3,195 matches
-
cea posterioară raze moi sau articulate, la fel ca și înotătoarea codală, anală și cele pectorale. Țepul este un lepidotrih modificat, articolele cărora s-au contopit într-o singură piesă tare și neflexibilă, numită spin. Teleosteeni superiori care au înotătoarea dorsală anterioară susținută de lepidotrihi transformați în spini se numesc acantopterigieni. Cu o singură excepție, înotătoarea dorsală adipoasă lipsește. Prima sau primele raze anterioare din înotătoarele ventrale și din înotătoarea anală sunt spinoase. Înotătoarele ventrale sunt situate anterior și se găsesc
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
Țepul este un lepidotrih modificat, articolele cărora s-au contopit într-o singură piesă tare și neflexibilă, numită spin. Teleosteeni superiori care au înotătoarea dorsală anterioară susținută de lepidotrihi transformați în spini se numesc acantopterigieni. Cu o singură excepție, înotătoarea dorsală adipoasă lipsește. Prima sau primele raze anterioare din înotătoarele ventrale și din înotătoarea anală sunt spinoase. Înotătoarele ventrale sunt situate anterior și se găsesc de regulă sub cele pectorale (poziție pectorală) sau mai rar înaintea lor (poziție jugulară); ele au
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
al centurii scapulare cu prima vertebră. Maxilarele deși sunt prezente, nu contribuie la formarea fălcii superioare, nu o mărginesc și nu poartă dinți. Mobilitatea și protractibilitatea fălcii superioare sunt maxime la acantopterigieni. Acest lucru este realizat prin dezvoltarea unei prelungiri dorsale a vârfului anterior al osului premaxilar, numit procesul ascendent. Acest proces alunecă de-a lungul cartilajului rostral de pe botul peștelui, trăgând falca superioară înainte și în jos. Procesul ascendent este ajutat de o conexiune în formă de camă între maxilar
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
ajutat de o conexiune în formă de camă între maxilar și premaxilar, maxilarul rotindu-se și împingând înainte premaxilarul. i au dinții faringieni. Dentiția faringiană este foarte dezvoltată datorită redistribuirii inserțiilor mușchilor și fixării oaselor în aparatul faringian. Mușchiul retractor dorsal ("Musculus retractor dorsalis", "Retractor arcuum branchialium" a lui Rosen), utilizat în deglutiția alimentelor, se inserează pe al treilea arc faringobranhial. Acest mușchi nu a fost găsit la salmoniforme sau ostariofizi. Suprafața articulară al celui de-al patrulea os epibranhial este
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
preorbitare nu ating marginea anterioară a ochiului. Gura de mărime mică sau mijlocie în poziție terminală sau subterminală, cu buze subțiri, cea inferioară întreruptă la mijloc. Mustățile sunt întotdeauna absente. Maxila superioară nu prezintă o excavație pentru vârful mandibulei. Înotătoarele dorsală și anală scurte, ultima lor radie simplă, neosificată. 7-10½ radii divizate pe înotătoarea anală și 7-8½ pe înotătoarea dorsală. Înotătoarea dorsală situată deasupra înotătoarei ventrale. Înotătoarea anala se inserează mult în urma înotătoarei dorsale. Marginea înotătoarei anale slab concavă sau dreaptă
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
buze subțiri, cea inferioară întreruptă la mijloc. Mustățile sunt întotdeauna absente. Maxila superioară nu prezintă o excavație pentru vârful mandibulei. Înotătoarele dorsală și anală scurte, ultima lor radie simplă, neosificată. 7-10½ radii divizate pe înotătoarea anală și 7-8½ pe înotătoarea dorsală. Înotătoarea dorsală situată deasupra înotătoarei ventrale. Înotătoarea anala se inserează mult în urma înotătoarei dorsale. Marginea înotătoarei anale slab concavă sau dreaptă. Înotătoarea caudală net bifurcată. Solzii cicloizi, de dimensiuni mijlocii sau foarte mici, groși, bine fixați, care nu se suprapun
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
cea inferioară întreruptă la mijloc. Mustățile sunt întotdeauna absente. Maxila superioară nu prezintă o excavație pentru vârful mandibulei. Înotătoarele dorsală și anală scurte, ultima lor radie simplă, neosificată. 7-10½ radii divizate pe înotătoarea anală și 7-8½ pe înotătoarea dorsală. Înotătoarea dorsală situată deasupra înotătoarei ventrale. Înotătoarea anala se inserează mult în urma înotătoarei dorsale. Marginea înotătoarei anale slab concavă sau dreaptă. Înotătoarea caudală net bifurcată. Solzii cicloizi, de dimensiuni mijlocii sau foarte mici, groși, bine fixați, care nu se suprapun, 46—93
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
prezintă o excavație pentru vârful mandibulei. Înotătoarele dorsală și anală scurte, ultima lor radie simplă, neosificată. 7-10½ radii divizate pe înotătoarea anală și 7-8½ pe înotătoarea dorsală. Înotătoarea dorsală situată deasupra înotătoarei ventrale. Înotătoarea anala se inserează mult în urma înotătoarei dorsale. Marginea înotătoarei anale slab concavă sau dreaptă. Înotătoarea caudală net bifurcată. Solzii cicloizi, de dimensiuni mijlocii sau foarte mici, groși, bine fixați, care nu se suprapun, 46—93 în linia laterală. Linia laterală continuă și completă, puțin curbată ușor în
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
apă dulce răspândiți în Europa și Asia. În Europa trăiesc două specii, dintre care una, somnul ("Silurus glanis"), este răspândită și în România și Republica Moldova. Peștii din această familie se caracterizează prin corpul alungit, lipsa înotătoarelor adipoase, printr-o înotătoare dorsală mică și prin lipsa solzilor de pe corp. Înotătoarea anală este foarte lungă, ajungând până la înotătoarea caudală. Familia siluridelor cuprinde specii de dimensiuni variabile de la pești mici până la foarte mari. Specia europeană - somnul ("Silurus glanis")- ajunge la 5 m lungime și
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
2—3 perechi de mustăți: una (cea mai lungă) pe falca superioară, la colțul gurii și 1—2 perechi pe fața ventrală a fălcii inferioare. Mustățile nazale de pe nara posterioară absente. Nările anterioare sunt depărtate mult de cele posterioare. Înotătoarea dorsală rudimentară, mică și scurtă sau lipsește, de obicei cu mai puțin de 7 radii moi, fără radie țepoasă (= țep) anterioară. Înotătoarea adipoasă lipsește. Înotătoarea anală, foarte lungă (cu 41—110 radii), ajungând până la înotătoarea caudală sau contopindu-se cu aceasta
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
Între tendonul mușchiului rotund mare și creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") a humerusului se află o bursă sinovială, numită bursă subtendinoasă a mușchiului rotund mare ("Bursa subtendinea musculi teretis majoris"). Tendonul mușchiului rotund mare este aflat înapoia tendonului mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), de care este despărțit printr-o bursă sinovială. Marginile inferioare ale celor doi mușchi sunt unite. Posterior, mușchiul rotund mare este acoperit de piele și de mușchiul dorsal mare, iar înainte, de mușchiul dorsal mare care
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
mușchiului rotund mare este aflat înapoia tendonului mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), de care este despărțit printr-o bursă sinovială. Marginile inferioare ale celor doi mușchi sunt unite. Posterior, mușchiul rotund mare este acoperit de piele și de mușchiul dorsal mare, iar înainte, de mușchiul dorsal mare care l-a înconjurat și a trecut înaintea lui. Cele mai importante raporturi le au marginile mușchiului rotund mare. Marginea inferioară a mușchiului formează cu marginea omonimă a mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
tendonului mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), de care este despărțit printr-o bursă sinovială. Marginile inferioare ale celor doi mușchi sunt unite. Posterior, mușchiul rotund mare este acoperit de piele și de mușchiul dorsal mare, iar înainte, de mușchiul dorsal mare care l-a înconjurat și a trecut înaintea lui. Cele mai importante raporturi le au marginile mușchiului rotund mare. Marginea inferioară a mușchiului formează cu marginea omonimă a mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi") peretele posterior a bazei axilei
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
și de mușchiul dorsal mare, iar înainte, de mușchiul dorsal mare care l-a înconjurat și a trecut înaintea lui. Cele mai importante raporturi le au marginile mușchiului rotund mare. Marginea inferioară a mușchiului formează cu marginea omonimă a mușchiului dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi") peretele posterior a bazei axilei. Între marginea inferioară a mușchiului rotund mare, humerus și capul lung al mușchiului triceps ("Caput longum musculi bicipitis brachii") se găsește spațiul rondohumerotricipital sau trigonul humerorondotricipital (în engleză "triangular interval") prin
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
un spațiu triunghiular cu baza la humerus numit triunghiul birondohumerotricipital (în franceză "espace omo-huméral", în engleză "axillary space"). Acest triunghi este divizat în două porțiuni de capul lung al tricepsului: Fața posterioară a mușchiului rotund mare este acoperită de mușchiului dorsal mare și piele. Fața anterioară a mușchiului rotund mare vine în raport tot cu mușchiul dorsal mare care înconjură marginea inferioară a lui și se așază pe fața lui anterioară; apoi cu mușchiul subscapular ("Musculus subscapularis") și mușchiul coracobrahial ("Musculus
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
axillary space"). Acest triunghi este divizat în două porțiuni de capul lung al tricepsului: Fața posterioară a mușchiului rotund mare este acoperită de mușchiului dorsal mare și piele. Fața anterioară a mușchiului rotund mare vine în raport tot cu mușchiul dorsal mare care înconjură marginea inferioară a lui și se așază pe fața lui anterioară; apoi cu mușchiul subscapular ("Musculus subscapularis") și mușchiul coracobrahial ("Musculus coracobrachialis"); ea este încrucișată de vasele axilare. Inervația este asigurată de nervul toracodorsal ("Nervus thoracodorsalis"), ramură
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
brațului. Când brațul atârnă de-a lungul corpului, atunci produce extensia lui. Acțiunea sa principală este adducția puternică a brațului, când mușchiul ia punctul fix pe torace, este și un rotator intern (medial) al brațului și este sinergic cu mușchiul dorsal mare și antagonist cu mușchiul deltoid. Imprimă brațului și o ușoară mișcare de retropulsie: o mișcarea de "a pune mâinile la spate". Când ia punctul fix pe humerus, basculează lateral unghiul inferior al scapulei, ducând scapula în sus și înainte
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
tuberculi minoris"). În treimea superioară a brațului are raporturi identice cu cele ale mușchiului biceps ("Musculus biceps brachii") și este acoperit de mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus") și mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major") și acoperă mușchiul subscapular ("Musculus subscapularis"), mușchiul dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi") și mușchiul rotund mare ("Musculus teres major"). În treimea mijlocie a brațului este acoperit de mușchiul biceps ("Musculus biceps brachii") și acoperă humerusul. Situat în bună parte în axilă, el are câteva raporturi principale: medial cu
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
iar cele 2 ramuri laterale se unesc din nou și se inserează împreună pe fața posterioară a falangei a III-a a degetelor 2, 3, 4 și 5. Tendoanele degetelor III, IV și V sunt legate între ele pe fața dorsală a oaselor metacarpiene prin conexiuni intertendinoase transversale. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"), pe fața profundă a fasciei antebrahiale ("Fascia antebrachii"), pe ligamentul colateral radial al articulației cotului ("Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti") și pe septurile
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
se îndreaptă distal și se împarte în jumătatea inferioară a antebrațului în patru fascicule care se continuă prin câte un tendon spre degetele II-V (index, medius, inelar și degetul mic). Tendoanele trec pe sub retinaculul extensorilor și ajung pe fața dorsală a mâinii. Sub retinaculul extensorilor tendoanele acestui mușchi sunt înconjurate împreună cu tendonul mușchiului extensor al indexului de o teacă comună, numită teaca tendoanelor extensorului degetelor și a extensorului indexului ("Vagina tendinum musculorum extensoris digitorum et extensoris indicis") care ajunge până la
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
indexului de o teacă comună, numită teaca tendoanelor extensorului degetelor și a extensorului indexului ("Vagina tendinum musculorum extensoris digitorum et extensoris indicis") care ajunge până la mijlocul oaselor metacarpiene. La nivelul capetelor oaselor metacarpiene tendoanele sunt legate între ele pe fața dorsală a metacarpienelor prin 3 punți fibroase transversale inconstante, numite conexiuni intertendinoase ("Connexus intertendinei musculi extensoris digitorum" sau "Juncturae tendinum"). Ajungând la nivelul articulațiilor metacarpofalangiene, fiecare tendon trimite câte o expansiune fibroasă care aderă de capsula articulară a acestor articulații și
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
articulară a acestor articulații și se inseră pe falanga proximală. Aici fiecare tendon al mușchiului extensor al degetelor primește expansiuni largi aponevrotice trimise de mușchii lombricali și mușchii interosoși, împreună cu care formează un aparat fibrotendinos complex al degetelor, numit aponevroza dorsală a degetelor. Fiecare tendon a mușchiului extensor al degetelor se inseră pe fața dorsală a falangei a doua și a falangei a treia a degetelor 2, 3, 4 și 5. Modul de inserție a celor patru tendoane ale mușchiului este
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
mușchiului extensor al degetelor primește expansiuni largi aponevrotice trimise de mușchii lombricali și mușchii interosoși, împreună cu care formează un aparat fibrotendinos complex al degetelor, numit aponevroza dorsală a degetelor. Fiecare tendon a mușchiului extensor al degetelor se inseră pe fața dorsală a falangei a doua și a falangei a treia a degetelor 2, 3, 4 și 5. Modul de inserție a celor patru tendoane ale mușchiului este deosebit, în comparație cu ceilalți mușchi ai antebrațului: fiecare tendon se împarte în dreptul feței dorsale a
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
fața dorsală a falangei a doua și a falangei a treia a degetelor 2, 3, 4 și 5. Modul de inserție a celor patru tendoane ale mușchiului este deosebit, în comparație cu ceilalți mușchi ai antebrațului: fiecare tendon se împarte în dreptul feței dorsale a falangei proximale în trei ramuri aponevrotice: una mijlocie și 2 laterale. Ramură mijlocie se fixează pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a II-a (falanga mijlocie). Cele 2 ramuri laterale se unesc din nou la nivelul feței posterioare
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
inserție a celor patru tendoane ale mușchiului este deosebit, în comparație cu ceilalți mușchi ai antebrațului: fiecare tendon se împarte în dreptul feței dorsale a falangei proximale în trei ramuri aponevrotice: una mijlocie și 2 laterale. Ramură mijlocie se fixează pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a II-a (falanga mijlocie). Cele 2 ramuri laterale se unesc din nou la nivelul feței posterioare a celei de a doua falange și se inserează împreună pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a III-a
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]