4,906 matches
-
lua la mine, pentru vreun an și, dacă binevoiți, a-mi arăta adevărata stare materială a lui ca să vin pregătit, căci am vreo 200 galbeni într-un loc, îi iau și-i cheltuiesc toți pentru el. Terminînd și-n considerația distinsei stime ce o avea el pentru D-voastră, sunt deplin convins că-n cel mai scurt timp posibil voi primi răspuns exact de la Dumneavoastră și veți îndatora prin aceasta și pe Servul Dumneavoastre, Locot. Eminovitz. Adresa Lt. Eminovici Comandantu Comp.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a anunțat sosirea, prin "Curierul român" de duminecă 21 aprilie 1887, scriind pe prima pagină: "Poetul Eminescu este oaspetele urbei noastre, iată de ce ziarul nostru apare în cadru de sărbătoare. Cu trenul de ieri sosi iubitul amic, dulcele poet și distinsul concetățean între noi, spre a-și vedea sora, și-n același timp urbea sa natală, care este Botoșanii. Îndată ce se află de venirea sa, toți amicii și adoratorii săi se grăbiră a-l vedea, înconjurîndu-l de cea mai gingașă și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
doua zi, 14 iunie, scrie că poetul "scos din spital, unde de altminteri a avut tratamentul cel mai conștiincios, el se află iarăși în îngrijirea surorii sale. Zilele din urmă a început să fie căutat și de veteranul și mult distinsul Dr. Isac"281. În aceeași zi de 14 iunie 1887, la sesiunea extraordinară a Consiliului general județean, s-a pus în discuție și petiția celor 68 de botoșăneni cu privire la ajutorarea lui Eminescu. Din discuțiile purtate în contradictoriu, se vede bine
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
căutarea noutății, să redinamizeze complexul aici-acum, să exorcizeze uzura timpului individual, să reintensifice durata. Dacă universul consumului nu poate fi separat de raportul cu lucrurile, preocuparea pentru timp constituie acum, în mod paradoxal, motivația lui subterană. Din tumultul nevoilor, trebuie distinsă vocea celor porniți în căutarea unei tinereți emoționale reînviate la nesfârșit. Într-un text apărut de ceva timp, Lévi-Strauss nota că societatea de consum modernă a făcut din americani un fel de copii mereu în așteptarea a ceva nou18. Când
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
PSIHOLOGIA FENOMENULUI DE FRUSTRAȚI Ediția a doua revăzută și adăugită Distinsului meu profesor, academician VASILE PAVELCU, profundă gratitudine. PREFAȚĂ Relația dintre „eu” și „altul” implică o vastă problematică a psihologiei generale și diferențiale, individuale și sociale, normale și patologice, până la o antropologie culturală și filosofică. Autorul își propune elucidarea unuia dintre
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de la Dahran, ascunși Într-un vehicul cu Însemne militare aliate), dar le și oferise cafea pe la jumătatea luptei, apoi o Întrebase pe Olvido unde voia ea să țintească artileria lui, ca să-i iasă cele mai bune fotografii. Ea mulțumise foarte distins și, cu un surâs radios, arătase un loc la Întâmplare (foarte Înaltul Water Tower, ocupat de irakieni), montase un obiectiv de 90, amabilul colonel trimisese după un scaun, ca ea să stea comod, și avusese vreme și să ordone patru
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
epocală: descoperirea timpului. Dar, În pofida conceptului său de „transformare", n-a reușit niciodată să explice cum se Încadrează timpul În acest tablou. Din pricina eșecului de a integra istoria În teoria sa, Lévi-Strauss rămâne - literal vorbind, și nu altfel - cel mai distins strămoș „preistoric” al demersului cognitiv. Mulți alți specialiști În studierea religiei și a mitului au făcut uz, În demersul lor, de instrumente sistemice. Printre cei mai importanți se numără Emile Durkheim, Georges Dumezil și Mircea Eliade. Durkheim și Dumezil au
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
glasul lor despre facerea lumii și toate celelalte. Căci profeții n-au existat cînd a luat ființă lumea; nu erau decît Sophia lui Dumnezeu care există În el și sfîntul său Logos care este totdeauna Împreună cu el34”. Cristologia celui mai distins dintre Părinții Bisericii din secolul al III-lea, Origen, este de asemenea o cristologie bazată pe Logos/Sophia. Ca și Teofil, Origen are tendința de a numi Sophia Logosul care preexistă Împreună cu Dumnezeu 35. În focul controverselor secolului al IV
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
399. Protagonistul intelectual al bătăliei Împotriva adepților lui Origen este necruțătorul și nestatornicul Ieronim, stabilit din 386 la Bethleem, Într-o mănăstire Întemeiată de Paula. Origenist convins la Început, Ieronim trecuse de partea lui Epifaniu În 393, rupînd relațiile cu distinsul său prieten de o viață, Rufin din Aquileia, și cu mulți alții. Controversei locale i se pune capăt În anul 404, prin reconcilierea dintre Teofil și cei patru Lungani. Însă origenismul va mai fi condamnat, În mod repetat și fără
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mențiunea că origeniștii sînt encratiți: ei resping căsătoria și procreația 39. CÎte dintre aceste acuzații Își află confirmare În lucrările lui Evagrie din Pont, cel mai important dintre origeniștii secolului al IV-lea? Majoritatea lor, susține Antoine Guillaumont, cel mai distins cunoscător al operei lui Evagrie, excepție făcînd subordinaționismul și antisomatismul, căci Evagrie consideră trupul drept cel mai important instrument al mîntuirii 40. Însă mai apare o problemă. Unele puncte al doctrinei lui Evagrie care vor căpăta o importanță covîrșitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și, În același timp, era suficient de detașat pentru a le utiliza În afara tradiției interpretative iudaice, declanșînd astfel o hermeneutică rațională a suspiciunii, Îndreptată În cele din urmă contra Dumnezeului biblic, au fost chiar creștinii. Pornind de la ipoteza formulată de către distinși membri ai școlii germane și ai școlii suedeze de religie, cum sînt Geo Widengren și Hans Jonas, cercetătorii au investigat posibilele rădăcini samaritene ale gnosticismului. Una peste alta, rezultatele s-au dovedit dezamăgitoare. Simon Magul a putut fi explicat Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
psihologică inclusiv asupra unui cititor care a avut prea puține contacte directe cu acea perioadă. Dosarele de urmărire informativă În cazul Doina Cornea constituie un film al răutății și lașității umane venind din locuri șocante: de la rude și prieteni până la distinse cadre universitare și personalități ale vieții culturale. Bârfele josnice, acuzele de debilitate mentală și schizofrenie la adresa profesoarei clujene, răstălmăcirile, Înscenările, toate te fac să pleci din fața unor astfel de dosare cu Încrederea În oameni sfărâmată. Chiar și numai În calitate de cercetător
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
din perspectiva trăsăturilor specifice comunicării publice: DISCURSUL președintelui României, Traian Băsescu, prilejuit de Prezentarea Raportului Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (Parlamentul României, 18 decembrie 2006) Domnilor președinți ai Camerelor, Domnule prim-ministru, Onorați membri ai Parlamentului României, Distinși invitați, Dragi compatrioți. Ne întrunim astăzi pentru a închide, cu deplină responsabilitate, un capitol sumbru din trecutul țării noastre. Am citit cu mare atenție Raportul Final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Am găsit în acest document
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Muntenia și Moldova, mai lent în Transilvania. Oamenii vorbesc mult, animat și relativ tare, deși prescripția culturală este „Nu-i frumos să vorbești tare”. Vorbitul tare este considerat „vulgar”, adică popular, vorbitul calm și cu voce mai joasă este considerat distins, stilat, propriu omului educat. Persoanele vorbărețe sunt percepute ca volubile, simpatice, „de lume” („Dragostea din ce-i făcută?/ Din ochi dulci și vorbă multă”); taciturnii sunt percepuți ca „ascunși”, „morocănoși”, „urâcioși”: „Urâtul din ce-i făcut?/ Din omul care-i
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
3); incredibil (3); încîntător (3); lăudabil (3); mama (3); mîndru (3); nemaipomenit (3); perfect (3); prețuit (3); realizat (3); splendid (3); stimă (3); succes (3); urît (3); admirație (2); de apreciat (2); copil (2); cunoscut (2); decent (2); diamant (2); distins (2); domn (2); drag (2); educat (2); elegant (2); extraordinar (2); fantastic (2); faptă (2); fată (2); ființă (2); ceva frumos (2); ideal (2); invidiat (2); iubitor (2); încîntare (2); lucru (2); onorabil (2); jos pălăria (2); plăcere (2); puternic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alături; aprobare; arată; armonie; așa; nu aștepți în schimb; avuție; ban; barcă; bătrînețe; benefic; binișor; biserică; bogat; bogăție; bravo; bucuros; bune; calificativ; calitate; carte; cărucior; comun; confortabil; conștiincios; convenabil; convenție; cool; curat; cuvînt; darnic; dăruire; desigur; deștept; discernămînt; dispoziție; dispus; distins; dorm; dragoste; dreptate; duce; educat; este; examen; extaz; extraordinar; fac; bine faci, bine găsești; ce faci?; fain; familie; fapte bune; favorabil; făcător; ai făcut; bine făcut; greu de făcut; felicitare; felicitări; flori; fotbal; frică; gri; gustos; har; din inimă; iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
căsătorită (10); bătrînă (9); vîrstă (9); cucoană (8); cochetă (7); frumusețe (7); lady (7); elegant (6); persoană (6); căsătorie (5); mamă (5); pălărie (5); stilată (5); stimă (5); dînsa (4); feminitate (4); înaltă (4); maniere (4); profesor (4); soție (4); distinsă (3); domniță (3); fată (3); feminin (3); fericire (3); învățătoare (3); matură (3); mîndră (3); pantofi (3); politețe (3); ruj (3); societate (3); statut (3); stil (3); bine (2); costum (2); damă (2); deșteaptă (2); divă (2); doctor (2); educație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
împărat (7); înalt (7); maniere (7); pălărie (7); bun (6); cravată (6); Dumnezeu (6); educat (6); șef (6); voievod (6); boier (5); deștept (5); frumos (5); individ (5); înțelept (5); prezentabil (5); respectabil (5); tata (5); bogat (4); caracter (4); distins (4); educație (4); mîndru (4); personalitate (4); stimă (4); Ștefan cel Mare (4); arătos (3); autoritate (3); director (3); domnișoară (3); domnitor (3); eu (3); galant (3); în vîrstă (3); înstărit (3); nobil (3); odihnă (3); politețe (3); sclav (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ce vreau (3); freedom (3); iluzie (3); liber (3); la mare (3); mereu (3); necăsătorit (3); pușcărie (3); relaxare (3); speranță (3); ușor (3); weekend (3); alegere (2); celibatar (2); cetățean (2); constrîns (2); conștient (2); democrat (2); disponibil (2); distins (2); distracție (2); drept (2); frîu (2); gînd (2); imposibil (2); infinit (2); împlinire (2); învoire (2); larg (2); lege (2); fără limite (2); minciună (2); muncă (2); muzică (2); fără ocupație (2); omul (2); orice (2); ca pasărea (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îngriji în deplină liniște de îndatoririle lor. Recomand deci, mai cu seamă, pe învățătorii următori, în privirea cărora veți binevoi a recomanda onor. Comitet permanent, ca la revizuirea bugetelor comunale rurale să li se asigure existența într-un mod mai distins dintre celorlalți pe care nu-i citez. Îi despart în două categorii: întâia cuprinde pe învățătorii dinainte de 1 sept. care se disting prin inteligență și știință, a doua cuprinde pe învățătorii din nou numiți, care au absolvit cu succes eminent
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
dar în condițiile date - gospodină tânără și de o frumusețe nepământeană - se va ocupa personal de mine... Trebuie să recunosc cu toată sinceritatea că, deși îmi uram cearcănele provocate de supărare, observasem și eu că-mi dau un aer foarte distins... A agățat cu delicatețe lada, a ridicat sacul ca pe un fulg și până la mașină a monologat în engleză pe tema preparatelor pe bază de cartofi, apoi m-a consiliat în franceză cum să curăț cartofii mai ușor și l-
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Este în toate o voluptate a dezolării de care Cioran este însă conștient. Se închină „esențelor dureroase” (1 ianuarie 1940Ă 561), iubește „egoismele melancoliei”, e nesincer “în numele suferințelor” de care numai el știe. Astfel, „Parisul e ca înainte, doar mai distins și mai cuceritor fără lumini. Când ies seara pe străzile lui dezolante, mă regăsesc și mă bucur. Orașul acesta pierdea mult prin veselie și oameni. Atmosfera de amurg e potrivită minunat momentului lui istoric. Ce stranii sunt emanațiile de decadență
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Atanasiu, cu vreo 4 ani mai mare decât mine, era cea mai frumoasă fată pe care o cunoșteam. Ea era de fapt înfiată de doamna Atanasiu de la sora ei din București care avusese mai mulți copii. Era evident și foarte distinsă, o distincție pe care o capeți având o anumită creștere și educație. Fusese crescută de o guvernantă nemțoaică iar părinții adoptivi îi dăduseră în copilărie tot ce-și dorește un copil, dar în același timp erau și foarte riguroși. După
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
am întâlnit mai târziu în București împreună, din păcate doamna Atanasiu tot tristă, având grijă de copilul lui Lori care cred că avea un oarecare handicap. Mult timp după aceea, aveam să o revăd pe Lori ca o frumoasă și distinsă doamnă. Venise la Tecuci să-și ia o adeverința de la liceu pentru clasele urmate și a trecut și pe la mama mea să o vadă. Fiind într-o vacanță la Tecuci, ne-am revăzut cu mare bucurie după circa un sfert
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
așa cum știe mai frumos. Și mai ales să ne amintim de copilărie. Din păcate invitația a rămas neonorată. Nu am mai revăzut-o de atunci pe Lori și nici nu mai știu nimic despre ea. Imi doresc să fie o distinsă bătrână doamnă, la pensie, care să stea de vorbă la o cafea cu nepoții despre copilăria și tinerețea ei tumultoasă. Mama mea a încurajat prietenia mea cu Liliana mai ales în perioada când nu am mers la școală, pentru ca să nu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]