5,649 matches
-
pohtă ce-am pohtit”, cum îi spunea, ceva mai devreme, Mihai Viteazul. Și, poate, adesea, călătorul în diferite țări și culturi va fi stins dorul de țară cu sentimentul datoriei împlinite în calitate de cetățean al lumii în care trăia. Din spiță domnească, supusă „pohtelor” și „terorii” istoriei, descinde și eruditul Nicolaus Olahus. Poate fi socotit reprezentant al exilului românesc timpuriu, ca și Petru Cercel, altă nobilă figură de Renaștere europeană. Înălțimea și rigoarea gestului cultural au putut înfrunta cu succes sentimentul 69
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
tel. 0264/595339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, tel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domnească nr. 27, tel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
biroul său de consilier al rectorului, Proiectul “Gradina Biblică” ce a început deja să prindă contur și pe care îl vom vedea materializat într-o adevarată grădină lângă Capelă, sperăm, chiar vara viitoare. Piața Teatrului, Piața Filarmonicii, Piața Turcească, Strada Domnească - toate însorite și îndulcite de toamna ca mierea - sunt doar un pretext pentru a putea păși pe urme românești: flori la statuia lui Eminescu, capete plecate deasupra “stelelor teatrului cernăuțean”, lacrimi la casa lui Aron Pumnul. Energia pe care Cernăuțiul
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
dar că nu vor vota, scoțând cartelele și monitorizând votul nostru. La așa proiect, așa atitudine ! (noiembrie 23, 2011) Școala suceveană și-a sărbătorit din nou laureații 700 de persoane au umplut, duminică dimineață, până la refuz marea sală de la Conacul Domnesc din Suceava. Am fost atât de fericită să mă aflu din nou la o manifestare care îmi dă prilejul să mă întâlnesc cu spuma elitei Școlii Sucevene, de data aceasta, cu copiii și profesorii lor implicați în concursurile școlare ! La
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
și române la Cernăuți. La Capelă, un botez, iar în incinta Universității, multe, multe... mirese. Mă aflu în „Universitatea mireselor”, înconjurată de domnișoarele de onoare, toate în straie populare, de o frumusețe tulburătoare. Piața Teatrului, Piața Filarmonicii, Piața Turcească, Strada Domnească - toate însorite și îndulcite de toamna ca mierea - sunt doar un pretext pentru a putea păși pe urme românești: flori la statuia lui Eminescu, capete plecate deasupra “stelelor teatrului cernăuțean”, lacrimi la casa lui Aron Pumnul. Soarele și covorul de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
ai școlilor. Să luăm un singur exemplu: pe 5 decembrie, Colegiul „Sfântul Sava” și-a sărbătorit patronul, pe Sfântul Sava cel Sfințit. Aceast colegiu a fost fondat în 1694 de către domnitorul Șerban Cantacuzino. Cunoscut în epocă sub numele de Academia Domnească de la Sfântul Sava, colegiul era dispus inițial în clădirile Mănăstirii Sfântul Sava, astăzi Universitatea din București. Prin decretul din august 1707 al voievodului Martir Constantin Brâncoveanu, cu privire la profesori, s-a decis că aceștia trebuie să fie „pioși și de bune
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Însemnul unității românilor și României și simbolul latinității naționale. Acvila românească ține În gheara dreaptă o sabie (spadă), iar În gheara stângă un buzdugan (sceptru), ține simbolurile puterii (luptă, cavalerism, justiție). Evoluția stemelor se desprinde pe baza izvoarelor istorice, sigilii domnești, decrete și legi referitoare la fixarea stemelor diferitelor organizații de stat românești, monumente de sculptură și piatra decorativă de la biserici, cetăți, palate și morminte domnești, apoi ornamentica documentelor, manuscriselor și cărți tipărite, diferite obiecte de utilitate sau de podoabă, care
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
ține simbolurile puterii (luptă, cavalerism, justiție). Evoluția stemelor se desprinde pe baza izvoarelor istorice, sigilii domnești, decrete și legi referitoare la fixarea stemelor diferitelor organizații de stat românești, monumente de sculptură și piatra decorativă de la biserici, cetăți, palate și morminte domnești, apoi ornamentica documentelor, manuscriselor și cărți tipărite, diferite obiecte de utilitate sau de podoabă, care au fost proprietatea domnilor sau a statului, ori au fost dăruite de către aceștia. În sfârșit, informațiile scriitorilor străini și români. Pe baza acestor izvoare observăm
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
mai multe genuri: Colindele (Calendae): cântece de Crăciun și de Anul Nou. Baladele (cântece bătrânești): amintiri ale unor fapte istorice de vitejie și ale haiducilor răzvrotiți împotriva ciocoilor și fanarioților; epopeea luptei frâncilor (occidentali) împotriva turcilor; vânători cu șoimi; nunți domnești; balade mitice în care vechiul fond oriental a fost impregnat de dogma creștină. Doina, melancolică sau războinică, mod cu adevărat național al lirismului popular: "Doină, doină, cântec dulce! Când te-aud nu m-aș mai duce! Doină, doină, vers cu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
greu o femeie de lume poate rămâne numai femeia bărbatului său. Prostia se înfige în rândul întâi, pentru a fi văzută; inteligența se așează mai departe, pentru a vedea. Contrazicerile însuflețesc o conversație; iată de ce e atâta plictiseală la curțile domnești. Nu există decât o singură fericire: Datoria. Nu există decât o singură mângâiere: Munca. Nu există decât o singură bucurie: Frumosul"*. Regina, sfătuită de prieteni, i-a trimis cartea secretarului permanent al Academiei Franceze, Camille Doucet, un spirit fin și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în documentele istorice pe la începutul sec. al XV-lea dar existența lor este mult mai veche și se pierde în negura vremurilor pentru că ele s-au format înainte de menționarea lor în acte. Primele documente de atestare a satelor sunt hrisoavele domnești legate de proprietate într-o epocă în care relațiile feudale erau deja stabilite, domnul având autoritate de a întări sau de a retrage dreptul de stăpânire asupra moșiilor și satelor. Orice cumpărare sau donație de pământ trebuie întărită prin hrisov
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
legate de proprietate într-o epocă în care relațiile feudale erau deja stabilite, domnul având autoritate de a întări sau de a retrage dreptul de stăpânire asupra moșiilor și satelor. Orice cumpărare sau donație de pământ trebuie întărită prin hrisov domnesc, deoarece domnul era considerat stăpânul întregii țări. Vechimea satelor din comună (Vatra, Hudești și Mlenăuți) este confirmată și de existența unor denumiri de locuri folosite din cele mai vechi timpuri până-n prezent cum sunt: Dealul Izvorului, Dealul Morii, Dealul Crucii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care Alexandru cel Bun dăruie „fostei sale soții Ringala Cneaghina unele cătune, sate, târguri, eleșteie și alte bunuri cât va trăi aceasta. în document este menționat prima dată numele panului Gudici (Hudici) vornic. Fiind unul dintre principalii boieri în divanul domnesc, numele lui Petru Hudici, fiul lui Druja Hudici este menționat în toate uricile date de către domnitorii urmași ai lui Alexandru cel Bun. într-un act domnesc din 14 aprilie 1435, Ștefan Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun, îi dăruia lui
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prima dată numele panului Gudici (Hudici) vornic. Fiind unul dintre principalii boieri în divanul domnesc, numele lui Petru Hudici, fiul lui Druja Hudici este menționat în toate uricile date de către domnitorii urmași ai lui Alexandru cel Bun. într-un act domnesc din 14 aprilie 1435, Ștefan Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun, îi dăruia lui Petru Hudici pentru „dreaptă și credincioasă slujbă câteva sate și locuri în diferite regiuni din țara Moldovei. Un document din anul următor, datat la 19 septembrie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prin care boierii din divanul lui Ilias Voievod întăresc cu pecețile lor jurământul de supunere făcut de către domn lui Vladislav, regele Poloniei, este pomenit din nou numele lui pan Hudici cu precizarea că este de la Hudineț. în calitate de consilier în divanul domnesc și sfetnic apropiat al domnului, Petru Hudici avea sigiliul său cu emblemă pe care erau imprimate săgeți cu arcuri încordate. în același document este menționat și Roman Hudici, fratele lui Petru Hudici care era tot din Hudineț. Ulterior numele lui
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
document este menționat și Roman Hudici, fratele lui Petru Hudici care era tot din Hudineț. Ulterior numele lui Petru Hudici apare în uricile și ispisoacele din anul 1438, până în luna mai 1449 când este menționat pentru ultima dată în divanul domnesc. Fratele său Roman Hudici apare și în divanul lui Petru voievod până în anul 1456. Istoricul Hurmuzache îl menționează însă „Pan Roman de la Hudinschi. Iațco Hudici (Ioachim), fiul lui Petru Hudici, a fost în sfatul domnesc între 2 noiembrie 1464 și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru ultima dată în divanul domnesc. Fratele său Roman Hudici apare și în divanul lui Petru voievod până în anul 1456. Istoricul Hurmuzache îl menționează însă „Pan Roman de la Hudinschi. Iațco Hudici (Ioachim), fiul lui Petru Hudici, a fost în sfatul domnesc între 2 noiembrie 1464 și 24 noiembrie 1492, având rol însemnat în divan în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Era singurul boier din divanul domnesc care a stat o perioadă atât de îndelungată fără dregătorie, probabil din cauza gradului înalt de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Pan Roman de la Hudinschi. Iațco Hudici (Ioachim), fiul lui Petru Hudici, a fost în sfatul domnesc între 2 noiembrie 1464 și 24 noiembrie 1492, având rol însemnat în divan în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Era singurul boier din divanul domnesc care a stat o perioadă atât de îndelungată fără dregătorie, probabil din cauza gradului înalt de rudenie cu domnul Moldovei. Astfel, numele familiei Hudici din prima jumătate a secolului al XV-lea se leagă de numele satului Hudinți după cum și numele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a pus însă întrebarea dacă Petru Hudici se numea după satul Hudinți ori satul a primit numele lui. Din studiul documentelor asupra denumirii localităților din Moldova în evul mediu rezultă că o parte din acestea au luat numele unor slujitori domnești sau a familiilor boierești care aveau în stăpânire, prin urice sau ispisoace date de domnitori, moșiile, satele, târgurile sau alte bunuri pentru a-i sluji cu credință. De exemplu, satul Comănești din comuna Suharău își trage numele de la Coman, fiul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cel al întemeietorului său: Pașcani de la Pașca, Bălănești de la Bălan, Milești de la Milea, Ostopcenii de la Ostopec, Onicenii de la Onica etc. Constantin C. Giurăscu, referindu-se la orașele, târgurile și cetățile moldovene, arăta: „E foarte posibil ca unii dintre martorii actelor domnești din secolele XIV-XV, desemnați prin numele lor și al localităților unde ședeau, să nu fie numaidecât dregători din aceste localități, ci boieri sau stăpâni de moșii avându-și reședința acolo. Dacă „Ștefan de Hotin, menționat la 3 februarie 1397 este
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
La 25 aprilie 1554, Alexandru Lăpușneanu a întărit lui Ioan Moghilă Logofăt dania asupra mai multor sate printre care „satul Hudinți pe Bașeu și poienele de fân ce se numesc Baranca și cu bălți de pește la Prut. Această confirmare domnească este motivată textual prin faptul că Ioan Moghilă Logofăt avea toate aceste stăpâniri ca „moșteniri drepte din partea lui Iațco Hudici. După 28 de ani Dumitru Moviliță, descendent din familia Movilă a vândut marelui vornic Iurăscu o parte din satul Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Moviliță, descendent din familia Movilă a vândut marelui vornic Iurăscu o parte din satul Hudești, „Jumătatea de jos și cu iazuri și cu mori pe Bașeu pentru 40 000 de aspri cu scopul de a-și plăti datoriile către visteria domnească. De la această dată, satul s-a numit Hudești așa cum este menționat în actul lui Iancu Vodă la 20 ianuarie 1582. în același an, Iancu Vodă a întărit marelui vornic Ieremia Movilă și paharnicului Simion Movilă câteva sate printre care „satul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de Dumitru Moviliță marelui vornic Iurăscu. în actul respectiv sunt menționate numele de Hudineț și Hudești. Peste 4 ani, în anul 1586, jumătatea de sat vândută a fost răscumpărată de către Dumitru Movilă (când l-a vândut era trecut în actul domnesc cu numele de Moviliță). De la această dată satul a rămas în întregime în stăpânirea Movileștilor. Ieremia Movilă (1595-1606) a fost adus domn în Moldova de către poloni. Se trăgea dintr-o familie boierească, din Movilești care prin Elena Rareș descindeau din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vândută de către Ion Lățescu (în unele documente Iancu Lățescu) fraților Gheorghe, Ion și Ilie Ciolac. Familia Costache Boldur Lătescu a fost una dintre cele mai vechi și cunoscute familii din Moldova, mulți dintre membrii ei fiind mari dregători la curțile domnești în secolele XV-XIX. După unele documente, arborele genealogic al familiei pornește de la marele vornic Boldur din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. în anul 1460 Boldur era vistiernic, iar între anii 1491 și 1513 mare vornic, distingându-se în mod
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1460 Boldur era vistiernic, iar între anii 1491 și 1513 mare vornic, distingându-se în mod deosebit în bătălia de la Lențești din 29 octombrie 1497 la Codrii Cosminului. Fiul vornicului Boldur a fost marele medelnicer Andrușco menționat într-un act domnesc de către Ștefăniță Vodă în anul 1518. Andrușco a avut un fiu, Ion, care din considerente politice a trebuit să devină preot în satul Epureni, la moșia veche a familiei. De la acesta, una din ramurile Boldurilor a luat numele de Epureanu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]