3,091 matches
-
inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner de pe fața dorsală a limbii) acționează în stomac (pH optim 4) asupra trigliceridelor ce conțin acizi grași cu lanț mediu (din lapte); este importantă la nou născut, unde secreția de lipază pancreatică este redusă. b. Lactoferina fixează fierul necesar metabolismului bacterian, având efect
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
că pierderea de energie de-a lungul venelor mai mică decât la nivelul. Presiunea este scazută; de acea sunt semnificative influențele exercitate de presiuni relativ mici, determinate de compresii, diferențe și modificări de nivel. 15.3. Presiunea venoasă In decubit dorsal toate venele sunt aproximativ la nivelul atriului drept și presiunea este egală. In marea circulație ea scade de la 12 mm Hg în capilarele venoase la 7-8 mm Hg în venele mici, 3-4 mm Hg în venele mijlocii, până la 0-2 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sanguin la nivelul plămânului. In partea superioară a plămânului drept debitul sanguin scade aproape liniar față de partea inferioară, înregistrând valori foarte scăzute către apex. Această distribuție este afectată la modificări de postură și la efort. Când subiectul este în decubit dorsal debitul sanguin în zona apicală crește, iar cel din zona bazală rămâne neschimbat astfel că distribuția debitului sanguin între apexul și baza plămânului devine aproape uniformă. Totuși, în această poziție debitul sanguin în regiunile posterioare ale plămânului depășește cu mult
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
are lungimea obișnuită 100-160 cm (1225 kg). Botul scurt, rotunjit și lat, are mustățile plasate în apropierea botului. Are prima radie a înotătoarelor pectorale puternic dezvoltată. Corpul acoperit (printre rândurile de plăci) cu scutele (plăcuțe mici) stelate; cu 8-16 scuturi dorsale (prevăzute cu un țep scurt, central), 25-44 laterale și 6-13 ventrale. Spatele, la unele exemplare, negru-cenușiu, la altele verde murdar până la închis și abdomenul alb-murdar. Nisetrul este întâlnit în bazinul Mării Negre, deci și în apele noastre. Adulții trăiesc în mare
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
medicină, sau ca ornament pentru acvariu. SPROTUL este un clupeid mic, răspândit sub formă de diferite subspecii locale în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană si Marea Neagră. Varietatea de sprot din Marea Neagră se caracterizează prin forma mai înaltă a corpului, gura mică si aripioara dorsală împinsă mai înapoi. Abdomenul, mult mai comprimat, are o carenă ascutită prevăzută cu 29-33 de solzi. Ultimele două radii ale analei nu sunt alungite ca la gingirică. Sprotul trăieste în cârduri mari, întreprinzând migratii de-a lungul litoralului, fără să
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
stânga și nu spatele. De altfel, dacă cercetăm poziția gurii și a aripioarelor pectorale observăm că ele sunt asimetrice. Gura este terminală, iar aripioarele pectorale se găsesc una dedesubt și alta deasupra, în partea pe care stă culcat calcanul. Aripioara dorsală este aceea care înconjoară corpul pe partea stânga, dacă privim peștele de deasupra. Această asimetrie este însă secundară, întrucât nu apare inițial, ci în timpul dezvoltării. Din ou eclozează la început un pestisor cu simetrie bilaterală perfectă, care este pelagic. Fenomenul
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
lume. Broasca țestoasă cu tâmple roșii, la maturitate are o culoare verde-brun, cu reflexe violete, ceva mai pronunțate la masculi o lungime de 20-25 cm și o greutate de 1.5-2 Kg. La tineret, colorația este foarte intensă, cu parte dorsală verde, brăzdată de linii galbene, verzi și brune, care se extind și la nivelul gâtului, capului și membrelor. Pe ambele părți ale corpului, în zona posterioară a ochiului se găsește o pată de culoare roșie, de unde de altfel îi vine
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
progresivă pe parcursul vieții până în jurul vârstei de 60 de ani, nu aceeași tendință se înregistrează în cazul taliei, care se diminuează progresiv pentru fiecare decadă de vârstă, mai ales din cauza eventualelor tasări vertebrale, a reducerii dimensiunilor discurilor intervertebrale, precum și cifozelor dorsale frecvente la vârstnici (18). Studii clinice au demonstrat o pierdere în înălțime de la vârsta de 30 de ani până la 70 de ani de aproximativ 3 cm pentru bărbați și 5 cm pentru femei, diferență care crește până la vârsta de 80
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
fără creșterea concentrației de ocitocină, urmând apoi să-și mărească intensitatea în faza de expulzare propriu-zisă datorită compresiunilor mecanice asupra cervixului (ZEROBIN K. și col. 1984, RUNCEANU L. 1994). Centrul reflex și reglator al contracțiilor uterine se află în măduva dorsală și centrul intrauterin autonom (RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H și col. 1991 ). Diferiți agenți fizici (căldura, masajul uterin, dilatarea forțată a cervixului) sau medicamentoși (ocitocina, ergotina, glucoza, etc.) pot intensifica contracțiile. Din contra, alte substanțe, cum sunt atropina sau
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
tibial) urmată de înregistrarea activității electrice a ariei senzoriale prin electrozi la nivelul scalpului. În cazul stimulării nervului median înregistrarea potențialelor electrice se poate realiza și la nivel cervical. Prin PESS este evaluată integritatea funcțională la nivelul nervilor periferici, coloanelor dorsale spinale și a căilor senzoriale centrale ale sistemului nervos. Diferența de timp între înregistrarea potențialelor de acțiune la nivel cervical și scalp este definită ca timp de conducere centrală. Utilitatea monitorizării intraoperatorii prin PESS se întâlnește în patologia cerebrală (anevrisme
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
cu reducerea severă sau chiar absența potențialelor de acțiune motorii dar cu păstrarea normală a potențialelor de acțiune senzitive. Prezența potențialelor de acțiune senzitive normale este explicată prin faptul că leziunea la nivelul rădăcinii senzitive se produce proximal de ganglionul dorsal [10-12]. MEDICINA NUCLEARĂ (SPECT, PET, PET-CT, PET-RMN) HORIA PLEȘ, SORIN HANĂȘ IMAGISTICA SPECT A CREIERULUI (BRAIN SPECT IMAGING) ISTORIC Fizicianul german Wilhem Roentgen de la Universitatea din Wurzburg a descoperit în 1895 în urma unui experiment întâmplător razele X și a efectuat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
corespondente mușchilor spatelui este la fel de importantă, deoarece ei mențin poziția verticală a corpului și ajută coloana să se încline în față sau într-o parte. Masați punctele reflexe ale tuturor regiunilor coloanei, pentru a stimula circulația energetică la nivelul marilor dorsali, a mușchiului romboid și chiar a mușchilor trapezi din zona umerilor. Toți mușchii sunt interconectați și lucrează împreună pentru a menține forța și mobilitatea coloanei (vezi foto 24). Foto 24: Masarea corectă a punctelor reflexe corespondente mușchilor spinali. Cu două
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
degete, nu doar în scop analgezic, ci și terapeutic. Concentrați-vă asupra palmei drepte, mai exact asupra primei articulații a degetelor, mai puțin degetul mare (vezi harta zonală, p. 47). Presați temeinic părțile laterale ale degetelor, apoi cele frontale, și dorsale (vezi foto 4 și 5, p. 68). Dacă aveți nevoie de ajutor, cleștii reflexogeni pot fi aplicați timp de câteva minute, pentru a exercita asupra punctelor reflexe o presiune constantă. Această manevră va avea ca efect atât diminuarea durerii, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Am mai apăsat timp de un minut sau două cu marginea pilei pe tălpi, iar cu degetul mare am acționat asupra articulației metatarso-falangiene, cum făcusem mai devreme. În acest fel am putut să acționez și asupra tălpii, și asupra părții dorsale a picioarelor, în reprize de câte trei minute, degetul mare acționând asupra fiecărui picior în parte timp de un minut și jumătate. În cinci, zece minute, puteam să-i văd capul, pe care l-am susținut ca să previn ruptura. Restul
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
pentru a uni degetul mare cu celelalte. Cu degetul mare faceți mișcări mici și lente, presând circular. Masați punctele reflexe de la nivelul fiecărui deget, concentrându-vă în special asupra articulațiilor și pieliței dintre degete. Acționați pe partea frontală și cea dorsală ale mâinii, inclusiv încheietura și antebrațul. Folosirea tratamentului prin transfertc "Folosirea tratamentului prin transfer" Dacă aveți o mână paralizată sau dacă n-o aveți deloc, masați talpa piciorului de pe aceeași parte a corpului. Dacă vă lipsește un picior sau este
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
conținut: * alergări: elemente din ,,școala alergării”; alergarea de viteză; alergarea de rezistență; alergarea de obstacole, de garduri; * sărituri: elemente din ,,școala săriturii”; săritura în lungime cu 1½ pași în aer; săritura în înălțime prin pășire; săritura în înălțime cu răsturnare dorsală; * aruncări: elemente din ,,școala aruncării”; aruncarea mingiei de oină de pe loc și cu elan, la distanță; aruncarea greutății, procedeu clasic; aruncarea greutății, cu piruetă; Pentru o mai bună înțelegere, am sintetizat în tabelul 4 programarea conținutului exercițiilor de atletism ori
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
un corp efectuează o mișcare curbilinie (uniformă sau variată), forța de inerție care ia naștere se numește forță centrifugă și este îndreptată spre exteriorul curbei, ex.: alergarea în turnantă; ultima parte a elanului la săritura în înălțime procedeul cu răsturnare dorsală. Mărimea acestei forțe se calculează după formula: în care: m = masa corpului; r = raza curbei pe care se deplasează corpul; v = viteza de deplasare. În mișcările circulare acționează însă și o forță care este îndreptată pe direcția razei, egală și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a corpului, fără a modifica traiectoria lui. Ele se pot suprapune cu rotațiile reale, situație ce prezintă mari avantaje în obținerea performanțelor sportive, fiind folosite în elaborarea tehnicilor de înaltă eficiență a zborului în săriturile atletice (pași în aer, răsturnare dorsală, etc.). Mișcările corpului uman, în activitățile motrice în general, se realizează în diferite planuri, la intersecția cărora sunt determinate axele de mișcare ale corpului. În poziția ,,stând cu mâinile pe lângă corp”, biomecanica identifică trei planuri: * planul sagital (antero posterior) - acesta
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
tehnic pasul lansat de viteză are următoarele caracteristici: * contactul cu solul se face exclusiv pe pingea într-un punct foarte apropiat de acela al proiecției C.G.G. pe pistă în scopul reducerii reacțiunii tangențiale; * piciorul se pune pe pistă în flexie dorsală, pe pingea și ușor pe exteriorul pantei, cu suplețe; urmează derularea completă a piciorului prin extensia rapidă în articulația gleznei prin contracție maximală a mușchilor extensori ai labei piciorului; derularea se face în jurul axei extremității regiunii metatarsiene; * picioarele se pun
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
piciorului oscilant este dus înainte și în sus (până aproape de orizontală); * gamba (care se află flexată pe coapsă) începe să se întindă, până la un moment (care nu coincide cu întinderea completă) când începe să coboare activ cu laba în flexie dorsală pronunțată, fapt ce permite: * scurtarea fazei de amortizare; * atenuarea șocului la aterizare; * trecerea ușoară și rapidă în faza de impulsie; * genunchiul piciorului pendulant este tras înainte; în această mișcare antrenează și bazinul; * corpul are o poziție ușor înclinată înainte; * gâtul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
între gambă și coapsă, continuă prin creșterea vitezei de rotație a coapsei în axa coxo-femurală ce va determina o orientare a genunchiului rapidă înainte și în sus pe direcția bună, gamba începe acțiunea de pendulare, cu laba piciorului în flexie dorsală. Brațul opus piciorului de atac este dus înainte și ușor în afară, cu palma în jos (nu spre atac); celălalt braț rămâne îndoit pe lângă corp. La terminarea fazei de impulsie (părăsirea solului) segmentele corpului sunt în poziții diferite : * genunchiul piciorului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]