10,193 matches
-
Acasa > Versuri > Spiritual > MARINA ANGELA GLODICI - NETĂCERE (POEME) Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 824 din 03 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului MURMURÂND Ca un izvor ce dureros se frânge Printre stânci și bolovani în vale, Așa țâșnește versul de iubire Înveșmântat în cânt de sărbătoare. Cu buze tremurânde de visare Se naște stihul revărsând ușor, Îmbrățisând a lacrimei șuvoi Și murmurând mereu seninătate. Nu poate să tresalte
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346038_a_347367]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > MARINA ANGELA GLODICI - NETĂCERE (POEME) Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 824 din 03 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului MURMURÂND Ca un izvor ce dureros se frânge Printre stânci și bolovani în vale, Așa țâșnește versul de iubire Înveșmântat în cânt de sărbătoare. Cu buze tremurânde de visare Se naște stihul revărsând ușor, Îmbrățisând a lacrimei șuvoi Și murmurând mereu seninătate. Nu poate să tresalte
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346041_a_347370]
-
la Sf. Liturghie a darurilor mai înainte sfințite. Învierea Domnului este euharistia, Paștile nostru cel de toate zilele. Este pâinea sfântă a trecerii „de la moarte la viață și de pe pământ la cer”. Trecerea nu este ușoară, ea e primejdioasă și dureroasă pentru că este îngreuiată de păcat. De aceea este nevoie de vitamina întăritoare, de medicația salvatoare care te ajută să treci, să străbați, să ajungi. Și așa călătorești vestind că Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând” și
PR. PROF. UNIV. DR. THEODOR DAMIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347845_a_349174]
-
cum e cea a gazelor de șist, problemă ce-l preocupa, în calitate de geolog, și pe Iustin Dobrescu. Și pe cât de confuză e realitatea în care de curând s-a ancorat fără voie, pe atât mai limpede se arată trecutul acut, dureros, acel fatidic ceas al primului accident, din pricina căruia a rămas fără vedere. Deși țintuit între aparate, inconștientul lui hălăduiește liber, retrăind totul până în cel mai mic amănunt. Și prozatorul știe perfect cum să schimbe planurile real-imaginar și să redea cu
DARUL IUBIRII ŞI VIZIUNILE UNUI NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347819_a_349148]
-
ce vrea viața de la mine? Mă întreabă cumva ce mi-aș dori, ce mi-ar place să primesc de la ea? Niciodată. Ea îți dă bobârnace când te aștepți cel mai puțin. Sau șuturi în fund. Asta-i. Șuturile uneori sunt dureroase mai ales când nu te aștepți la ele și te iau prin surprindere. - Bine, bine, dar despre ce este vorba? Fă-mă să te înțeleg, că din parabolele în care încerci să-mi vorbești nu pricep nimic. - Scumpo, acum sunt
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347793_a_349122]
-
conștiința! Ce e sub timpul devreme, pentru viața Laurei Stoica? E mult, mult prea devreme! Și ce-i deasupra izbăvirii? E jertfă! Trei suflete au zburat într-o secundă, dintr-o grămăjoara de fiare, în eternitate și infinit.Nedrept și dureros! Ce plata putea să aibă fiecare dintre ele de dat, ca să-i cheme instanță fără timp și apărare, atât de curând și atât de chinuitor?! Niciuna! Toți trei au fost strigați nu la pedeapsa, ci într-o lume mai bună
LAURA STOICA. TRIST ŞI NUMAI TRIST...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347938_a_349267]
-
mi Doamne cântec”! Urcase la felinarele astrale, înaintea Laurei Stoica, cea mai solemnă ruga planșa vreodată de un artist, iar ruga ajunsă sus trebuia să cheme pe cea care i-a dat glas. Și au mers după cântec, neașteptat, necrezut, dureros, lăsând în urmă un gol întruchipat în cruci, trei suflete: Lăură, împreună cu logodnicul ei, toboșarul de trupă Cristian Mărgescu și nevinovatul prunc! Îngerul s-o fi repezit să-i prindă pe cei doi, pentru că era cu ei! Lumea în care
LAURA STOICA. TRIST ŞI NUMAI TRIST...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347938_a_349267]
-
vine s-o las gaj,/Căci glasul libertății, Câmpia de la Blaj/ Prefigura Unirea cea Mare, monolit“( “Rondelul Mariii Uniri “din ciclul “Rondeluri “). În poemele, mai ales cele dedicate întoarcerii acasă ,funcționează simțul vechimii ca un barometru și, când desprinderea devine dureroasă, ea e sprijinită de proiecții culte, încărcate de aura mitului. De multe ori astfel de simboluri au o funcție decorativă, dublând imaginile străvechimii arhetipale, pe care Vasile B.Gădălin le exaltă cu fervoare. Fondul ritualic, întreținut fățiș în scenariul liric
ÎNTOARCEREA ACASĂ A POETULUI VASILE B. GĂDĂLIN CU POEZIA ÎN SUFLET de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347967_a_349296]
-
schimbați ceva în viața voastră, fără să vă complăceți în situații fără echivoc, acuzându-vă de lașitate sau poate de lipsă de ambiție la timpul potrivit. Credeți-mă că știu despre ce vorbesc!!! Pe această lume nimic nu este mai dureros, decât judecata propriului tău copil. De ce să ajungeți până aici, când viața vi s-ar putea schimba, suficient fiind, doar să vă doriți cu adevărat să fiți în stare să luați taurul de coarne, cum ar fi spus bunica... ca să
ÎN OGLINDA VIEŢII de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347958_a_349287]
-
elibera de servituțile dedublării. Puritatea, curăția, sinceritatea, spontaneitatea și curajul tinerilor în analizarea, cu multă obiectivitate și imparțialitate, a problemelor lumii post - moderne pot veni în sprijinul maturilor și al vârstnicilor - care sunt generații rănite de atâtea experiențe negative și dureroase. Aceștia, la rândul lor, i-ar putea apăra pe tineri de a mai trece din nou prin astfel de experiențe!... Prin urmare, tinerii trebuie să fie chemați să facă parte din viața de zi cu zi a slujirii Bisericii, căci
DESPRE OMILIA A XXII-A CĂTRE TINERI SAU AUTORITATEA SFÂNTULUI IERARH VASILE CEL MARE ÎN RECOMANDĂRILE FĂCUTE CELOR TINERI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347276_a_348605]
-
unele după altele” („ce dimineață”), pentru că „doar una... încetinește/ se lasă sărutată.../ La mulți ani, mamă!”. Se pare că această din urmă amintire, care a generat și altele de acest fel, au determinat autoarea să încheie capitolul printr-un „zbucium” dureros, pe care toate persoanele sensibile îl simt în toată adâncimea lui: „... zbucium ce țipă departe/ pământul mirosind a moarte/ tăinuind o altă tăcere/ resturi de vise/ un băț de chibrit/ o durere”. Spre deosebire de poeziile cuprinse în acest capitol și de
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
se poate desfășura plenar și frumos, chiar dacă nostalgia te învăluie. Și dacă e să vedem jumătatea plină a paharului, nostalgia își are și ea aura ei, o dulceață și o frumusețe care ne umple sufletul și ne face să oftăm „dureros de dulce”, ca să îl cităm pe marele nostru Eminescu. Din partea Guvernului canadian există o gamă foarte largă de posibilități pentru sprijinirea seniorilor, imposibil de amintit în întregime. Pentru a trăi decent, acesta acordă seniorilor o subvenție după ce au locuit 10
DE ZIUA CANADEI SENIORII ÎI ADUC CALDE MULŢUMIRI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347413_a_348742]
-
simțămintele. Se gândea că, dacă trebuie să ia ca adevărate spusele poeților sau scriitorilor, precum George și Emilian, care în cărțile lor văd dragostea atât ca pe o foame ce te roade pe interior, cât și ca pe o nevoie dureroasă. Sau cum poate fi și ca un fluviu care inundă totul în cale când își iese din matcă. Poate fi dragostea ca o arșiță ce pârjolește lanul de grâu, omorând sămânța ce ar fi dat o nouă viață? Sau poate
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
atunci când am purtat-o în brațe în prima zi ne-am comportat amândoi într-un mod stângaci. Băiatul nostru ne-a văzut și s-a amuzat și bucurat de gestul făcut de mine. Reacția lui mi-a cauzat un sentiment dureros. În timp ce o purtam în brațe, a închis ochii și mi-a spus să nu-i spun fiului de divorțul nostru iminent. Am lăsat-o din brațe în fața ușii. S-a dus să aștepte autobuzul, iar eu m-am dus singur
O POVESTE DE VIAŢĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347430_a_348759]
-
pare, că a ajuns ca „sarea și piperul”- condimentele necesare pentru a da gust unui film. Ajuns în spațiul audio-vizualului sau al celui cibernetic, conștiința omului se schimbă și crimele virtuale trec ușor, pe neobservate în lumea reală. Efectele sunt dureroase, dar cauzele sunt prea puțin analizate. Scriitorul român Mircea Eliade (1907-1986), istoric al religiilor, scriitor, filozof și profesor român la Universitatea din Chicago, scria printre altele: „Comportarea religioasă a oamenilor contribuie la menținerea sfințeniei lumii”. Viața ne demonstrează valabilitatea acestei
ATAC CRIMINAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348794_a_350123]
-
speranța, cea care nu moare niciodată, ne face să fim încrezători în măsurile care se vor lua, pentru ca aceste fapte reprobabile să nu se mai repete, oamenii afectați să-și regăsească liniștea dorită, să poată uita acest episod atât de dureros pe care l-au trăit. Referință Bibliografică: ATAC CRIMINAL / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 732, Anul III, 01 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Vavila Popovici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ATAC CRIMINAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348794_a_350123]
-
dăruit clipe de fericire, cea care l-a inspirat ... De aceea ea va fi eternă ca și iubitul ei! Ca și poezia și ca și dragostea! Ei bine, uitându-ne astăzi în urmă, în istoria literaturii române, observăm un lucru dureros... că istoria literaturii române (și chiar și literatura română) este foarte săracă în ceea ce am numi „mari iubiri”. Singura mare iubire din istoria literaturii române este „marea iubire dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle”. Mărturisim că ne-a întristat acest
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
artista a reușit să facă aproape vizibil pentru privitor și ceea ce la prima vedere nu este vizibil. Privirea lunecă peste frumusețea aproape ireală în perfecțiunea sa a peisajului și revine căutând ceva cu insistență, intrigată de senzația de așteptare aproape dureroasă pe care o respiră întregul tablou. Pare că pașii cuiva invizibil, tocmai s-au stins și te aștepți să-i reauzi apropiindu-se și să vezi materializându-se sub ochii tăi...absența. Însă ceea ce revine ca temă aproape obsesivă în
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
marmură, înconjurate cu garduri din fier forjat. Îi venea să râdă când - în rarele ocazii în care călcase în cimitir - observase cum mormintele erau prevăzute și cu mese înconjurate de băncuțe pe care cei rămași să-și poată odihni greutatea dureroasă a carcaselor încă vii, după ospețele petrecute în apropierea locurilor cumpărate din timp și amenajate după moda vremurilor, care mai de care mai somptuos, din dorința de a-și asigura tot confortul... după... Se dădeau adevărate bătălii pentru a se
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
un cod de simplificare a vieții și de la care nu sunt îngăduite abateri. Ciocnirea dintre ordinea familiei așa cum o impusese el și cea care plutea în aer impusă de nepoata și de noutățile timpului prezent, lui i se părea prea dureroasă și prea nedreaptă. Totuși, nepoata asta năstrușnica, l-a învățat ceva. L-a învățat lecția blândeții răbdătoare. L-a făcut să înțeleagă mai ușor ca, mai ales în ultima vreme, s-a produs o adevarată avarie socială, care încetul cu
CONFLICTUL DINTRE GENERAŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346802_a_348131]
-
rănită de nepăsarea mea îmi disecă gândurile arcuind pe portativul uitării frunze muzicale vrând să mă învețe ca pe un școlar plictisit renașterea prin moarte structurată metalic în galben cu nori de prost gust ce-și aruncă diamantele sfredelindu-mi dureros sufletul într-o mineriadă interminabilă Referință Bibliografică: LECȚIE DE TOAMNĂ / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1055, Anul III, 20 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LECŢIE DE TOAMNĂ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346872_a_348201]
-
copilărie, de la copilărie la adolescență, de la adolescență la vârsta adultă implică, de fiecare dată, o moarte lăuntrică ce dă naștere la ceva nou. Sunt treceri care, mai ales de la copilărie la adolescență, pot fi izvorul unei crize, uneori chiar foarte dureroase. Dar dacă, într-un fel sau altul, refuzăm această nevoie de a muri, nu ne putem dezvolta, nu putem deveni persoane adevărate. Cum scrie George Mac Donald în romanul său Lilith: „Veți muri atât cât ați refuzat să trăiți." Numai
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
și că este totalmente diferit de om, de aceea doar prin dragostea lui omul putea să urce acolo de unde a căzut prin Adam la începutul istoriei. Această certitudine deschide, așadar, calea nu doar întrebărilor filosofice, ci unei angajări extrem de violente: dureroasa schimbare de sine, metanoia, schimbarea minții prin pocăința neîncetată; căci „Mare lucru este a vorbi despre Dumnezeu, dar mai mare a te curăța pentru Dumnezeu”, cum afirma Sf. Grigorie de Nazianz. Cunoașterea umană singură nu poate transfigura omul, ea lasă
METANOIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346937_a_348266]
-
soare, Loveau turbați - ca fiarele în pradă Câțiva, uimiți, se ascundeau să vadă, Iar cei mai mulți priveau cu nepăsare. Așa plătea veșmântul de Mireasă Cerescul Mire-n lacrime și patimi, Al Legii chip cu-o umbră tumultoasă Cerea osânda cea mai dureroasă, Și-n Ochi, potop sfâșietor de lacrimi. Dădu -Se tot. Veșmântul de fecioară Prin mii de zori încununat se-așterne; E cerul nost’ Iisuse-o Primăvară Iar albul meu, cea mai de preț comoară, Și-i nunta mea îmbrățișări eterne
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
trădat nicio clipă marea ei pasiune: scrisul. Românul „O înghețată cu gust amar” este construit pe o dublă perspectiva, care începe chiar prin dubletul semnificativ mamă-fiică. Fiecare cu istoria ei personală (mai tragică, în cazul mamei, mai îndepărtată de memoria dureroasă a evreilor români, în cazul fiicei), fiecare cu perspectivă ei asupra prezentului și filosofia ei de viață. Cele două trasee care se intersectează în român corespund celor două filoane tematice din subtextul acestuia: românul de dragoste, respectiv cel al Holocaustului
MADELEINE DAVIDSOHN, O SCRIITOARE CU MULT TALENT ŞI „O ÎNGHEŢATĂ CU GUST AMAR”! de RĂZVAN VONCU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346962_a_348291]