11,536 matches
-
a ajunge din urmă națiunile bogate prin stabilirea unui regim al proprietății private asemănător cu cel de care se bucură Europa și America de mai bine de două sute de ani, pare logică. Există totuși și alt motiv pentru care societățile dezvoltate sunt prinse Între vechiul regim de proprietate bazat pe schimbul produselor pe piață și un nou regim al proprietății bazat pe dreptul la acces reciproc În rețele - acesta este dat de creșterea În vulnerabilitate, care, În mod inevitabil acompaniază schimbările
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
liberi, În timp ce grupurile etnice sunt preocupate față de interesele mai tradiționale ale comunității. De exemplu, anumite grupuri culturale din Africa practică Încă mutilarea genitală a femeilor, considerând-o a fi un ritual de trecere la maturitate. Grupurile de femei din țările dezvoltate și din Lumea a Treia au Încercat să oprească această practică, pretinzând că violează dreptul uman fundamental al femeii de a-și controla propriul corp. Ele acuză că practica este o modalitate prin care bărbații le mențin pe femei În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
terenuri agricole de care dispune pentru a produce turte de in, de bumbac și de rapiță, hrană pentru vite care era exportată către țările europene. Ironia sistemului actual de producție a hranei este că milioane de consumatori bogați din țările dezvoltate mor din cauza așa-ziselor boli ale abundenței - atacuri de inimă, apoplexie, diabet și cancer - cauzate de supraconsumul de carne de vită hrănită cu grâne și al altor feluri de carne, care au un conținut mare de grăsime, În timp ce săracii din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Încă În pădurea tropicală a Amazonului, jungla din Borneo și În alte petice de natură sălbatică se bucură de o legătură nereprimată cu lumea naturală. În timp ce vânătorii-culegătorii aveau o oarecare măsură a conștiinței de sine, ea nu era Încă bine dezvoltată. Îșirăiau viețile Într-un mod aproximativ nediferențiat, ca parte a unui Întreg social mai mare, care, la rândul lui, era perceput ca o parte a unei naturi nediferențiate și mai mari. Viața lor de zi cu zi era trăită În interiorul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în persuasiune se poate întâmpla acest lucru, dar nu cu necesitate. Problema efectelor persuasive prin mass-media a fost studiată prima dată sistematic de C. Hovland, I. Janis și H. Kelly (1953), ei aplicând modelul sursă (comunicator) - mesaj - receptor (audiență). Deși dezvoltat și modificat ulterior, prin sute de cercetări empirice și elaborări teoretice, el rămâne un cadru eficient de analiză și prezentare. 1) Caracteristicile sursei (comunicatorului). Cum este perceput comunicatorul și ce caracteristici și motivații i se atribuie de receptori contează în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
colectiv de muncă fac parte dintr-o organizație industrială stratificată ierarhic), cât și în contextul sociocultural mai larg (o regiune, o țară, o cultură anume), cu valori, norme și cutume specifice și cu o economie mai mult sau mai puțin dezvoltată. Unii autori (vezi și Neculau, 2003) includ în analiza contextuală și variabile „de interior” ale grupului, mergând de la „frecvența interacțiunilor” și „timpul de care se dispune pentru a realiza o sarcină”, până la „compoziția grupului”. În descrierea conținutului dimensiunii contextuale sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este informat, acesta replică celuilalt: Dacă ești așa de deștept, de ce te afli aici?» (...) personalul calificat are, la rândul său, o cale ideală de a respinge raționalizările pacienților” (Goffman, 1991, pp.142-143). Ordinea socială devine astfel o sumă de acorduri dezvoltate reciproc de către interactanți, acorduri care sunt supuse unei permanente redefiniri. Goffman se focalizează în special asupra riturilor de interacțiune, considerând că orice interacțiune presupune o anumită ritualitate. Aceasta din urmă implică faptul că, dacă dorim să avem o comunicare pozitivă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
această problemă poate să îmbrace forma unui instrument de lucru pentru formator/trainer. Am optat pentru o astfel de manieră de conceptualizare a fenomenului deoarece considerăm că, în caz contrar, riscăm să trecem cu vederea exact schimbările/transformările și progresul dezvoltat pe axa informativ-formativ, ca și elementele de risc, de barieră impuse de depășirea (în ambele sensuri - crescător și descrescător) ponderii optimumului de conflict, despre care vorbeam mai devreme, în câmpul dezvoltării personale și de grup. Iată de ce, înainte de a vorbi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
experimentală - astfel, el a introdus în grup un „partener” al subiectului naiv ce avea rolul de a efectua „disidență” în grup (în sensul că emitea opinii corecte în momentul în care tot grupul emitea opinia eronată). Cel mai interesant de dezvoltat ni se pare situația în care acest al doilea subiect (numit subiect-„complice”) este mai întâi de acord cu grupul, dar spre sfârșitul experimentului dă răspunsurile exacte (deci efectuează „disidența”, intră în contradicție cu grupul). Asch numește această activitate „eliberare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
socială mai poartă și denumirea de efectul Ringelmann) a ajuns la aceste concluzii în urma unui experiment prin care a pus un grup de persoane să tragă în comun de o funie sau să tragă separat, măsurând, de fiecare dată forța dezvoltată. Concluzia care s-a desprins a vizat faptul că indivizii trag mai tare de funie atunci când sunt singuri și că forța dezvoltată scade pe măsură ce persoanele cuprinse în sarcină sunt mai numeroase. La mulți ani după acest experiment, Latane et al
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de persoane să tragă în comun de o funie sau să tragă separat, măsurând, de fiecare dată forța dezvoltată. Concluzia care s-a desprins a vizat faptul că indivizii trag mai tare de funie atunci când sunt singuri și că forța dezvoltată scade pe măsură ce persoanele cuprinse în sarcină sunt mai numeroase. La mulți ani după acest experiment, Latane et al. au adus noi evidențe ale fenomenului: ei au pus subiecții să strige cât pot de tare (având urechile acoperite de căști și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comportamentului, nu și gândurilor și sentimentelor. Pe de altă parte, normele se pot fundamenta în gânduri și sentimente, dar ele ca atare nu le guvernează pe acestea. Hackman denumește acest din urmă fenomen „acceptarea privată”; 3) normele sunt, în general, dezvoltate numai pentru comportamente care sunt văzute ca importante de către cei mai mulți membri ai grupului; 4) normele se dezvoltă, de obicei, într-un mod gradat, dar procesul poate fi accelerat dacă membrii doresc aceasta; 5) nu toate normele se aplică la toți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
amenințare externă; - scopuri supraordonate; - învățarea cooperativă etc. Studiile aparținând lui Deutsch (apud Newcomb, Turner, Converse, 1965, pp. 353-354) și lui Slavin (apud Schmuck, Schmuck, 1992, p. 235) ne oferă elemente practice privitoare la un asemenea echilibru care trebuie identificat și dezvoltat între competiție și cooperare în sprijinul învățării. În ceea ce-l privește pe Slavin, acesta a inițiat o sumă de strategii care folosesc normele cooperării și competiției pentru a facilita învățarea școlară. Într-una dintre ele, intitulată „Concursul jocurilor de echipă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
firesc de cel pe grupuri (grupul poate dezvolta mai bine ideea, având un aport de substanță la realizarea criteriului de utilizabilitate și de grad superior de elaborare a acesteia); astfel, Saundra Hybels și Richard Weaver remarcă importanța unui brainstorming individual, dezvoltat ca metodă și în lipsa unui grup, de către fiecare persoană în parte: „Stând relaxat în scaun, cu o hârtie și un instrument de scris ș...ț gândindu-te la ceva de care ești interesat și scriind totul imediat ce îți vine în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
astfel încât să seformeze - pentru scurtă vreme - echipe din cei care au primit aceeași componentă în analiză (aceste grupe pot să utilizeze o tehnică de tip brainstorming). La întoarcerea în grupele originare fiecare membru face o selecție a mulțimii de idei dezvoltate și prezintă câteva dintre cele mai promițătoare. Grupul său va construi astfel noi produse ori sisteme care se vor compara cu cele din celelalte grupuri. În evaluarea ideilor se poate folosi o grilă de tipul 2X2, urmărindu-se impactul rezolvării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
instrucțională care oferă cursantului posibilitatea obținerii unui bagaj informațional important asupra propriilor interese de învățare. Așa cum se observă în literatura de specialitate, ingredientele unei anchete de succes sunt: activitatea cursantului se desfășoară în baza propriilor motivații și curiozității epistemice; sunt dezvoltate întrebări/itemi care să le lămurească pe acestea din urmă, întrebări de structură problematizată (derivate de la o controversă ori de la o dilemă în fața căreia se află cursantul); cursantul își va analiza propriile judecăți și ceea ce deja cunoaște despre fenomen; se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lui...?”, „Ce părere aveți despre atitudinea lui...?”), fiecare participant primind o foaiecu enunțarea incidentului în formă neprelucrată. Un incident critic conține astfel nouă etape: 1. prezentarea incidentului; 2. analiza incidentului de către fiecare participant prin adresarea de întrebări formatorului; 3. sinteza dezvoltată, la îndemnul formatorului, de către unul dintre participanți pentru întregul grup; 4. delimitarea problemei - participanții încearcă să distingă problema reală, explorând mai în profunzime ceea ce este furnizat prin incidentul inițial; 5. decizia individuală - fiecare participant ia o decizie personală pe care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atât cadrului didactic, cât și fiecărui elev în parte, dar mai ales echipei ca entitate distinctă libertatea necesară de a evolua și de a acumula o experiență unitară, o coerență interioară și un flux comunicațional, intern și extern, profund și dezvoltat pe paliere extrem de variate (înglobând cât mai multe arii de exprimare concretă și cunoscută de către toți membrii grupului). Sub sintagma exerciții (sau jocuri) de spargere a gheții regăsim, spuneam, extrem de multe și de variate modalități practice. Iată de ce considerăm că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Pușkin în balada Dragoș, iar Ariosto, cu Orlando furioso, în unele episoade din Povestea povestelor, intitulată și Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovenesc. Nota personală apare în povestire, căci S. este un poet epic cu un dezvoltat simț al fabulosului și arhaicului. „Povestea” și descripția, mai ales tablourile fantaste, întunecate, cu un aer de vechime și legendă, dar și cele feerice vor da măsura talentului său, care nu e numai frust și naiv („sălbăticita” muză de care
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
6-11) distincția dintre știință (experiența unirii cu Dumnezeu, izvorîtă din rugăciune) și înțelepciune (capacitatea de a vorbi despre lucrurile sfinte, izvorîtă din meditația asupra Scripturii). Urmează secțiuni privitoare la dragostea față de Dumnezeu (12-23), la percepție sau simțul sufletesc (24-25), temă dezvoltată apoi în expunerea despre capacitatea de a discerne duhurile și despre viziuni și vise (26-40). Apoi vin capitolele despre ascultare (41), despre cumpătare și înfrînare (42-52), despre boli (53-54), despre necesitatea de a renunța la atracțiile lumii (55-57) și de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
celelalte constituie o tradiție unitară, transmisă dintotdeauna ca un corpus compact. Prin urmare, e foarte posibil să avem de-a face cu o ficțiune. Aceste șapte (!) tratate pierdute ar asigura, judecînd după trimiterile prezente în celelalte, acoperirea unor teme teologice dezvoltate puțin sau deloc în operele existente și le-ar îngloba așadar pe acestea într-un proiect teologic „total”. Am avea astfel un fel de fals „la pătrat”; pe de o parte, corpusul de opere existente se protejează închizîndu-se în acest
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la nivelul cel mai ridicat de conlucrare, permițând manifestarea inițiativei și independenței în acțiune. Manifestarea independentă în rezolvarea unor situații de joc este posibilă numai în cazul în care elevii stăpânesc un bagaj larg de deprinderi, au calități motrice corespunzător dezvoltate și au fost instruiți să acționeze în limita unor reguli precise. Ea este condiționată și de înțelegerea de către elevi a scopului urmărit, de preocuparea de a găsi în performanță soluții care sa corespunda realizării acestuia. Pentru a acționa în acest
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
atare, teoria jocului de fotbal, reprezentând generalizarea activităților practice, determină o îmbogățire a conținutului metodicii, care, la rândul ei, influențează în mod favorabil activitatea practică viitoare. Astfel se poate aprecia că fotbalul are o teorie - mai ales a tacticii - foarte dezvoltată. Desfășurarea jocului de fotbal pune în valoare o motricitate deosebită necesară executării aciclice a diferitelor componente tehnice și acțiunilor tactice plus combinații tactice într-un cadru complex, aleatoriu și euristic. Complexitatea și diversitatea sistemelor de joc impun utilizarea unor strategii
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la nivelul cel mai ridicat de conlucrare, permițând manifestarea inițiativei și independenței în acțiune. Manifestarea independentă în rezolvarea unor situații de joc este posibilă numai în cazul în care elevii stăpânesc un bagaj larg de deprinderi, au calități motrice corespunzător dezvoltate și au fost instruiți să acționeze în limita unor reguli precise. Ea este condiționată și de înțelegerea de către elevi a scopului urmărit, de preocuparea de a găsi în performanță soluții care sa corespunda realizării acestuia. Pentru a acționa în acest
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
căror respectare depinde nu numai randamentul de moment, ci și cel de viitor. Dintre particularitățile copiilor, la această vârstă, care au influență directă asupra programului instruirii, pot fi menționate următoarele: Din punct de vedere morfologic: mușchii școlarului mic sunt slab dezvoltați; flexorii sunt mai bine dezvoltați decât extensorii; tonusul muscular este scăzut; forța musculară este redusă, iar menținerea constantă a echilibrului este efort suplimentar; structura oaselor este deficitară ca rezistență. Toate acestea implică o preocupare pentru corectarea motricității, de cele mai multe ori
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]