14,485 matches
-
pe mai departe „dregătoriile și copilașii”! - Lele, mă cam tem de spurcăciunile tale. Dacă nu mă vor? - Deocamdată le sunt stăpână și respectă poruncile mele. - Îmi este teamă să-mi vând sufletul... - Dacă vrei să trăiești ca o prințesă... - A dracului prințesă ești așa gârbovită și urâtă de toată lumea! Cotoroanța furioasă o plesni cu bâta pe spinare: - Să nu mai zici așa ceva că te fac pradă „mielușeilor”! - Dacă îmi zboară gândul numai la măritiș! - Ce-ți mai trebuie măritiș când poți
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
cele mai sumbre țâșnesc împielițați cu coadă, furci și coarne, țipă ca din gură de șarpe, urlă și chirăie de pârjolul și arșița Slavei Dumnezeiești care se pogoară asupra satului ca o pâclă fosforescentă. Și mai înverșunați de neputința lor, dracii se înfurie pe vrăjitoarea Buha care-i tot mână spre acea așezare de unde vine o vâlvătaie care-i arde și-i pârjolește. Încet-încet, aura se înalță către bolta empireului și se pierde printre stele. Atunci părintele cu cetele sale îngerești
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
faci plăcerea destrăbălărilor noastre! Nu uita că noi suntem stăpânii întunericului! Noi facem legile iadului! - Voi găsi o fată tânără pe care în următorii optzeci de ani s-o pregătesc și să-i predau ștafeta! - pițigăie Buha disperată de încolțirea dracilor. - Ne-am săturat ca în întunecatul iad să avem numai sfrijite, scofâlcite, urâte și hidoase ca tine! Ne plac fetele frumoase! - rosti spre amuzamentul celorlalți cel care părea șeful lor. Buha realiză că nu-i de joacă cu voia drăcească
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
urlete îngrozitoare răzbat până la alaiul din curtea lui Valdescu, unde se ține procesiunea de exorcizare a locului. Deodată, din pricina aglomerației și învălmășelii, acoperișul sare în flăcări, pereții se huruie, iar mulțimea drăcească împreună cu baba sunt aruncați în curte. Prin flăcări dracii joacă și dansează în dezmăț și chiote de veselie. Un împielițat se apropie de Buha care urlă disperată de usturime. Cu ghearele lungi și ascuțite îi sfâșie zdrențele aprinse de foc și îi zgârie pieptul din care abia se prelinge
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
dacă-i cazi în brațe! - o batjocori un altul. Vrăjitoarea țopăie îngrozită de durere. Din umbra întunericului apare cu chip de craniu o nălucă înfășurată într-o pelerină neagră cu glugă și o coasă pe spinare: Moartea! O parte dintre draci se dau pe margine sfioși, în timp ce alții îi rânjesc ostentativi. Moartea se oprește, își coboară coasa de pe umăr și de sub pelerină scoate o piatră de gresie pe care o trece de câteva ori pe ascuțișul uneltei. - Strici piatra degeaba, se
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
o trece de câteva ori pe ascuțișul uneltei. - Strici piatra degeaba, se amuză câțiva împielițați. - Las-o pe mâna noastră c-o aranjăm pe placul tău, le țin isonul alții. Deranjată, fără nici un avertisment, moartea trage cu coasa prin ei. Dracilor le sar capetele, copitele și coarnele. Urlă, se zbat, dar pe rând brațele, picioarele și capetele revin la locul lor. De data aceasta se retrag sfioși din fața cele-i fără zâmbet care nu admite glume sau compromisuri. Vameșul de la granița
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
neagră de sub pelerină și șterge tăișul coasei de puținul sânge ce-l mânjise. După ce-și duce la bun sfârșit ritualul își trage gluga pe cap, își pune coasa pe umăr și se pierde în negura nopții. Odată cu dispariția executoarei, dracii izbucnesc în chiote de bucurie ca la o mare victorie. După câteva clipe, din trupul împrăștiat al vrăjitoarei se desprinde un abur străveziu, inform, care se înalță ușor către cer. În același timp, pe deasupra, un înger firav se rotește fâlfâind
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
de bucurie ca la o mare victorie. După câteva clipe, din trupul împrăștiat al vrăjitoarei se desprinde un abur străveziu, inform, care se înalță ușor către cer. În același timp, pe deasupra, un înger firav se rotește fâlfâind din aripioare. Câțiva draci zăresc sufletul babei cum se ridică tiptil către înger. Se reped furioși în calea sa și-l aruncă în brațele lui satan. Începe un joc amuzant pentru împielițați. Sufletul este aruncat dintr-o parte în alta și lovit cu copitele
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
-l aruncă în brațele lui satan. Începe un joc amuzant pentru împielițați. Sufletul este aruncat dintr-o parte în alta și lovit cu copitele ca o minge. Îngerul încearcă să-l smulgă din ghearele necuraților și să-l salveze, dar dracii suflă flăcări mistuitoare asupra-i. În cele din urmă, după numeroase încercări, îngerul nu reușește să salveze sufletul păcătoasei din ghearele satanei, se lasă păgubaș și se înălță întristat la cer. Din nou dracii izbucnesc în chiote și urale de
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
necuraților și să-l salveze, dar dracii suflă flăcări mistuitoare asupra-i. În cele din urmă, după numeroase încercări, îngerul nu reușește să salveze sufletul păcătoasei din ghearele satanei, se lasă păgubaș și se înălță întristat la cer. Din nou dracii izbucnesc în chiote și urale de bucurie că repurtaseră o nouă victorie în fața îngerilor. Satan prinde între copite globul luminos, face o piruetă într-un vârtej de foc, sfredelește pământul și dispare în adâncurile iadului împreună cu confrații săi. Pe aici
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
Q&A-ul am stat cu capul plecat de emoție. Încercam să mimez seminteligența critică și modestia. Și, din când în când, creierul se activa din tot acest țiuit de amintiri. Și asta dintr-un singur motiv. Puneau întrebări al dracului de pertinente. Explodase inima în mine. Înțeleseseră atât de bine despre ce fusese filmul ăsta. Și asta datorită lor. Datorită publicului. Albulescu face o pleiadă întreagă despre nu știm ce, dar cumva în ambiguitatea lui subliniază ce e mai important
„5 euro, bitte”. Cum m-am vândut ca actriță () [Corola-blog/BlogPost/338192_a_339521]
-
dacă nu semnează listele de susținători fac rău politicienilor. Pentru unii dintre cetățeni, CNP-ul este un bun național, aur curat. CNP-ul este chiar mai important decât oamenii sau decât însăși România: - Lasă așa, să se fure. Dă-o dracu’ de țară. - Nu îmi pasă de țara asta, urăsc tot din ea. Românii sunt convinși că asta e viața lor și că altfel nu are cum să fie. De aceea, nu mai cred pe nimeni și spun printre înjurături: - Nu
Am strâns semnături pentru parlamentare și am aflat care este cea mai mare frică a românilor: „Nici dacă îmi dai bani nu-ți dau CNP-ul!” () [Corola-blog/BlogPost/338215_a_339544]
-
că asta e viața lor și că altfel nu are cum să fie. De aceea, nu mai cred pe nimeni și spun printre înjurături: - Nu ai înțeles nimic, tinere. Schimbările se fac cu revoluții și război. Faceți voi, tinerii, pe dracu cu ideile voastre. - Votul nu contează și oricum nu schimbă nimic, îmi spunea plictisit altcineva. Să le mai zic ceva? Mi-am cumpărat o merdenea și am împărțit-o cu porumbeii, de lângă muzeul de istorie din Piatra Neamț. Cred că prin
Am strâns semnături pentru parlamentare și am aflat care este cea mai mare frică a românilor: „Nici dacă îmi dai bani nu-ți dau CNP-ul!” () [Corola-blog/BlogPost/338215_a_339544]
-
mai reflectă, nu-i mai răspunde nimeni. Ești singur. N-o putem întoarce, cum nu poți întoarce înapoi un râu al cărui curs ți-a convenit un timp, dar apoi el a cotit pe unde nu vrei tu și curge dracului în altă parte...” 8. „Cum să plec? Nu pleci când ești alungat. Trebuie să bei tot pâarul și, întărit de otrava lui înghițită, să nu-ți mai pese de cine ți-a dat-o.” 9. „Inteligența afișată e orgoliul prostului
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
așa că mama mi-a dat și ițarii lui nenea și căciula lui tata; arătam ca o caricatură. Când m-a văzut nevasta lui unchiu, i-a spus: „Mi-ai adus olteanul ăsta tâmpit să mă servească?” Unchiul, cum era dat dracu’, i-a răspuns: „Îl vezi pe ăsta? Așa mucios cum este, într-o zi o să se plimbe cu trăsura și o să-l salute o stradă întreagă; este oltean de al meu, dat dracu’ de vrednic și de deștept”. Și ca să
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
să mă servească?” Unchiul, cum era dat dracu’, i-a răspuns: „Îl vezi pe ăsta? Așa mucios cum este, într-o zi o să se plimbe cu trăsura și o să-l salute o stradă întreagă; este oltean de al meu, dat dracu’ de vrednic și de deștept”. Și ca să-i închidă gura, i-a amintit: “Ai uitat că, dacă nu eram eu să cumpăr prăvălia lui tac-tu, după ce am muncit la el 20 de ani, astăzi spălai vase în cârciuma lui
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
băieți, a continuat tata-mare, din ziua aceea am muncit pe brânci. Dormeam patru ore pe noapte și fiecare gologan îl strângeam într-un ciorap pe care îl purtam la brâu. Un moldovean care lucra cu mine m-a văzut al dracu’ unde îmi ascundeam eu banii și mi-a făcut-o. Când dormeam rupt de muncă, mi-a furat banii și i-a jucat la barbut. A doua zi l-am bătut de l-am făcut praf. Când am cunoscut-o
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
Apuseni nu fac și un lagăr de reabilitare cu românii ce se opun proiectului RMGC iar pe doamna propagandistă de la centrul lor să o pună șefă? Ce ticăloși, câtă rapacitate, ce iad otrăvitor vor lăsa în urma lor! I-am dat dracului cu centrul lor după ce am aflat că deja sute de familii de aici au fost strămutate de pe proprietățile lor strămoșești să le facă loc lor, gabrielenilor. La sugestia unui alt dușman al proiectului venit din regat, am urcat să vedem
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357228_a_358557]
-
în preajma sfârșitului. Am uitat verticala, ne-am întins pe orizontala profitului, ne-am năclăit în mocirla materiei. Spiritul nu mai este în noi. Suntem numai o poftă a trupului ... Sau a banului ... De aceea românul spune că „banul e ochiul dracului“. E o veche zicală și e adevărată. Te dezumanizează. Sunt atât de îndurerată de spectacolul contemporan, încât greu mă pot despătimi, privind cu indiferență împrejur. Mă uit la oameni cu dragoste, dar văd mulți oameni lipsiți de milă, cei care
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
bani de care mai are nevoie pentru a intra în posesia acelui nenorocit de trabant, dar mi-e că într-o zi o să i-l fure, o să i se pună pe inimă și o să moară. Că va mai crăpa un drac n-ar fi o nenorocire prea mare, dar cred că, asemenea lui Akaki Akaievici, se va transforma într-o fantomă și va bântui pe la ferestrele mele” (p.46). Nu s-ar putea afirma că mama răniților, născută în același sat
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
cu tot să strămutară." Cele două transfigurări magice au loc la scurtă vreme una după alta, redate cu grație și înlesnire de poet. Ingenios este armamentul oștii cu care arhanghelul Mihail, în cântul următor ( la paginile 225-227), iese înaintea ordiei dracilor ce se apropie sub camuflaj: "învoaltă-în neagră ceață"; nu-i lipsesc îngereștii armii: "săbii de pară,/ câteva tunuri cu fulgeri pline,/ tot feliu de artelerie cerească", la toate acestea adăugându-se redutabile obiecte de cult, într-o înșiruire demnă de
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
Peșterii și Urșilor, Valea Horoabei, iar Rezervația Babele include atât interesantele forme de relief Babele și Sfinxul, cât și asociații vegetale alpine. Se mai pot face drumeții sau excursii și la alte atracții ale muntelui, cum ar fi cascadele Moara Dracului și Urlătoarea, Cheile Tătarului, Creasta Balaurului, Lacul Bolboci, Peștera Ialomicioarei sau Schitul Peștera. Mai există, de asemenea, și o serie de văi care oferă peisaje superbe: Valea Albă, Valea Cerbului, Gălbenele, Jepii Mari și Jepii Mici, Valea Seacă etc. Ana-Maria
Agenda2005-31-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284029_a_285358]
-
Ed. Teșu, 17,90 lei); Cip Ieșan - Întoarcerea punguței cu doi bani (Ed. Polirom, 19,80 lei); xxx Larousse - Istoria universală, vol. I - De la origini până la sfârșitul marilor imperii (Ed. Univers Enciclopedic, 54,40 lei); Ion Pribeagu - Mic și al dracului: antologia unui rege al umorului (Ed. Teșu, 22,90 lei); Amos Oz - Soțul meu, Michael (Ed. Polirom, 23,50 lei); Alexandr Soljenițîn - Două secole împreună, vol. I - Evreii și rușii înainte de Revoluție, 1795-1917; vol. II - Evreii și rușii în epoca
Agenda2005-28-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283937_a_285266]
-
cei asemenea lor, fără adăpost. Astfel, în perioada ianuarie 2003 - toamna lui 2004, au dat zece atacuri în zone în care știau că se adăpostesc astfel de oameni. De cele mai multe ori au acționat în „blocul NATO“ și locul denumit „Moara Dracilor“ din zona Girocului: se apropiau pe furiș, în plină noapte, de cel care dormea pe cartoane, îl trezeau orbindu-l cu o lanternă, apoi îl căutau de bani și țigări, inclusiv în lenjeria intimă. acte normative l Decizia nr. 62
Agenda2005-10-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283461_a_284790]
-
alocuri din vina mea. Sporadic, fac câte un puseu de vanitate - când nu-i la mijloc cunoscuta incapacitate de a refuza - care mă determină ca, într-un fel sau altul, să ies în lume. Se termină de fiecare dată cu: dracu’ m-a pus! N-aș identifica, cred că nici Schopenhauer, natura cu caracterul (ba, el da!). Firea este dată, caracterul se formează. Problema individului constă în cât e de dramatic, la el, conflictul dintre fire și caracter. Ce-i lipsește
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]