11,935 matches
-
academic-universitare sau institute de sondare a opiniei, care și-au câștigat un prestigiu unanim recunoscut și nu pot fi bănuite de părtinire, indiferent cine este finanțatorul sondajului (deși, evident, preferabil este ca și sponsorul să fie „independent”, în raport cu părțile în dispută). Cu remarca din urmă suntem în proximitatea unei chestiuni de mare relevanță și anvergură, anume relația dintre sondaje, democrație, manipulare și elite. Asupra acestei chestiuni voi reveni într-un context mai lărgit în secțiunea imediat următoare. Să spunem acum că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
semnul celor două note caracteristice: (i) planificate și (ii) organizate, în vederea unui scop bine definit, și care nu sunt comportamente colective sui generis, și altele care se nasc ca acțiuni colective din forme difuze de manifestări agregative. Dar, dincolo de posibilele dispute terminologice - care cu ușurință pot aluneca în logomahie -, cert este că în cvasiunanimitatea formelor de comportament colectiv se împletesc, desigur în doze diferite, elemente de spontan și conștient, de frenezie și de calcul rațional. Astfel, de exemplu, moda, un fenomen
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atât mai mult cu cât „vorbirea a fost ridicată însă de greci la un rang deosebit: acela de metodă. Socrate însuși prețuia vorbirea și disprețuia scrisul pe motiv că subjugă memoria; sofiștii au inventat, pe această bază, o artă a disputei - metodă de a demonstra, cu ajutorul vorbirii, orice” (Negreț-Dobridor, 2001, p. 16). Astfel, este greu să ne închipuim existența noastră alături de semenii noștri în lipsa comunicării orale. Dacă vi s-ar cere să vă amintiți când ați comunicat ultima dată oral cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe sine, care poate apărea atunci când: există o incongruență de rol între expectațiile partenerilor de echipă educațională și propria personalitate a unui anume elev/student (dacă, spre exemplu, unui elev timid i se cere o implicare mai agresivă într-o dispută de grup); o persoană ocupă mai multe roluri incompatibile simultan (este cazul unui elev/student ce are rolul de lider al unei echipe care trebuie să discute despre modalități de diminuare a delincvenței la adolescenți și, simultan, are și rolul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ar putea fi astfel escaladat; important este să ne centrăm pe rezultate, pe obiectivele care fac necesară prezența unor astfel de argumente. Într-adevăr, atunci când aceste obiective nu există în realitate, ineficiența conflictului este sesizată chiar de părțile aflate în dispută; dacă există anumite rezultate pe care le așteaptă părțile, ele pot să nu fie evidente și, în momentul când acestea vor fi observate, lucrurile să capete o rezolvare mult mai simplă; 3) Căutarea unor fundamente comune între pozițiile părților implicate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
contribuie la echilibrarea surselor de conflict și, în final, la rezolvarea acestuia; 4) Dacă aceste fundamente nu pot fi stabilite, se va trece la următorul item al problemei aflate în discuție. Goodall Jr. ne spune că sunt momente în care disputele nu pot fi rezolvate pe loc; de aceea, în cazul nostru spre exemplu, profesorul va sugera un aspect nou al problemei, apoi, în pauză, va încerca - folosind anumite operații specifice procesului de mediere - să rezolve conflictul. Desigur că pașii sugerați
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
până la capăt afirmând că aceștia „spun prostii” ori „habar nu au pe ce lume trăiesc!”. Îngrijorat de starea conflictuală la care s-a ajuns, profesorul Dumitrașcu a intervenit atunci delimitând - în propria opinie - cine avea dreptate și cine nu în disputa respectivă. Această atitudine, departe de a liniști lucrurile, a generat și mai multă nervozitate în rândul participanților. ședința s-a încheiat fără nici un rezultat concret, în nemulțumirea generală, oamenii respingând orice propunere de a se mai întâlni, pe viitor, în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sugerează că părțile sunt motivate să ajungă la o înțelegere; - faptul că mediatorul este motivat să medieze îi oferă acestuia legitimitatea de a acționa pentru „stingerea” conflictului și face mai importantă intervenția sa. Unii mediatori se centrează pe rezolvarea problemei/disputei (abordare de tip produs), alții pe îmbunătățirea relației dintre părțile aflate în conflict (abordare de tip proces). Contactul direct între părți este de încurajat atunci când ostilitatea este scăzută (Krauss și Deutsch); la rândul său, contactul indirect este recomandat când conflictul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
didactic nu trebuie să grăbească elevii/studenții să ajungă la o concluzie prematură, această situație denotând un compromis superficial, neargumentat suficient și, în fapt, ineficient. Tot în ceea ce privește medierea conflictelor dintre elevi/studenți, este important de știut că părțile aflate în dispută pot - în special dacă vorbim despre vârste mai mici - să devină dependente de mediator. Pentru a putea preîntâmpina aceasta, trebuie găsite modalități de dezvoltare la părți a aptitudinilor de negociere și a strategiilor de comunicare constructivă. Printre funcțiile-cheie ale rolului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care să introducă ideea de concesie și practica acesteia). Ele vor reprezenta achiziții valoroase pentru un stadiu ulterior, obișnuind părțile cu ideea că pentru rezolvarea conflictului vor trebui să facă anumite concesii. Mediatorul poate crea o atmosferă pozitivă în mijlocul unei dispute: de exemplu, părțile pot fi încurajate să-l descrie într-o manieră caricaturală pe moderator (va fi o activitate care îi va uni). Apoi, între ele, fiecare va face caricatura celeilalte părți și, în acest fel, se vor elibera de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
părți și, în acest fel, se vor elibera de unele dintre sentimentele negative și frustrări. În ultima etapă, fiecare parte va face o caricatură a ei înseși și a conflictului ca atare (va trebui să identifice ce o caricaturizează în disputa cu cealaltă parte). Henry Kissinger a elaborat tehnica pașilor mici, care presupune realizarea unor mici înțelegeri pentru a le menține părților aflate în procesul de mediere credința că vor ajunge la un rezultat. Jeffrey Rubin (apud Forsyth, 1983, pp. 89-90
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
profitase și nu era cazul să se supere atât de tare colegul acestuia”. Datorită faptului că acest conflict nu părea să se poată rezolva de la sine, de către participanții înșiși, directorul de resurse umane al companiei a fost invitat să medieze disputa celor doi. Acesta a ajuns în departament și s-a așezat la unul dintre birouri invitându-i pe cei doi să se așeze și ei și să discute problema (fără să știe se așezase la biroul unuia dintre beligeranți, ceea ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a oferi feedback performativ; - Antrenor - pentru a preda „cum se învață” și strategiile de lucru, atunci când elevii o cer; - Mentor și educator - pentru a prezenta, discuta și justifica valorile; - Moderator - pentru a împărtăși și susține discuțiile focalizate pe conținut și disputele; - Arbitru și mediator - pentru a acționa în caz de conflict în direcția sprijinirii elevilor în rezolvarea propriilor probleme; - Avocatul diavolului - pentru a chestiona soluțiile simple, răspunsurile prea rapide sau credințele superficiale venite de la elevi; pentru a cere explicații mai bune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vor construi, iar întrecerea însăși este un moment de învățare maximă. 13.3.2.2. Controversa creativătc "13.3.2.2. Controversa creativă" Herreid (online) observă că, spre deosebire de tehnica dezbaterilor (debate), unde se pare că cei care sunt implicați în dispută sunt mai interesați să câștige argumentarea decât să se ajungă la evidențierea adevărului, controversa creativă este mai aproape de situațiile obișnuite de viață. Astfel, de multe ori nu putem aprecia că adevărul se află într-o singură parte; de aceea, multe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în dreptul poziției pe care o reprezintă în cazul în care consideră că au câștigat, cu un 0 atunci când consideră că a fost remiză). În acel moment își vor căuta un alt competitor din echipa adversă (cineva care a avut o dispută și a încheiat-o), ori se vor alătura unei dispute deja în desfășurare. La final, când această mișcare aleatoare le-a oferit cursanților posibilitatea de a dezbate cu cei mai mulți (sau toți) dintre competitorii lor, fiecare tabără se va întoarce în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
consideră că au câștigat, cu un 0 atunci când consideră că a fost remiză). În acel moment își vor căuta un alt competitor din echipa adversă (cineva care a avut o dispută și a încheiat-o), ori se vor alătura unei dispute deja în desfășurare. La final, când această mișcare aleatoare le-a oferit cursanților posibilitatea de a dezbate cu cei mai mulți (sau toți) dintre competitorii lor, fiecare tabără se va întoarce în poziția inițială și vor discuta argumentele pro și contra pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acelea ale prietenilor, protagonistul formulează un aspru rechizitoriu la adresa establishment-ului de după primul război mondial. Nutrind credința că pentru el și pentru congenerii săi țelul este deplina realizare intelectuală, Isaia Scurtu participă totuși, împreună cu „fratele său siamez” Jack Văraru, la disputele din sânul generației, prilej mai mult pentru autor de a satiriza caustic cele trei tabere în luptă - „antoniștii”, „spartachiștii” și „acționiștii”. Cum sub tușele grotești, caricaturale, se recunosc ușor protagoniștii adevărați, romanul e în această secvență unul „cu cheie”. Modalitatea
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
narativ și tipologia. Tema privilegiată devine drama familiei tarate, macerate de un rău obscur. Personajele, contorsionate psihologic, sunt însoțite de dubletele lor maligne, de avatarurile lor din diferite ipostaze existențiale; altfel spus, personajul este un fel de păpușă rusească, în dispută cu eurile sale precedente. Scenariul romanului, care revine și în Când vine umbra (1979), e declanșat printr-un truc narativ: protagonistul, aflat într-un punct de criză (de regulă, destituit de la locul de muncă), ia cunoștință de sine prin exercițiul
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
compunea Treimea, lui Augustin i-a fost adusă (în 418) o Predică a arienilor (Sermo Arrianorum), un text anonim care circula în Africa (cf. vol. II, t.1, p. 314). Zece ani mai tîrziu, la Hippona a avut loc o dispută publică între Augustin și episcopul arian Maximinus, care venise în Africa după ce arianismul fusese condamnat la Aquileia; cu această ocazie, Augustin reia polemica împotriva arienilor și scrie o Confutație a „Predicii arienilor” (Contra Sermonem Arrianorum), o Dezbatere cu Maximinus, episcop
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a aprofundare a termenilor doctrinali ai problemei, iar pentru o acțiune concretă s-a adresat guvernatorului Marcellinus, care deja colaborase cu folos la organizarea și încheierea conciliului antidonatist din 411. Așadar, Augustin a fost nevoit să intervină într-o nouă dispută doctrinală și, cu toate că trecuse de șaizeci de ani, a dus-o la bun sfîrșit cu aceeași energie și hotărîre cu care îi învinsese pe manihei și pe donatiști, obținînd în cele din urmă condamnarea oficială a pelagianismului. Această condamnare nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Genseric, după ce se bucurase mult timp de favorurile acestuia. Ar putea fi identificat cu acel Onoratus despre care Prosper ne spune că ar fi fost martirizat în 437. Cerealis de Castellum Ripense, în Mauritania, a avut în jurul anului 480 o dispută la Cartagina cu arianul Maximinus. Bibliografie. Ediții: PL 17 (Victor din Cartenna); A. Isola, I cristiani dell’Africa vandalica nei Sermones del tempo (429-534), Jaca Book, Milano, 1990. 2. Victor de Vita Victor de Vita e o personalitate mai importantă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
literați din Gallia: Evagrie, Ghenadie, Iulian Pomerius O operă a lui Evagrie foarte răspîndită în Gallia este o scriere cu caracter polemic ce nu conține idei foarte noi (și concluzia este previzibilă: creștinul iese învingător și determină convertirea evreului), intitulată Dispută despre Lege între iudeul Simon și creștinul Teofil (Altercatio legis inter Simonem Iudaeum et Theophilum Christianum). Evagrie a trăit probabil în prima treime a secolului al V-lea; este, poate, acel Evagrie pe care Sulpicius Severus ni-l prezintă ca
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
vorba de o culegere de scolii pe marginea unor pasaje din Evanghelie, alcătuită fără acuratețe formală, prin care se spune în repetate rînduri, fără multă originalitate, că textul sacru are două semnificații, una literală și alta alegorică. Mai importantă este Disputa dintre Arnobiu catolicul și Serapion egipteanul (Conflictus Arnobii catholici cum Serapione Aegyptio), împărțită în două cărți, fiecare dedicată unei zile de discuții la Roma. Opera a fost scrisă în jurul anului 454. Egipteanul Serapion este susținătorul monofizismului, foarte puternic în acea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cristologie ortodoxă este expusă o predică despre naștere a lui Augustin, deși, așa cum am văzut mai înainte, autorul are opinii contrare celor ale episcopului de Hippona privitoare la doctrina harului (lucru care i-a făcut pe cercetători să presupună că Disputa n-ar fi scrisă tot de autorul Comentariului la Psalmi); în sfîrșit, ca dovadă a coincidenței de vederi între papa Leon și tradiție este citată o epistolă a papei Damasus către Paulinus din Antiohia. Critica mai recentă i-a atribuit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care, fiind în conflict cu soțul său, îi solicitase lui Arnobiu o consolare spirituală: acesta, amintindu-i de femeile sfinte de odinioară, îi recomandă să fie răbdătoare și generoasă. Bibliografie. Texte: CChr.Lat 25-25A, 1990-1992 (K.D. Daur); Arnobio il Giovane, Disputa tra Arnobio e Serapion, Corona Patrum 14, SEI, Torino, 1993 (F. Gori); pentru Predestinatul: PL 53. 3. Leon cel Mare Mediul cultural roman a fost dominat de marea personalitate a papei Leon, care cu energie și hotărîre a întreținut raporturile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]