3,782 matches
-
are nevoie de transfigurare pentru a se construi. Refuzul sintezei în concret nu se datorează faptului că dogma se referă la ceva transcendent, precizează Lucian Blaga 379. Există și alte teze metafizice care se referă la transcendent, fără să fie dogme. Dezacordul cu concretul nu vine din conținutul conceptelor cu care operează. Acestea sunt cu referință concretă. În schimb, prin combinarea lor, dogma postulează o sinteză refuzată de concret, imposibil de intuit. Dar diferența dintre cele două tipuri de formule nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
transcendent, precizează Lucian Blaga 379. Există și alte teze metafizice care se referă la transcendent, fără să fie dogme. Dezacordul cu concretul nu vine din conținutul conceptelor cu care operează. Acestea sunt cu referință concretă. În schimb, prin combinarea lor, dogma postulează o sinteză refuzată de concret, imposibil de intuit. Dar diferența dintre cele două tipuri de formule nu apare doar la nivel intuitiv, ci și conceptual: antinomia dialectică are întotdeauna o sinteză conceptuală într-un al treilea concept sintetic, pe când
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga, datorită unei însușiri paradoxale a intelectului uman, aceea de a plăsmui în contact cu concretul intuitiv o seamă de concepte care concentrează în ele iraționalul concretului, irațional la care intelectul n-ar putea să ajungă pe cale logică. Spre deosebire de acestea, dogma este o formulă fără concept sintetic, "compusă prin alăturarea momentelor antinomice pe fondul inaccesibil al unei unități postulate; momentele concrete antinomice intră în formulă, dar sinteza revelează ceva criptic față de fenomenele în chestiune. Cum momentele concrete în chestiune se ciocnesc
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
putem spune că dialectica topește antinomiile în concepte sintetice sau concrete, pe când gândirea dogmatică trasfigurează antinomiile, punându-le să vizeze un ce transcendent care depășeste în mod radical înțelegerea obișnuită. Tocmai de aceea, Blaga respinge orice încercare de a privi dogma prin prisma gândirii dialectice ori ca formă de gândire dialectică, indiferent dacă acest lucru se face în termenii dialecticii hegeliene sau în cei ai unei dialectici revizuite 381. Alexandru Surdu susține că Lucian Blaga se delimitează de metoda hegeliană pentru că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Epistemologia antinomică a lui Blaga își află întemeierea prin raportare la antinomia simbolului și absolutului din filosofia indiană. Această cheie interpretativă se găsește, după Sergiu Al-George, într-o lucrare de tinerețe a filosofului din Lancrăm, Filosofia stilului (1924), unde "antinomia dogmei este legată de ideea de absolut și de constelațiile acestuia în care primul rang îl deține simbolul"387. Metafora (interpretată aici prin ideea de simbol) a devenit, în opinia lui Al-George, o structură de adâncime a întregii filosofii a lui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vede un proces de lărgire a metaforicului, de tipul celui din gândirea vechilor inzi392. Faptul că Blaga nu amintește de metaforă și simbol în elaborarea epistemologiei sale antinomice este considerat un act deliberat. A preferat să-și construiască sistemul dinspre dogmă către metafizica antinomică a censurii transcendente, deși drumul real a fost invers, dogmaticul fiind doar o ipostază radicală a antinomicului. Acest punct de vedere al lui Sergiu Al-George a fost contestat. Iată, în acest sens, câteva argumente ale Ioanei Lipovanu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tradiția spiritualității răsăritene, un mediu de gândire activ dintotdeauna în spațiul românesc 394. Acest scenariu pare mult mai firesc, dacă ținem cont de faptul că metoda antinomiei transfigurate s-a născut din întâlnirea lui Blaga cu filosofia ce a dat dogmele gândirii creștine, el însuși declarând că a învățat la fel de mult de la Kant ca și de la Sfinții Părinți 395. În primul rând, încercarea lui Blaga de a depăși idealul de cunoaștere propriu tradiției occidentale este privită prin prisma apofatismului specific filosofiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Florenski 398, vorbind despre receptarea gândirii florenskiene în cultura românească, Ioan I. Ică jr. susține "omniprezența evidentă a gândirii florenskiene" în Eonul dogmatic, fără ca numele lui Florenski să fie măcar o singură dată citat. El consideră că idei precum tratarea dogmelor ca antinomii transfigurate, paragrafele despre contradicție în știință și dogmă cu dezvoltările referitoare la analogii matematice ale dogmaticului, precum și referirile la teoria relativității și a cuantelor ca expresii fizicale ale unei cunoașteri dogmatice de tip antinomic "sunt mai degrabă dezvoltări
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ioan I. Ică jr. susține "omniprezența evidentă a gândirii florenskiene" în Eonul dogmatic, fără ca numele lui Florenski să fie măcar o singură dată citat. El consideră că idei precum tratarea dogmelor ca antinomii transfigurate, paragrafele despre contradicție în știință și dogmă cu dezvoltările referitoare la analogii matematice ale dogmaticului, precum și referirile la teoria relativității și a cuantelor ca expresii fizicale ale unei cunoașteri dogmatice de tip antinomic "sunt mai degrabă dezvoltări în sens original de către L. Blaga ale unor sugestii florenskiene
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
florenskiene, decât remarcabile coincidențe". Dacă nu ar fi făcut adăugarea pe care o voi cita imediat, care mai atenuează tonul observației critice, acuza de plagiat ar fi fost fără drept de apel: Diferența fundamentală față de Florenski e că Blaga instrumentalizează dogma într-un sens exclusiv epistemologic și secularizează saltul credinței din religios în serviciul eului și al creativității sale culturale infinit stimulate de o metafizică negativă, totul de o inspirație romantică greu de contestat". Voi încerca să judec această acuză. Într-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
adevărul ar fi non-antinomic, atunci rațiunea, frecventându-și întotdeauna propriul domeniu, n-ar avea un punct de sprijin, nu ar vedea obiectul extra-rațional și, prin urmare, nimic nu ar determina-o să înceapă asceza credinței. Acest punct de sprijin este dogma. De la dogmă începe chiar mântuirea noastră, căci numai dogma, fiind antinomică, nu ne îngrădește libertatea și dă curs liber credinței benevole sau necredinței viclene"400. O scurtă incursiune în istoria gândirii (Heraclit, eleați, Platon, Cusanus, Hegel, Fichte, Schelling) îi permite
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fi non-antinomic, atunci rațiunea, frecventându-și întotdeauna propriul domeniu, n-ar avea un punct de sprijin, nu ar vedea obiectul extra-rațional și, prin urmare, nimic nu ar determina-o să înceapă asceza credinței. Acest punct de sprijin este dogma. De la dogmă începe chiar mântuirea noastră, căci numai dogma, fiind antinomică, nu ne îngrădește libertatea și dă curs liber credinței benevole sau necredinței viclene"400. O scurtă incursiune în istoria gândirii (Heraclit, eleați, Platon, Cusanus, Hegel, Fichte, Schelling) îi permite să arate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
propriul domeniu, n-ar avea un punct de sprijin, nu ar vedea obiectul extra-rațional și, prin urmare, nimic nu ar determina-o să înceapă asceza credinței. Acest punct de sprijin este dogma. De la dogmă începe chiar mântuirea noastră, căci numai dogma, fiind antinomică, nu ne îngrădește libertatea și dă curs liber credinței benevole sau necredinței viclene"400. O scurtă incursiune în istoria gândirii (Heraclit, eleați, Platon, Cusanus, Hegel, Fichte, Schelling) îi permite să arate că percepția antinomicității în raportul rațiunii cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
toate; nici structurile sociale, nici argumentele filozofice nu le vor aboli"402. Rațiunea noastră fracționează în mod inevitabil orice obiect, ajungând mai devreme sau mai târziu la antinomii. Numai pe cale supra-rațională, prin har, aceste antinomii pot fi depășite, unite, împăcate. Dogma este piatra pe care se așează credința religioasă. Pentru rațiune, ea este o formulă contradictorie și un imperativ categoric. Numai într-o stare de har a sufletului, doar pentru mintea purificată prin asceză și rugăciune, ea devine " Adevărul care se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acest text al lui Pavel Florenski, nu se poate să nu remarci asemănările cu Lucian Blaga. Ideile despre caracterul antinomic al concretului și inevitabilul contradicției pentru rațiune, despre renunțarea la sine a rațiunii pentru o cuprindere a adevărului ori despre dogmă ca formulă de cunoaștere supra-rațională îi apropie foarte mult pe cei doi gânditori. Însă, Blaga duce discursul despre dogmă și antinomie într-o direcție cu totul diferită, fapt cu care Ion I. Ică jr. este de acord. Pentru el, dogma
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomic al concretului și inevitabilul contradicției pentru rațiune, despre renunțarea la sine a rațiunii pentru o cuprindere a adevărului ori despre dogmă ca formulă de cunoaștere supra-rațională îi apropie foarte mult pe cei doi gânditori. Însă, Blaga duce discursul despre dogmă și antinomie într-o direcție cu totul diferită, fapt cu care Ion I. Ică jr. este de acord. Pentru el, dogma este un instrument epistemologic, iar nu religios, o formulă de minus-cunoaștere, iar nu de trăire mistică, un prilej de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dogmă ca formulă de cunoaștere supra-rațională îi apropie foarte mult pe cei doi gânditori. Însă, Blaga duce discursul despre dogmă și antinomie într-o direcție cu totul diferită, fapt cu care Ion I. Ică jr. este de acord. Pentru el, dogma este un instrument epistemologic, iar nu religios, o formulă de minus-cunoaștere, iar nu de trăire mistică, un prilej de ecstazie intelectuală, nu de renunțare la rațiune. În sfârșit, dogma este un act al spiritului prin care misterul se potențează, iar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu care Ion I. Ică jr. este de acord. Pentru el, dogma este un instrument epistemologic, iar nu religios, o formulă de minus-cunoaștere, iar nu de trăire mistică, un prilej de ecstazie intelectuală, nu de renunțare la rațiune. În sfârșit, dogma este un act al spiritului prin care misterul se potențează, iar nu o deltă în care se așteaptă grația divină a revelației. Metoda antinomiei transfigurate nu este o formă de spargere a censurii transcendente, nici dinspre individ (luciferic), nici dinspre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ică jr. este nefondată și din punct de vedere cronologic. Primele fragmente ale cărții acestui autor, publicată pentru prima dată la Moscova, în 1914, apar traduse în limba germană abia în 1925, în timp ce prima conturare a ideilor lui Blaga despre dogmă apare în lucrarea Filosofia stilului, scrisă în 1923 și publicată în 1924. Mai mult decât atât, se pare că opțiunea filosofului român pentru antinomic se prefigura deja în articolele filosofice de debut, din perioada 1914-1919405 prin preocuparea sa pentru fenomenologia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rol în condiționarea unei metode ca cea dogmatică, în care logica e prealabil epuizată, dar e relativizată, pentru a permite sinteze mai bogate. Blaga afirmă, într-o rară mărturisire a sa, că ceea ce l-a îndemnat să se ocupe de dogmă a fost caracterul structural cu totul nou al multor teorii științifice din ultimul timp. Desigur, prilejul a putut să fie acesta. Dar pe lângă acest prilej au trecut toți gânditorii, mai ales ai Apusului, fără să ancoreze în dogmatic. Unul singur
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asimilat în cadrele conceptuale ale fizicii clasice: discontinuitatea, inseparabilitatea, cauzalitatea globală, indeterminismul, dualismul undă-corpuscul etc.632. Basarab Nicolescu crede că cel mai amplu impact al revoluției cuantice a fost punerea în discuție a conceptului de Realitate și, mai ales, a dogmei filosofice oficiale a existenței unui singur nivel de Realitate. Deși existența mai multor niveluri de Realitate a fost afirmată de diferite tradiții și civilizații mai vechi și a fost sugerată de unii filosofi moderni, abia prin revoluția științifică de la începutul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Grigore de Nyssa, Grigore de Nazianz sau Grigorie Palama au încercat să o exprime. El consideră că așa-numita cunoaștere apofatică poate fi înțeleasă doar din perspectivă transdisciplinară și în baza unei logici a terțului inclus 671. Terțul inclus și dogmele. Transdisciplinaritate și transfigurare Într-un dialog cu Horia Bădescu, despre Ștefan Lupașcu 672, Basarab Nicolescu făcea legătura dintre principiul terțului inclus și dogme, afirmând că dogma trinității este prima manifestare a terțului inclus. Tot acolo asocia dogma trinității cu ideea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
înțeleasă doar din perspectivă transdisciplinară și în baza unei logici a terțului inclus 671. Terțul inclus și dogmele. Transdisciplinaritate și transfigurare Într-un dialog cu Horia Bădescu, despre Ștefan Lupașcu 672, Basarab Nicolescu făcea legătura dintre principiul terțului inclus și dogme, afirmând că dogma trinității este prima manifestare a terțului inclus. Tot acolo asocia dogma trinității cu ideea de mister, în maniera lui Lucian Blaga, punându-și problema cum poate fi conceptualizat misterul fără să fie distrus. Răspunsul său era că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
perspectivă transdisciplinară și în baza unei logici a terțului inclus 671. Terțul inclus și dogmele. Transdisciplinaritate și transfigurare Într-un dialog cu Horia Bădescu, despre Ștefan Lupașcu 672, Basarab Nicolescu făcea legătura dintre principiul terțului inclus și dogme, afirmând că dogma trinității este prima manifestare a terțului inclus. Tot acolo asocia dogma trinității cu ideea de mister, în maniera lui Lucian Blaga, punându-și problema cum poate fi conceptualizat misterul fără să fie distrus. Răspunsul său era că terțul inclus poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Terțul inclus și dogmele. Transdisciplinaritate și transfigurare Într-un dialog cu Horia Bădescu, despre Ștefan Lupașcu 672, Basarab Nicolescu făcea legătura dintre principiul terțului inclus și dogme, afirmând că dogma trinității este prima manifestare a terțului inclus. Tot acolo asocia dogma trinității cu ideea de mister, în maniera lui Lucian Blaga, punându-și problema cum poate fi conceptualizat misterul fără să fie distrus. Răspunsul său era că terțul inclus poate sluji acestui scop. Lucrul acesta m-a determinat să văd cum
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]