49,733 matches
-
secolul 20-21 ceea ce a apucat să pună la cale în veacurile anterioare). Spre exemplificare, consumismul și patima (compulsivă a) lui „a avea” fără măsură, este văzută de mulți - inclusiv în SUA - ca o alienare, ca „sursă a Răului”. Numai că dorința de parvenire, posedare sau acumulare exponențială țin de un instinct primar, iar acesta își află în Europa cea mai elocventă cultură și istorie. Din Europa a ajuns el în America ultimelor sute de ani, așa că unii americani ar putea fi
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
celebrării victoriei împotriva piraților, obținută și aceasta prin solidaritatea cu cele mai mărunte vietăți. Dar oda Imnului irumpe la descoperirea Atlantidei, tărâm idealist, de armonie și frumusețe paradisiacă. Și devine marcial atunci când lacoma veveriță începe distrugerea insulei. „Ridică-te deasupra dorinței primare, fii mai mult decât un rozător” - este fraza care rezumă sau caricariturizează absolut orice predică sau religie. Dar ea, adică orice predică sau religie, devine ridicolă nu doar în contextul vizual (al catastrofei de pe ecran), ci și în contextul
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
exprime în versuri propriile experiențe și sentimente. „Sunt fiecare personaj și fiecare vers din muzica mea” - îl completează Anastasia (Alexandrina Chleu, pe numele său real), partenera sa de scenă. Deși s-a înscris mai întâi la Facultatea de Litere, la dorința părinților, a intrat prima pe listă la Facultatea de Teatru. A realizat, după doi ani de studiu, că își dorea mai mult... Profesorii îi descoperiseră un alt talent, de care ea însăși uitase la un moment dat, cel muzical. Dorința
Zbor ?i muzic? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/83419_a_84744]
-
dorința părinților, a intrat prima pe listă la Facultatea de Teatru. A realizat, după doi ani de studiu, că își dorea mai mult... Profesorii îi descoperiseră un alt talent, de care ea însăși uitase la un moment dat, cel muzical. Dorința de a face carieră în muzică a fost un vis din copilărie care i s-a împlinit. În prezent, Anastasia lucrează în studio la primul său album, o producție „Magicsounds”, Arad (cu Sorin Bocerean și Cosmin Lupan). În timpul liber însă
Zbor ?i muzic? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/83419_a_84744]
-
Sărbători în Delta Octavian Ursulescu Pentru mulți, localitățile din Delta Dunării sunt uitate de lume, dar acolo pulsează o viața culturală intensă, chiar dacă e vorba de comunități mici în care limba maternă este ucraineană. În dorința să de a sărbători cum se cuvine hramurile bisericilor din Crișan și Caraorman, sate ale comunei Crișan, primarul Ilie Munteanu a avut șansa de a-l avea alături pe cunoscutul promotor artistic Dorin Irimia, îndrăgostit de aceste locuri. Acesta a
Sărbători în Deltă by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83421_a_84746]
-
11 decembrie, dar când s-a aflat că pe data de 9 decembrie se va acorda titlul de Doctor Honoris Causa lui Viorel Cosma, data concertului a fost imediat devansată. Foștii săi elevi, mulți din strălucita formație, și-au exprimat dorința să-i fie alături prin intonarea imnului academic Gaudeamus Igitur, împreună cu muzicienii ieșeni oferindu-i ca ofrandă și un microconcert omagial. Legătura de suflet a maestrului cu madrigaliștii e cunoscută, domnia sa fiind alături de părintele lor spiritual, Marin Constantin, de la primele
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
Didactica muzicii Magda BUCIU Intitulată modest și tehnic “Suportul armonic în solfegiul tonal nemodulatoriu”, lucrarea doamnei Olguța Lupu ascunde în fapt dorința (evidentă, dar nemărturisită!) a autoarei de a realiza un “Mic tratat de gândire muzicală”, atât de necesar formării unor adevărați profesioniști ai domeniului muzical. În acest context, solfegiul tonal nemodulatoriu s-ar înscrie numai ca o primă etapă a unui
Didactica muzicii by Magda BUCIU () [Corola-journal/Journalistic/83455_a_84780]
-
dus. Va transforma imposibilul în posibil. Gheața se topește și din aburii ei se ivește nu doar pumnalul răzbunării lui Hamlet, ci și povestea despre Hamlet și Tatăl său spusă de acest mare regizor. Material și imaterial, realitate și iluzie, dorința de a zbura - una din temele care străbat fiecare montare din această Trilogie. Gheață, apă, foc, cămașa din hîrtie pe care Hamlet o topește cu zbuciumul lui. Toate se risipesc pe scenă, curg. Ca viața însăși. Actorii-gropari-clovni felinieni. Este pentru
Shakespeare mai presus de orice (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8453_a_9778]
-
vrea să creeze "O poezie neagră, o poezie dură,/ O poezie de granit", de esență romantică. Tendința poetului, observă I. Oprișan, este aceea "de a înfățișa cu o voluptate împinsă până la naturalism urâtul, morbidul, scabrosul în adevărate prefigurări argheziene, cu dorința de a sugera terifiantul - în construcții de mare forță de impresionare precum celebra poemă Complotul bubei (Conjurațiunea leproșilor) - sau de a da contur perisabilității materiei în comparație cu eternitatea ideii." Cea mai caracteristică notă distinctivă a creației poetice hasdeene este considerată "deschiderea
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
doi/ Totul e consumat/ Totul este în noi/ Nu există păcat// Nu există trecut./ Totul este în suflet/ Totul e în cuvânt/ Nu există zâmbet// Nu există iubire/ Totul e în tăcere/ Totul e amintire/ Nu există durere// Nu există dorință/ Totul este departe/ Totul e în ființă/ Nu există moarte." Cam acesta este fondul patetic al poeziei Susanei Georgiu la cei 26 de ani ai săi. Rămâne să se producă în creația sa un al patrulea val din care să
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
s-ar cuveni să răspund. Evident c-ar trebui să fie un scriitor. E singura categorie de oameni care m-a fascinat de când mă știu și continuă să mă fascineze. Regula pe care mi-o impun e să fie o dorință utopică, o iluzie căreia îi stă bine să nu se împinească niciodată. Din acest motiv, nu voi evoca diminețile hipnotice în care-l ascultam înmărmurit de coerența discursului, de limpezimea judecăților și de spectaculozitatea mizanscenei pe Vladimir Tismăneanu. Lumina filtrată
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]
-
regulilor democrației. De aceea, ca să distrugi un spirit masculin e suficient să-i insufli credința în valorile feminine, care sînt prin excelență reperele democratice: egalitate, ateism, pozitivism, mediocritate, sentimentalism, lipsa idealurilor. În schimb, aristocrația înseamnă singurătate, voință cruntă, idealul eroismului, dorința de transfigurare spirituală, instinctul elitei. Adică tocmai valorile pe care o femeie le admiră la un bărbat fără să le poate trăi pe propria piele. O femeie ținută în singurătate înnebunește, pe cînd un bărbat abia atunci începe să fie
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
oară l-am înregistrat în 1965, la Radio, cu Wolfgang Güttler la bas, și cu Radu Maxim, un toboșar oarecare, căruia îi plăcea muzica de jazz. Am scris aranjamentul și pentru pian, nu am făcut nimic spontan. Pentru că am avut dorința să văd până unde pot să ajung.<footnote Alex Vasiliu - Convorbire cu Iancy Körössy. Înregistrare audio, iulie 2007 footnote> Jazz-ul românesc - vedere de epocă Deși mi-am propus să reconstitui evoluția muzicală a lui Iancy Körössy pe baza documentelor
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Bach, Mozart, Beethoven, Chopin, Rahmaninov, Bill Evans, etc nu se jenează unul pe celălalt în „scenariul” inventat ad-hoc de pianistul român. Dimpotrivă, se completează și se înțeleg chiar dacă replicile (totdeauna spirituale) sunt rapide, incisive, „rostite” cu sufletul la gură, din dorința de a nu fi mai prejos, ori de a spune totul. Încă o calitate a invențiunilor de până acum este starea definitivă, rotundă, completă a fiecărui act muzical. Cu toată diversitatea de maniere stilistice, cu toată abundența de idei, cu
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
adausul studiului lui Iorga, Comande de cărți. Un agent austriac din anii '20, scriind că boierii noștri nu se pricep la cărți și nu dau bani pe ele este, spune Iorga, nedrept. Se citea, și se comandau cărți, într-o dorință de sincronizare avant la lettre. Despre lista lor, și despre alte frumuseți odihnite între paginile Memoriilor, altă dată.
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
satul, / Pleacă, pleacă!" și-a plecat." Coșbuc se servește aici de unele arhetipuri psihice puse în lumină de C.G. Jung (1875-1961), care bântuie dintotdeauna imaginarul uman și par înnăscute: frica de fiarele sălbatice, de pădure, de spațiul închis, și nespusa dorință de a fi iubit și ocrotit. Splendidă este pomenirea concretă a amenințării - decalată ușor în timp: ieri sau cândva -, urmată de anihilarea ei imediată: mama curajoasă a ieșit "ea" și a alungat lupul, omul cu sacul, negustorul. În al treilea
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
Bibescu și soția sa Elisabeth, Marietta Sadova. Desigur că nu e vorba de portretele "obiective" ale acestor cunoscute personalități, ci doar de felul în care se constituie sub condeiul însinguratului diarist. Deși Jurnalul ni se impune prin sinceritate și o dorință de adevăr, ce nu pot fi puse sub semnul întrebării, aceste calități reprezentînd de altfel justificarea încrederii totale și atașamentului afectiv pe care romanul-document le inspiră oricărui cititor de bună credință, nu se cuvine, nici n-ar fi în avantajul
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
Bunele intenții se intensifică printr-un discurs febricitant, ies în stradă: "Acesta este portretul interior al gazetarului legionar Noica. Un om bun devenit rău grație voinței de a răspîndi în inimile concetățenilor lui mîntuirea. Un om bun devenit rău prin dorința de a înfrînge voința altora în cazul în care cineva se împotrivea. În fine, un om bun devenit rău grație hotărîrii de a face la rîndul lui rău dacă o altă cale de a atinge binele nu exista". E prea
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
tinerețe glorioasă, de actrițe și cântărețe cărora le-a măsurat mângâietor piciorușele (cum tot povestește el cui stă să-l asculte), dar mai scapă și la băi, în excursii erotice și bahice, de unde se întoarce fără un sfanț, cu o dorință aprigă de reabilitare. Ciocioana, tovarășa lui de viață, este înțelegătoare (până la proba contrarie). Personaj memorabil, ea alternează generozitățile datorate unui suflet "mare și risipit" cu violențele năpraznice ale unei mame autoritare. Îi înghite mofturile răsfățatei Nina, însă când aceasta îi
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
pe care îl poartă omul din fața ta. Îl întîmpini pe celălalt ca pe un purtăror al misterului existențial și nu încetezi să-l privești astfel. Aceeași sfială am simțit-o constant în persoana lui Marius Vasileanu: tactul discret pornit din dorința de a nu-l irita pe celălalt. O politețe crescută din inimă, dintr-o cultură a sufletului pe care lumea spirituală o numește trezvie, și pe care Marius o poseda într-un chip ce contrasta izbitor cu dîrzenia pe care
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
Ion Simuț Politica regimurilor totalitare vrea - cu o dorință exprimată clar, răspicat și ultimativ - ca literatura (artele, în general) să derive nu numai din propriul corpus ideologic, dar și din limbajul ei. Pentru dictatura proletariatului, literatura nu este o variantă particulară de politică, ci este chiar politica, expresia ei
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
cel care-l va citi. Prin simpla decizie de a ți-l face stabilești un contract cu eternitatea: ai intrat într-o ruletă implacabilă, prin care anulezi orice mișcare ulterioară: rien ne va plus. Dincolo de acel moment, devii anexa propriei dorințe, finale, de a-ți fixa imaginea în memoria și conștiința urmașilor. Știi cu precizie pe cine vei ferici și cine te va urî. Știi cât îți vor datora urmașii, dar evaluezi, de asemenea, ce ai primit în zorii vieții tale
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
adausul studiului lui Iorga, Comande de cărți. Un agent austriac din anii '20, scriind că boierii noștri nu se pricep la cărți și nu dau bani pe ele este, spune Iorga, nedrept. Se citea, și se comandau cărți, într-o dorință de sincronizare avant la lettre. Despre lista lor, și despre alte frumuseți odihnite între paginile Memoriilor, altă dată.
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
e așadar mai puternică pentru "ora doisprezece", dar este explicabilă și în celelalte cazuri (în fond, majoritatea numeralelor nu au distincție de gen). Complexitatea limbii naturale se manifestă însă și prin existența multor tendințe de sens contrar: apărute fie din dorința vorbitorilor de a urma norma și acolo unde nu e cazul (fenomene de hipercorectitudine), fie prin acțiunea unor modele și asocieri diferite. De pildă, în cazul numeralelor, e surprinzător că între abaterile frecvente de la normă se numără nu numai apariția
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
al fanteziei - visul unei adevărate societăți literare, în fruntea căreia să vedem pe adevărații noștri artiști literați, pe aceia prețuiți și iubiți de toată lumea românească - o societate care să aibă și autoritatea necesară și mijloacele de a îndruma mișcarea literară. Dorința de a se pune bazele unei societăți profesionale a scriitorilor era determinată și de necesitatea de a ameliora și de a asigura un trai decent celor care făureau literatura română. în articolul Cum trăim, publicat în Viața literară și artistică
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]