5,717 matches
-
să se desvinovățască față cu porunca așa de aspră a lui Vodă. Osânda trebuia îndeplinită: Piserul de la carvasaraua făcu îndată hârtia, în care scria: „De vreme ce sluga domnească Vasile Ponici slujitor cu slujba Bacăului a pus în silă și peste cuvântul domnesc la dajdii pe popa, diaconul și 4 poslușnici ai mănăstirei Măstacanul, a dumisali stolnicului celui mare Gligori Hăbășăscul, poronca Măriei sale este a i se scrie pe frunte vina sa spre a tuturor știință și pildă". Soltuzul luă petecul de hârtie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din oameni de rând. Aprodul trăia din ciubotele roșii ce le lua de la împricinați, pe o dare în natură, pe urmă schimbată în bani". (Gh. Ghibănescu din „Evenimentul", 2 iulie 1904, p. 3). Copiii de casă erau slugi la curtea Domnească, spune D. Cantemir. Ei erau trimiși foarte des pe la boierii care se aflau la țară, la chemarea Domnilor. Fiecare chemător plătea copilului 6 lei, din care un leu, din cei 6 pe care îi luau pentru chemare, îl dădeau vătafului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Se înțelege că ceparii și bourarii erau niște dăbilari care „strângeau dabilele impuse pe vânzarea băuturilor". Melchisedec socotea că „bourarii umblau, poate toamna, și scriau toate vasele cu băutură ce erau în târg și puneau bourul pe ele, adică pecetea domnească, marca tării". Ceparii, înainte de a se da cep la vas, se duceau și-l coteau, primeau darea care era pusă pe numărul vedrelor pe care le cuprindea vasul care se începea... Marele vornic al Țării de Jos avea reședința în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zeciuelii (ușurului) de pe moșiile arendate de ei în pământul Moldovei. Se știe, ei neavând terenuri suficiente în Bugeac, conveniseră cu guvernul Moldovei să arendeze terenuri în Moldova, pentru care datorau zeciuială (ușur). La 25 septembrie 1755, la Iași, în Divanul domnesc, Ion Matei Ghica, Domnul, unde iau parte și arhiereii, se hotărăște „a nu se mai lua pe seama Domniei ușurul (dijma) de la tătarii care închiriau pământul de hrană pe moșiile Moldovei". Dania aceasta produsese foarte multe nemulțumiri deoarece ușurgiii, amploiații domnești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnesc, Ion Matei Ghica, Domnul, unde iau parte și arhiereii, se hotărăște „a nu se mai lua pe seama Domniei ușurul (dijma) de la tătarii care închiriau pământul de hrană pe moșiile Moldovei". Dania aceasta produsese foarte multe nemulțumiri deoarece ușurgiii, amploiații domnești, care o strângeau de la tătari, nu se opreau numai la domeniile statului, ci dijmuiau și ogoarele ocupate de tătari pe moșiile particularilor. Matei Ghica pune capăt unor asemenea abuzuri. De vreme ce aceste moșii sunt miluire de la vechii repaosați - al căror moși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
23 aprilie 1756, dă hrisov de lăsare „în folosul Episcopiei dijma (ușurul) din toată pâinea ce ar face tătarii sau oricine pe moșiile Episcopiei de peste Prut: Toporul cu Dobrina, care „nu intră în distanta cedată pentru agricultură tătarilor". În cartea Domnească din 29 aprilie către ușurgii, li se ordonă acestora să nu se atingă de ușurul de pe menționatele moșii ale Episcopiei. La 8 iulie 1758 Inochentie scoate și de la Scarlat Ghica Vodă o nouă carte către ușurgii spre a apăra de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Hușiadăuga: „Iară de se va găsi niscai furi tâlhari aceia împreună cu părintele să-i prindeți și la Domnie să-i trimiteți". Poate ei „erau aceia care mai în urmă s-au numit ocolași, privighetori, subprefecți", spune cercetătorul. Din cărțile domnești cercetate rezultă că locuitorii plăteau în bani, în produse, sau în muncă - la pârcălabi și globnici, deșugubinari și podvodari, olăcari și conăcari, tot felul de amploaiați, dabile și angarale, care de care mai diverse: - zloți, zlotul însemna 30 parale și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1906. Și mai departe: „În raportul dintre lucruri și parale, paraua în sine și-a păstrat de-a pururea valoarea ei; în fisc, însă, la vechii slujbași ai fiscului, globași, deșugubinari, desetnici, podvodari, olăcari și toată acea droaie de slujitori domnești sau a celor ce luau în vânzare veniturile statului, negreșit că în năzuința lor lacomă de a stoarce de pe spatele țăranului și măduva din oase, a lua cenușa din vatră și țolicul de pe laiță, ei și numai ei să se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
legende în limba slavonească și un stil care se altera din ce în ce mai mult. E pe cât remarcabil, pe atât de neexplicat până acum, că pe când pe monete vechi stilul apusean și limba latină, în biserică, la Curtea principilor români și împrejurul sigiliilor domnești era uzitată limba slavonă. Durata întrebuințării literelor monacale în legendele în limba latinească nu trece peste întâia jumătate a secolului al XVI-lea. Aceasta ne ajută mult la clasificarea monetelor românești din acele timpuri antice. Toate monetele cu legende scrise
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dări și dări - sulgiu era o dare în natură sau în bani și consta în îndestularea visteriei cu carne, său etc., marele sulger având în atribuții purtarea de grijă asupra tuturor măcelăriilor, a vitelor de carne pentru asigurarea alimentării curții domnești; a bucătăriei domnești. - ilișu este enumerat încă din anul 1448 într-un hrisov dat de Petru Voievod pentru scutirea satelor mănăstirii Probota de „bir, posad, podvodă, ilis", dar Melchisedec nu-și poate da cu părerea exact ce înseamnă termenul ilișu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sulgiu era o dare în natură sau în bani și consta în îndestularea visteriei cu carne, său etc., marele sulger având în atribuții purtarea de grijă asupra tuturor măcelăriilor, a vitelor de carne pentru asigurarea alimentării curții domnești; a bucătăriei domnești. - ilișu este enumerat încă din anul 1448 într-un hrisov dat de Petru Voievod pentru scutirea satelor mănăstirii Probota de „bir, posad, podvodă, ilis", dar Melchisedec nu-și poate da cu părerea exact ce înseamnă termenul ilișu, dar crede că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un hrisov dat de Petru Voievod pentru scutirea satelor mănăstirii Probota de „bir, posad, podvodă, ilis", dar Melchisedec nu-și poate da cu părerea exact ce înseamnă termenul ilișu, dar crede că ar proveni de la activitatea de „pescuit pentru curtea domnească", pentru că „în Bucovina, nu departe de Suceava este un sat anume Iliseșcii, care ar putea să dezvăluie obârșia în antichitate a pescarilor domnești"; Vasile C.Nicolau crede că iliș este chiar „darea ce e percepea asupra peștelui prins și dat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
părerea exact ce înseamnă termenul ilișu, dar crede că ar proveni de la activitatea de „pescuit pentru curtea domnească", pentru că „în Bucovina, nu departe de Suceava este un sat anume Iliseșcii, care ar putea să dezvăluie obârșia în antichitate a pescarilor domnești"; Vasile C.Nicolau crede că iliș este chiar „darea ce e percepea asupra peștelui prins și dat în consumație publică." - untu se asigura, negreșit, pentru curtea domnească și, poate, și pentru curtea Sultanului; - bezmenul de ceară era darea de ceară
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sat anume Iliseșcii, care ar putea să dezvăluie obârșia în antichitate a pescarilor domnești"; Vasile C.Nicolau crede că iliș este chiar „darea ce e percepea asupra peștelui prins și dat în consumație publică." - untu se asigura, negreșit, pentru curtea domnească și, poate, și pentru curtea Sultanului; - bezmenul de ceară era darea de ceară pentru luminarea curții domnești. „Cămerașul de lumini avea seama birului de ceară și săpun", „cheltuit la lumânări" și „opaițuri pentru curte", zice Cantemir în Descrierea Moldovei; - ialovițe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
crede că iliș este chiar „darea ce e percepea asupra peștelui prins și dat în consumație publică." - untu se asigura, negreșit, pentru curtea domnească și, poate, și pentru curtea Sultanului; - bezmenul de ceară era darea de ceară pentru luminarea curții domnești. „Cămerașul de lumini avea seama birului de ceară și săpun", „cheltuit la lumânări" și „opaițuri pentru curte", zice Cantemir în Descrierea Moldovei; - ialovițe de siliște - vaci sterpe - și grase, ținute la suhat, bune pentru oastea turcească când aceasta era în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la „Vizirul, la Caracal și la Hotin", dar „nevoi în țară erau multe, de chile, de ialovițe, de care și de alte nevoi nespuse", spun Letopisețile; - braniște însemna poenile pentru fânaț care erau în grija Comisului celui mare de la curtea domnească, lucrate de locuitorii satelor sau ai mănăstirilor, executați de comișei, trimiși de Comisul cel mare; braniște a devenit dabila pe băutură, venit la curtea domnească și consta pe la 1769 în „impozitul de 3 lei pe butea de băutură"; - carnea împărătească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Letopisețile; - braniște însemna poenile pentru fânaț care erau în grija Comisului celui mare de la curtea domnească, lucrate de locuitorii satelor sau ai mănăstirilor, executați de comișei, trimiși de Comisul cel mare; braniște a devenit dabila pe băutură, venit la curtea domnească și consta pe la 1769 în „impozitul de 3 lei pe butea de băutură"; - carnea împărătească consta în transporturile pe care le făcea țara în timpul expedițiilor turcești: „Venit-a CapegilarChihaesi de la împărăție cu poruncă la Grigori Vodă, ca să meargă la Nistru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ajungă în situația de joldă, adică să nu mai poată dispune de sine sau de lucrul lor - alții putând să facă din ei și bunurile lor tot ceea ce voiau. În ce privește podvoadele, acestea erau cărăturile sau transporturile făcute pentru aprovizionarea curții domnești, unde ajungeau fânul, vinul, sarea, gheața, untul. Adică căratul lor. Radu Vodă, în aprilie 16, 1619, ordona, la cererea episcopului Mitrofan, uriadnicului, șoltuzului și pârgarilor din Huși să lase în pace satele și scutelnicii episcopiei și să nu-i mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de mai înainte: doi cojocari, doi văcari, un curălariu, un olariu, un butnariu, un măcelariu, ca să servească Episcopiei, și să fie scutiți". Cai de olacă, activitatea consta în aceea că pe la anul 1620, în timpul lui Tomșa Vodă, când doi fântânari domnești erau scutiți de „jold, de podvoadă și de cai de olacă, și de alte mâncături mai mărunte", în lipsă de poștă domnească, transporturile domnești ori cele ale turcilor care treceau și prin Huși, se făceau cu cai luați de jold
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cai de olacă, activitatea consta în aceea că pe la anul 1620, în timpul lui Tomșa Vodă, când doi fântânari domnești erau scutiți de „jold, de podvoadă și de cai de olacă, și de alte mâncături mai mărunte", în lipsă de poștă domnească, transporturile domnești ori cele ale turcilor care treceau și prin Huși, se făceau cu cai luați de jold de la locuitori, de la oamenii Episcopiei sau chiar de la Episcopie. Mai ales atunci când târgoveții, spre a-și feri caii de olacurile cele multe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
olacă, activitatea consta în aceea că pe la anul 1620, în timpul lui Tomșa Vodă, când doi fântânari domnești erau scutiți de „jold, de podvoadă și de cai de olacă, și de alte mâncături mai mărunte", în lipsă de poștă domnească, transporturile domnești ori cele ale turcilor care treceau și prin Huși, se făceau cu cai luați de jold de la locuitori, de la oamenii Episcopiei sau chiar de la Episcopie. Mai ales atunci când târgoveții, spre a-și feri caii de olacurile cele multe, îi îndoseau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
liniște". Serviciul de poștă există de când există organizare de stat, izvorând din necesitatea de a comunica ordinile la subordonați și a obține știri de la ei, dar adevărata lui ființă datează odată cu întemeierea Principatelor. Acum serviciul poștal se face prin „curieri domnești" care erau plătiți de locuitori prin sistemul cislei. În secolul al XVII-lea se introduc primele relee poștale, cu cai la schimb, cum a fost și cel dintre Iași, Bârlad și București, când Cuza călătorea multe ore și făcea „popas
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poslușnicii ca și coloniștii străini, care sporeau populația locală, erau tot români, „pribegiți prin alte țări”, prin Bulgaria ori la unguri, așezați acolo în alte timpuri și reveniți la baștină, cu speranțe de viață. Referitor la coloni, găsim o carte domnească din 7 aprilie 1662, de la Evstratie Dabija Voievod, prin care, în urma cererii episcopului Serafim, Domnul face cunoscut dregătorului și vatmanului de Plopeni - sat mărginaș Hușilor iar apoi mahalaua lui - că este învoită Episcopia a-și aduce coloni din țări străine
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce se răscumpăra, fapta și omul ajungeau la Domn, iar acolo nu se mai putea răscumpăra, trebuia săși ia osânda cuvenită. Cei cu putere economică dădeau totul, via, moșia, vitele de muncă, numai să scape de judecată și de osânda domnească. Gloabele și deșugubinele cele mai mici se adunau și erau în folosul globnicilor și a deșugubinarilor, iar cele mari în profitul șefilor lor: a marilor vornici, a hatmanilor, a marelui logofăt... Dintr-o carte a episcopului Mitrofan, din anul 1617
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vii, parte cumpărate, parte luate pentru deșugubine de Dimitrie Goia, marele vornic al Țării de Jos, date de acesta Episcopiei, document scris cu „o frumoasă caligrafie" de însuși Episcopul. La 16 iunie 1618 Mitrofan scoate de la Radu Vodă o carte domnească către deșugubinarii din ținutul Fălciului pentru a nu „învălui" cu dări satele Episcopiei. La 4 mai 1619 Mitrofan capătă de la Gașpar Vodă un ordin către podvodarii de la Huși să lase în „nesupunere satele Episcopiei": „întru nimică să nu le trageți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]