12,502 matches
-
categoric, independența instituțiilor statului față de partide nu este negociabilă, indiferent care sunt costurile.”, a spus Traian Băsescu. Președintele se întreabă retoric: „Care ar fi drama pentru domnii Antonescu și Ponta să vină alături de mine?” „Și, până la urmă, care ar fi drama pentru domnul Antonescu și domnul doctor Ponta dacă ar veni alături de mine în susținerea consolidării independenței și funcționării unor instituții ca DNA, Parchetul General, CSM, CCR, ICCJ sau ANI? Vă asigur că, pentru România, ar fi mult mai bine. Am
Băsescu: „Problema colaborării cu Ponta și Antonescu e la ei, nu la mine” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40771_a_42096]
-
împlinită erotic este o formă stranie de vindecare. Procesul deciziei, așadar, în Dragostea, chiar ea, și boala galopantă a bunicii din Blocul 29, invită la autoscopii tardive. Mia este o Irina ajunsă la maturitate, ele împărțind, iată, la vârste diferite, drama frustrărilor întreținute genetic. Mia nu a reușit să devină Femeie, nici prin căsătorie. Adulterul ei și continuarea relației, până la un punct, cu doi bărbați, sunt expresia nelămuririlor propriei feminități. Corina Sabău mizează pe complicatul proces erotizant al afirmării feminității: un
Copilăria adulterului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4074_a_5399]
-
Angelo Mitchievici Aglaja (De ce fierbe copilul în mămăligă, 2012) Regia: Krisztina Deák. Scenariul: Krisztina Deák; Cu: Babett Jávor, Piroska Móga, Eszter Ónodi. Genul filmului: Biografic, Dramă. Premiera în România:07.12.2012. Produs de: Inforg Studio/ Hai Hui Entertainment/CNC. Distrbuit în România de: Transilvania Film. Realizat după romanul omonim al Aglajei Veteranyi, filmul Krisztinei Deák încearcă să păstreze o anumită poezie existențială a romanului și
Circul și nostalgia by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4077_a_5402]
-
conversiune religioasă de la sfârșitul anilor 1870) moartea este procesul, pe cât de dureros, pe atât de necesar și benefic, al răscumpărării greșelilor unei existențe marcate de păcatul originar al falsității și al orbirii morale, fiind astfel concentratul sau imaginea simbolic-abstractă a dramei morții și învierii spirituale - abordarea memorialistei, situată la antipodul oricărei filosofări sau tendințe moralizatoare, descrie pur și simplu sfârșitul, marcat de o intensă luminozitate a împăcării cu suferința și semenii, a unui individ anume, pe care calitatea de vlăstar al
Moartea lui Ilia Lvovici by Alexandra Lvovna Tolstaia () [Corola-journal/Journalistic/4080_a_5405]
-
tine, adică nu tot numele, doar cel de familie” (din povestirea Norocul de a avea dușmani potriviți de Vlad Petreanu). Sau diversele povești ale copiilor abandonați la naștere și care și-au găsit tot pe internet părinții naturali, cu toată drama acestor biete suflete, rezumată de întrebarea unuia dintre personaje: „Cum este să te mângâie o mamă?”. Sunt, la polul opus, poveștile amuzante, cum ar fi întâlnirea echipei de „căutători” cu Teo, voluntarul de 14 ani de la biblioteca din Pietrari, Vâlcea
Povestea unui succes by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4092_a_5417]
-
Adevărul este „bolnav de gâlci”, e contaminat de morbul falsității, e un adevăr contrafăcut, un simulacru de adevăr; în viziunea poetului, adevărul e dimensionat dintr-o perspectivă a relativității și a unei retorici bazate pe divorțul dintre aparență și esență. Drama omului comun pe care o reliefează versurile lui Mircea Dinescu este tocmai această discrepanță între ceea ce se proclamă cu emfază și ceea ce e cu adevărat, în spiritul autenticității ontice. Regimul existențial, așa cum este el perceput de poet, are aparențele unui
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
Zahan părea o femeie împlinită. Avea un soț care o iubea, un copil minunat și își găsise în job bine plătit la un spital din Franța. Din păcate, puțini au știut că în spatele unui salariu bun se afla o adevărată dramă. Familia medicului anestezist are o altă variantă asupra morții femeii. În timp ce presa franceză susține varianta sinuciderii, rudele Simonei au cu totul și cu totul altă părere. Oamenii spun că doctorița a pierit din cauza epuizării. Presa franceză a ascultat doar părerile
Doctorița româncă care lucra în Franța nu s-a sinucis. Declarațiile care au scăpat presei by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40994_a_42319]
-
parte, colegii ei se plâng că sunt nevoiți să lucreze foarte multe ore pe săptămână, în detrimentul familiei, relatează presa franceză. "Ministrul știe că ea tocmai terminase o săptămână de 78 de ore de muncă? Știe că ne lipseau, înainte de această dramă, doi anesteziști? Știe că suntem cu toții extenuați? Exercităm o profesie dificilă și exigentă. Simona era o profesionistă excelentă. Se dedica muncii, în detrimentul soțului și fiului ei de șase ani", au adăugat colegii româncei pentru ediția online La Nouvelle République. Familia
Doctorița româncă care lucra în Franța nu s-a sinucis. Declarațiile care au scăpat presei by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40994_a_42319]
-
cărțile, Radu Aldulescu redimensionează problema întemeierii unei lumi în descompunere. De aceea îi reușesc mereu focarele în care stabilește stigmatizările. Lențica nu poate scăpa de blestemul neamului, aglomerat de copii din flori și căsnicii ratate, iar Brândușa Susanu trăiește masochist drama moștenirii genetice, după cum Andreea, soția debilă a lui Robert, crede că-l poate șantaja jucând gestul extrem al mamei. Tentativele ei de suicid se transformă deseori în preludii, la fel cum cruciadele scrise ale lui Laurian se completează cu depravările
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
poate șantaja jucând gestul extrem al mamei. Tentativele ei de suicid se transformă deseori în preludii, la fel cum cruciadele scrise ale lui Laurian se completează cu depravările soției. Eroii lui Aldulescu se redescoperă, asemeni Brândușei, paralizați de vechile dependențe. Drama intervine atunci când ei cred că-și pot schimba „locul și norocul”. Unii înțeleg să scape de „perpetua umilință”, alții de boala viciului. Naratorul tratează cu deferență încercările protagoniștilor, pentru că „acum sunt gunoaie și resturi mai din belșug decât oricând. Vremurile
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
lume de renegare spirituală. Chiar dacă îi putem pune convingerea pe seama unei exaltări tardive, cuvintele cu care descrie secolul XX nu au cum să nu atragă atenția. Iată cum anticipa Bloy în 1902 (!) secolul celor două războaie mondiale: „Trăim preludiul unei drame nemaiauzite, ceva ce nu s-a mai văzut de douăzeci de secole... Amenințarea este cu atît mai înspăimîntătoare cu cît orbirea de neconceput a celor ce ar fi trebuit să vadă îi împiedică să o perceapă. Ce strigăt de agonie
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4111_a_5436]
-
iubească! Faceți dragoste, nu război! (...) Să nu ziceți că nu v-am zis, în curând vor ieși îngerii să se iubească prin cârciumi, vor coborî sfinții de pe pereții bisericilor să conceapă copii prin șanțuri...“. O carte cu un soi de drame bufe, care reține atenția prin dexteritatea literară a prozatorului.
Drame bufe by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4113_a_5438]
-
sau nu bine în pielea ei (...) Considerăm că declarațiile ei sunt o injurie la adresa" Simonei, a declarat una dintre ele. Ministrul "știe că ea tocmai terminase o săptămână de 78 de ore de muncă? Știe că ne lipseau, înainte de această dramă, doi anesteziști? Știe că suntem cu toții extenuați? Exercităm o profesie dificilă și exigentă. Simona era o profesionistă excelentă. Se dedica muncii, în detrimentul soțului și fiului ei de șase ani", au adăugat colegii româncei. Femeia nu a lăsat niciun bilet de
Revoltă în Franța după ce o doctoriță româncă s-a sinucis by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41161_a_42486]
-
m-am simțit la NY unde rasele, religiile, etniile sunt foarte amestecate. Lumea aceea este foarte vie și performantă", a zis Stelian Tănăse. "Pentru România părăsirea țării de către evrei și germani a fost și este și azi pentru noi o dramă istorică de proportii. Efectele nefaste se simt și azi. Ar fi fost foarte bine să avem după 1990 un milion de evrei și nemți. Aveau, după cum arată statisticile, un nivel de educație superior, iar procentual dădeau in mare parte - în
Stelian Tănase regretă că am pierdut un milion de evrei și nemți, după 1989 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41620_a_42945]
-
Astfel, încetîncet, suferința lunecă spre limanul fericirii, investigate din palestra chinului sublim de a fi om”. Alături de aceste afirmații, găsim și alte numeroase observații și note, reci sau patetice, uzând de acel ton și calm febril al lucidității, emoției și dramei apropierii de marile - pe drept cuvânt sublimele - teme ale artei epice sau filosofice; sublime în sensul disproporției față de normele și valorile curente ale creației umane. De aceea vom mărturisi fără înconjur admirația noastră pentru curajul și priceperea, noutatea argumentației și
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
compari nimic cu nimic,// pentru că ești primul om din lume,/ primul care trăiește, primul care greșește”. În primele volume, Dan Sociu își făcea un program din a fi „simplu”, în timp ce în ultimele (procesul începe cu Pavor nocturn) își descoperă, traumatizat, drama de a nu mai putea fi altminteri. Nimic din neoexpresionismul tinerei generații predispuse la suferințe de tot soiul, care de care mai însângerate, nu e de regăsit aici. Și totuși, senzația de pustiu și de aer greu respirabil e dominantă
Post-sentimente by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4168_a_5493]
-
Angelo Mitchievici După dealuri (2012) Regia:Cristian Mungiu. Scenariul: Cristian Mungiu. Cu: Valeriu Andruță, Cosmina Stratan, Cristina Flutur. Genul filmului: Dramă. Durata: 150 minute. Premiera în România: 26.10.2012. Produs de:Mobra Films, Why Not Productions. Distribuit în România de: Voodoo Films. Filmul lui Cristian Mungiu constituie o adaptare după romanele Tatianei Niculescu Bran, Spovedanie la Tanacu și Cartea judecă
„Un fapt divers atroce“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4173_a_5498]
-
-ți menține concentrarea. O stare asemenea transei îți domină eforturile; ascensiunea devine un vis cu ochii deschiși.” (p. 165) Astfel de rânduri sunt scrise de un om care a urcat pe Everest, iar la coborâre, a asistat neputincios la o dramă: patru dintre cei cinci colegi de expediție au murit, prinși de o avalanșă. În sălbăticie este genul de carte în care ni se istorisește o poveste apropiată de transcendentalismul scrierilor unor autori precum Ralph Waldo Emerson sau Henri David Thoreau
Transcendentalism în Alaska by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4177_a_5502]
-
Socialiste Ucrainene. În plus, după colapsul Uniunii Sovietice din 1991, Crimeea a aparținut Ucrainei. În 1997, Ucraina și Rusia au semnat un tratat bilateral de parteneriat, care i-a permis Rusiei să-și păstreze flota Mării Negre la Sevastopol (harta 5). Drama din 1944 Drama tătarilor crimeeni a început în 11 mai 1944. Comitetul de Stat al Apărării din Uniunea Sovietică, întrunit sub președinția lui Stalin, a decis deportarea în întregime a acestei populații. Sarcina de a duce această decizie până la capăt
Trecutul turbulent al Ucrainei reprezentat pe hărți. Cursul lucrurilor ar putea schimba istoria by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41831_a_43156]
-
plus, după colapsul Uniunii Sovietice din 1991, Crimeea a aparținut Ucrainei. În 1997, Ucraina și Rusia au semnat un tratat bilateral de parteneriat, care i-a permis Rusiei să-și păstreze flota Mării Negre la Sevastopol (harta 5). Drama din 1944 Drama tătarilor crimeeni a început în 11 mai 1944. Comitetul de Stat al Apărării din Uniunea Sovietică, întrunit sub președinția lui Stalin, a decis deportarea în întregime a acestei populații. Sarcina de a duce această decizie până la capăt i-a revenit
Trecutul turbulent al Ucrainei reprezentat pe hărți. Cursul lucrurilor ar putea schimba istoria by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41831_a_43156]
-
Monicăi Lovinescu, cea pentru care realizatoarea de la „Europa Liberă” a păstrat până la moarte un sentiment nevindecat de culpabilitate. Odată cu plecarea fiicei, petrecută la 8 septembrie 1947, mama avea să rămână blocată într-un purgatoriu sub Cortina de Fier. Va trăi drama decăderii sociale și va sfârși întro groapă comună din penitenciarul Văcărești. Doamna Astrid Cambose realizează povestea acestei despărțiri, prin selecția celor peste 2.500 de scrisori și cărți poștale din arhiva Lovinescu-Ierunca. Primul volum din Scrisori către Monica înregistrează intervalul
Dincolo de groapa comună by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4190_a_5515]
-
prinse în istoria tragică. Ce le evidențiază, însă, pe cele două Lovinescu, este extraordinara sinestezie idolatră dintre mamă și fiică. Dincolo de realitățile sociale („Sburătorul” agonic, exproprierile, umilințele sociale și locative, expulzarea din partid, confiscarea averii, trădările „cozilor de topor”), citim drama unei mame prinse în infern, al cărei strigăt e auzit doar de fiica prizonieră, la rându-i, în lumea nouă, însingurată și derutată peste poate. E un strigăt dublu, transformat într-unul comun. De aici poemul tragic al despărțirii pe
Dincolo de groapa comună by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4190_a_5515]
-
a treia, fără farduri și menajamente. Tot un ecou al scriitoarei ascunse. În Scrisori către Monica este copleșitoare senzația că asistăm la bătăile unei inimi comune, plumbuite în două trupuri aflate în tărâmuri diferite. În singurătatea inaugurată, două vârste trăiesc drama unui timp inegal: al mamei, care scrie obsedant într-un prezent ce devine trecut pentru fiică. Singurătățile devoratoare vor fi dublate și de teroarea contratimpului. Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu găsește soluția, unica, într-o etică a morții acceptate. E și motivul care
Dincolo de groapa comună by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4190_a_5515]
-
și-a făcut ea loc pe micile ecrane acum, într-o perioadă când țara e pur și simplu devastată de un subiect furtunos, capital, tiranic, pe care televiziunile îl întorc pe toate fețele și-l tratează ca pe o adevărată dramă națională - și anume, divorțul unei foste prezentatoare tv de soțul ei, un talentat actor și cântăreț.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4026_a_5351]
-
Anton (tradusă de Dana Crăciun la Editura Polirom, 2012) a lui Salman Rushdie pentru a înțelege nu doar contextul, ci și demersurile de adâncime ale celor care, din subiecți frustrați ai unui proces de integrare multiculturalistă, au devenit protagoniștii unei drame cu o rezonanță planetară. N-am să reiau povestea spusă de Rushdie însuși la persoana a treia - după ce, obligat să „dispară” de pe o zi pe alta sub protecția forțelor speciale britanice își luase un alt nume: Joseph de la Conrad, Anton
Final amânat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4030_a_5355]