventarea intelectualului
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
al XVIII-lea, devenirii tragico-optimiste de la începutul secolului al XIX-lea (Hegel, Marx), devenirii tragico-pesimiste de la sfîrșitul secolului al XIX-lea (Nietzsche, Wagner) le-au succedat în secolul XX devenirile nesigure (Toynbee), devenirile decadente (Spengler), devenirile mortale (Valéry). Istoria și devenirea sînt de acum problematizate. Nu se știe dacă Universul însuși tinde spre dispersie, recontracție, reînceput, neant... Europa a devenit centrul cel mai sensibil, cel mai neliniștit al acestei problematizări ivite din cultura sa... Inventarea intelectualului Spre deosebire de Preoții-Magi ai anticelor societăți
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
profundă și își înălța pînă la cer catedrala teologică, istoria gîndirii europene este cea a dezintegrării acestui edificiu măreț, urmată de construcții noi ce se zidesc pe ruinele sale, așa cum Roma renăscută se înălța pe rămășițele monumentelor imperiale. Ea reprezintă devenirea unei dialogici pluraliste care produce inovațiile Umanismului, Raționalismului, Științei, care inventează sau descoperă ele însele fără încetare noul. În sfîrșit și mai cu seamă, această istorie este un proces care, din dialogică în dialogică, din criză în criză, din reconstrucție
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
care produce schimbarea. El nu se regăsește în producerea noului ca atare, ci în antagonismul dintre vechi și nou (noul de dragul noului se degradează în modă, superficialitate, snobism și conformism). Cu alte cuvinte, lucrul cel mai important în viața și devenirea culturii europene este întîlnirea fecundatoare între diversități, antagonisme, concurențe, complementarități, adică dialogica lor. Aceasta este produsul / producătorul buclei "turbionare" în care fiecare element sau moment este în același timp cauza și efectul întregii bucle, care evoluează asemenea unei spirale nebuloase
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
că poate fonda certitudinea teoriilor sale pe certitudinea experiențelor sale. Însă aceste principii, reflecții, evidențe, fondări au fost, de fiecare dată, puse imediat în discuție, iar problematica și-a reluat fără încetare stăpînirea asupra culturii europeane. Privită sub acest unghi, devenirea neîntreruptă a culturii europene nu este altceva decît efectul neîntreruptei problematizări, care a condus la problematizarea generalizată și radicalizată de astăzi. Europa a cufundat orice lucru, omul, viața, cosmosul, în devenirea care problematizează orice. Ea și-a închipuit vreme îndelungată
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
încetare stăpînirea asupra culturii europeane. Privită sub acest unghi, devenirea neîntreruptă a culturii europene nu este altceva decît efectul neîntreruptei problematizări, care a condus la problematizarea generalizată și radicalizată de astăzi. Europa a cufundat orice lucru, omul, viața, cosmosul, în devenirea care problematizează orice. Ea și-a închipuit vreme îndelungată că Devenirea, Istoria, Progresul eludau problematizarea, de vreme ce erau problematizatorii. Or, acestea au pătruns în sfera sa, dacă nu cumva au fost înghițite. Ele constituie probleme, și așa vor rămîne pururi. Cum
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a culturii europene nu este altceva decît efectul neîntreruptei problematizări, care a condus la problematizarea generalizată și radicalizată de astăzi. Europa a cufundat orice lucru, omul, viața, cosmosul, în devenirea care problematizează orice. Ea și-a închipuit vreme îndelungată că Devenirea, Istoria, Progresul eludau problematizarea, de vreme ce erau problematizatorii. Or, acestea au pătruns în sfera sa, dacă nu cumva au fost înghițite. Ele constituie probleme, și așa vor rămîne pururi. Cum spunea Patocka: "Problema Istoriei nu poate fi rezolvată. Ea trebuie să
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
socialismul, intro-ducînd ideea de democrație în zonele profunde ale organizării sociale, introduce în sine promisiunea fericirii și mitul utopic al societății unanime și reconciliate. Din acest moment, va fi suficientă introducerea unui Mesia istoric, Proletariatul, și a cunoașterii științifice a devenirii istorice, marxismul, pentru ca avatarul socialist al democrației să dea naștere unei religii a Mîntuirii pămîntești. Totuși, însăși mișcarea care instaurează Adevărul socialismului științific în inima sistemului distruge democrația. Este așadar necesar să înțelegem că lucrul pe care trebuie să îl
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a conceptului modern de "ideologie". Definițiile curente ale ideologiei se referă la aceasta dintr-o perspectivă exterioară, ca la un obiect văzut de un observator imobil și neimplicat. Concretizat printr-un text-discurs, obiectul ideologic se încarnează într-o "metapovestire" despre devenirea și transformarea politică a lumii, văzute de pe pozițiile și exprimând interesele unei clase, ale unui grup social, sau ale unui anumit partid. Desigur, ideologiile ca "obiecte ideologice" dinamice și concurente există, peisajul acestora devenindu-ne familiar în ultimii cca. 200
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
coagulat, la scara istoriei naturale a umanității, prin structurarea dinamică a anumitor ipostaze pe care le denumesc: protologică, paralogică, logică, metalogică, regăsibile, de altfel, la fiecare individ normal (Carpinschi 1995, 41-43). Modelul ipostazelor gândirii prezintă, astfel, o dublă deschidere: spre devenirea în timp a gândirii umane și, totodată, spre structurarea dinamică a gândirii în relațiile acesteia cu lumea. În felul acesta, poziționând ideologicul în propriul său eco-sistem gândirea și ipostazele acesteia -, putem căpăta șansa unei înțelegeri, din interior, a circuitelor și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ipostazei logice, ideologicul este o gândire "cu tendință", angajată în rezolvarea unor interese de grup, substratul motivațional-volitiv al acțiunii interesate a unei parțialități sociale. Exprimând poziții, interese și motive, idealuri și opțiuni ale unor parțialități sociale în problemele contradictorii ale devenirii, în scopul exercitării unei dominații sau, cel puțin, a unei influențe asupra acestei deveniri, ideologicul este departe de pozitivitatea și neutralitatea logicului, dar și de reflexivitatea și detașarea contemplativă a metalogicului. Noțiunile, judecățile, raționamentele cu funcție euristică și conținut neutral
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
grup, substratul motivațional-volitiv al acțiunii interesate a unei parțialități sociale. Exprimând poziții, interese și motive, idealuri și opțiuni ale unor parțialități sociale în problemele contradictorii ale devenirii, în scopul exercitării unei dominații sau, cel puțin, a unei influențe asupra acestei deveniri, ideologicul este departe de pozitivitatea și neutralitatea logicului, dar și de reflexivitatea și detașarea contemplativă a metalogicului. Noțiunile, judecățile, raționamentele cu funcție euristică și conținut neutral aparținând ipostazei logice a gândirii sunt "exploatate" și deturnate de gândirea ideologică, fiind folosite
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o manieră partizană, acestor situații, sugerând, recomandând, inducând sau impunând, de la caz la caz, în funcție de tipul partidului și a regimului politic, o anumită opțiune, schemă atitudinală, model de acțiune. Ideologicul motivează ideatic interese și poziții, susține și promovează priorități ale devenirii, încearcă să legitimeze forțe și acțiuni sociale, combate și distruge poziții și argumente ale adversarilor politici. Motivând pozițiile și interesele unei parțialități sociale, proiectând o suprarealitate ordonatoare, dezirabilă, ideologicul este gândire implicată, esențialmente, politic. Ca modalitate partizană a gândirii politice
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
M. Lipset și Stein Rokkan. eds. Party Systems and Voter Alignments. New York: Free Press, 1-64. Lyotard, Jean-François. 1993. Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii. București: Editura Babel. Miller, David. coord. 2000. Enciclopedia Blackwell a gândirii politice. București: Humanitas. Noica, Constantin. 1998. Devenirea întru ființă. Încercare asupra filosofiei traiționale. Tratat de ontologie. Scrisori despre logica lui Hermes. București: Humanitas. Pasti, Vladimir. 1995. România în tranziție. Căderea în viitor. București: Nemira. Pavel, Dan.2010. Democrația bine temperată. Studii instituționale. Iași: Polirom. Preda, Cristian și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
istoria mișcărilor de dreapta să fie cercetată prin prisma rescrierii din perspectiva luptei de clasă (Fătu, Spălățelu 1971). Ceea ce se anunța interesant pentru aceste mișcări, cauza popularității și a rapidei lor ascensiuni a fost faptul că leagă problemele politice de devenirea istorică și identitară a poporului român, un subiect sensibil datorită paradoxurilor pe care le vom detalia în secțiunea următoare. Perioada de după 1989 a adus sfârșitul cenzurii și libertatea de exprimare, care a atras în consecință manifestări politice de orientări diverse
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Tudor, Partidul Noua Generație Creștin și Democrat și liderul său, George Becali și, în plus, o trecere în revistă a mișcării Noua Dreaptă și a potențialului său politic. Vom încerca să vedem care sunt punctele comune și punctele divergente în devenirea politică a celor două partide, cu un focus special pe ceea ce le face diferite și atractive, ceea ce am numit "bonusurile de imagine". Capitolul de față este structurat într-o prezentare a evoluției PRM și a liderului său Corneliu Vadim Tudor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ONG-uri suficient de influente, care să militeze pentru multiculturalism și împotriva discriminării. (Mudde 2005, 23-25). După cum am notat în introducere, aceste atitudini își au originea în specificul cultural al celor trei paradoxuri identitare ale românilor. Prin contribuția lor la devenirea și la 'specificul românesc' au o influență reziduală care joacă un rol important în manipularea opiniei publice de către extrema dreaptă. În România, ca și în alte țări din Europa Centrală și Orientală, istoria și cultura politică nu au dat încă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
la comunitatea bisericească. La nivelul comunității bisericești, discursul religios este principalul mijloc de asigurare a activității creștine 4. Prin urmare, discursul religios abordat în cele ce urmează reprezintă aspectul văzut, auzit, scris, care lasă în istorie acel fir continuator al devenirii omului creștin. Pe baza acestui discurs se poate scrie istoria bisericii, se poate urmări evoluția acesteia în timp și spațiu, el fiind amprenta lăsată în istorie începând de la primele manifestări discursiv-religioase, apostolice, patristice, până la discursul credinciosului conectat la internetul zilelor
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a distrus. Să facem ca numele de România să figureze iarăși cu cinste printre țările lumii civilizate"8. S-a scurs aproape un sfert de veac de la evenimentele din decembrie, un timp ce poate fi considerat suficient pentru o nouă devenire sau insuficient pentru o națiune ce se dorește a fi, dincolo de toate, stabilă, unită, cu o amprentă inconfundabilă în spațiu și timp. Este totuși un timp al bulversării, al imposibilității afirmării și îmi argumentez acest aspect pe baza controverselor iscate
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
fi, dincolo de toate, stabilă, unită, cu o amprentă inconfundabilă în spațiu și timp. Este totuși un timp al bulversării, al imposibilității afirmării și îmi argumentez acest aspect pe baza controverselor iscate în jurul evenimentelor din 1989. A fost un timp al devenirii, însă nu al afirmării. Poporul român și imaginea lui, atât acasă, cât și în lume, au suferit o cădere. Și, ca după fiecare cădere, se încearcă mereu o ridicare. Ici, colo, există aspecte pozitive care vorbesc despre unicitatea poporului român
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
unicitatea poporului român, despre puterea lui de a reînvia, însă atâta timp cât nu se produce o înviere a întregului ansamblu social, de la diminuarea sărăciei și până la susținerea educației academice, nu se poate vorbi despre o autentică înviere. Este mai curând o devenire, pentru că fiecare evoluție are suișurile și coborâșurile ei, iar devenirea ține de aspectul continuu al existenței. Cu fiecare an, cu fiecare moment al alegerilor, oamenii au sperat, campaniile electorale mizând tocmai pe această speranță de schimbare. Or, dacă imaginarul colectiv
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]