3,142 matches
-
gest teatral, făcu semn mulțimii să aplaude. În sunetele trâmbițelor și ale cornului, în aclamațiile mulțimii, în arenă intră cu pompa magna armata vitellienilor. Soldații erau îmbrăcați în culori vii, roșu-purpuriu și albastru; culori strălucitoare aveau și scuturile, tunicile și eșarfele, iar plăcuțele de bronz ale armurilor sclipeau în soare. Înarmați cu scuturi de infanterie, gladius, pumnal și pilum, vitellienii mărșăluiau în coloană. Valerius numără paisprezece rânduri de câte cinci oameni. Îi comanda Flamma, îmbrăcat ca un general, mândru, cu mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dreaptă a corpului era acoperită de scut. În epoca republicană, nu exista balteus-ul, teaca gladius-ului fiind atârnată de cingulum, o centură legată în talie. Odată cu balteus-ul, în epoca imperială (a doua jumătate a secolului I d.Hr.) apare și focalis, o eșarfă datorită căreia se evitau rănile care puteau fi provocate la gât de cureaua din piele când soldații erau susținuți sau trași în spate de tovarășii lor (vezi Mutatio ordinis). Bedriacum: localitate care nu poate fi identificată cu certitudine (poate Calvatone
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
unde vine soarele după ora 4, când lumina e portocalie, intensă. Eu calc rufe, ea stă în cărucior (ca într-un fotoliu), se uită la mine și așteaptă. După ce termin de călcat o bluză, o cămașă, o față de pernă, o eșarfă de mătase, le trec mai întâi peste fața ei, ea râde, țesăturile sunt ușoare și colorate și călduțe. Închide ochii și râde. Lumea e galbenă, apoi roz, albastră și verde, albă și albă și albă, violet, bariolată, mătăsoasă. Și asta
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
i-a plăcut. Nu și lui Iordan: "Mata te-ai născut în secolul trecut, coane Victorache. E demodată, nu-i șade unei fete de șapteșpe. Să vedem cum o dregem". Mama și-a tremurat genele, atît, cînd i-a cerut eșarfa: "Etta, crede în ocularul meu creator și-n tehnica batik". Eu, una, eram convinsă că unchiul Iordan știa ce-i bine și ce-i frumos pentru mine; știa tot și ceva pe deasupra. "Hai, Dințișor, la tătișor!" M-a ridicat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
știa ce-i bine și ce-i frumos pentru mine; știa tot și ceva pe deasupra. "Hai, Dințișor, la tătișor!" M-a ridicat pe masa de sub măr și m-a rotit lent. "Mda..." Fusta plisată a devenit minijupă. Cît un abajur. Eșarfa (motive geometrice de un albastru rece, pe fond galben, tare) a fost prinsă asimetric în talie, aruncată pe-un umăr și lăsată să spînzure pe spate: "Știi ce spune asta? Suivez-moi, jeune-homme!" Mama a bătut din gene, dar, printr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în ureche, fierbinte, ca un firicel de ulei încins. - Te-ai întrebat vreodată dacă Lucia există cu adevărat? - Ha, ha, ce glumă bună, aveam pretenții de la tine. Ești un Magician de duzină, din aceia care scot iepuri din jobene slinoase, eșarfe lungi din buzunare și ouă din urechile fraierilor. Ar trebui să fii dat afară din orice circ, ești perimat, acum se poartă altceva la nivel de magie, nu te uiți la programele cu David Copperfield? Acolo da, magie serioasă, cu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
noi cu toate astea? — Sfinte Sisoe, s-ar zice că Mirandei Îi plac fustele, nu-i așa? am Întrebat eu pentru că pur și simplu nu-mi venea nimic altceva În minte. — De fapt, nu. Miranda are o ușoară obsesie pentru eșarfe. Emily refuza să mă privească În ochi, de parcă mi-ar fi mărturisit că ea Însăși are herpes genital, și a continuat: Este una dintre chestiile aparte și nostime pe care trebuie să le cunoști despre ea. — Zău? am Întrebat eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
că ea Însăși are herpes genital, și a continuat: Este una dintre chestiile aparte și nostime pe care trebuie să le cunoști despre ea. — Zău? am Întrebat eu și m-am străduit să par amuzată, și nu oripilată. Obsesie pentru eșarfe? Îmi plac și mie hainele, și pantofii, și gențile, ca oricărei alte fete, dar nu cred că aș putea numi vreuna din plăcerile astea „obsesie“. Și ceva din tonul lui Emily mă prevenea că spusele ei nu erau deloc lipsite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cred că aș putea numi vreuna din plăcerile astea „obsesie“. Și ceva din tonul lui Emily mă prevenea că spusele ei nu erau deloc lipsite de importanță. — Da, ăă, probabil are nevoie acum de o fustă pentru ceva anume, dar eșarfele sunt slăbiciunea ei. Înțelegi, nu? Sunt un fel de semn distinctiv personalității ei. M-a privit. Fața mea trebuie să fi trădat faptul că nu Înțelegeam o iotă, așa că a a continuat: — Îți amintești când ai vorbit cu ea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
răspuns eu repede, realizând că nu ar fi Înțelept să Îi spun acestei fete că abia dacă Îmi mai amintisem numele Mirandei după ce mă Întâlnisem cu ea, darămite ce purta, și am continuat: Dar nu țin minte dacă purta o eșarfă. — Ea poartă Întotdeauna, Întotdeauna, Întotdeauna o singură eșarfă albă Hermès undeva În vestimentație. De cele mai multe ori În jurul gâtului, dar uneori o lasă pe coafeză să-i aranjeze una În coc și uneori o poartă la brâu. Sunt, cum să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Înțelept să Îi spun acestei fete că abia dacă Îmi mai amintisem numele Mirandei după ce mă Întâlnisem cu ea, darămite ce purta, și am continuat: Dar nu țin minte dacă purta o eșarfă. — Ea poartă Întotdeauna, Întotdeauna, Întotdeauna o singură eșarfă albă Hermès undeva În vestimentație. De cele mai multe ori În jurul gâtului, dar uneori o lasă pe coafeză să-i aranjeze una În coc și uneori o poartă la brâu. Sunt, cum să-ți explic eu ție, un fel de Însemn distinctiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
lasă pe coafeză să-i aranjeze una În coc și uneori o poartă la brâu. Sunt, cum să-ți explic eu ție, un fel de Însemn distinctiv, ca o semnătură. Toată lumea știe că, orice-ar fi, Miranda Priestly poartă o eșarfă albă Hermès. Nu că-i grozav? În clipa aceea am observat că Emily poartă, petrecută prin găicile pantalonilor, o eșarfă verzuie care abia se ițea de sub tricoul alb. — Uneori Îi place să amestece stilurile și probabil că asta e una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
eu ție, un fel de Însemn distinctiv, ca o semnătură. Toată lumea știe că, orice-ar fi, Miranda Priestly poartă o eșarfă albă Hermès. Nu că-i grozav? În clipa aceea am observat că Emily poartă, petrecută prin găicile pantalonilor, o eșarfă verzuie care abia se ițea de sub tricoul alb. — Uneori Îi place să amestece stilurile și probabil că asta e una din acele ocazii. În orice caz, tâmpiții de la departamentul de modă habar n-au ce-i place. Uită-te numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
unde dracu’ era afurisitul ăla de card? Am băgat mâna În buzunarul bluzei mele albe apretate, cu guler prins În nasturi, și am găsit cardul prins de o bentiță de mătase pe care Emily mi-o confecționase dintr-una din eșarfele Hermès ale Mirandei. „Nu-l porți niciodată când ea e aici, firește, Îmi spusese ea atunci, dar, În caz că uiți să-l scoți de la gât, măcar n-o să-l porți pe un lanț din plastic“. Rostise ultimele trei cuvinte cu atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
păstram și ceva provizii: haine care nu Îi mai erau necesare și care costaseră zeci de mii de dolari, haine luate de la curățătorie, aduse la birou dar Încă neduse la apartamentul Mirandei, și cel puțin două sute dintre afurisitele alea de eșarfe albe Hermès. Auzisem că Hermès se hotărâse să nu mai producă, Încă de anul trecut, genul acela de eșarfe - un pătrat alb și elegant de mătase. Cineva de la firmă se simțise dator să Îi ofere Mirandei o explicație și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
haine luate de la curățătorie, aduse la birou dar Încă neduse la apartamentul Mirandei, și cel puțin două sute dintre afurisitele alea de eșarfe albe Hermès. Auzisem că Hermès se hotărâse să nu mai producă, Încă de anul trecut, genul acela de eșarfe - un pătrat alb și elegant de mătase. Cineva de la firmă se simțise dator să Îi ofere Mirandei o explicație și chiar o sunase să-i prezinte scuze. Deloc surprinzător, ea Îi declarase cu răceală că e foarte dezamăgită de decizia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de mătase. Cineva de la firmă se simțise dator să Îi ofere Mirandei o explicație și chiar o sunase să-i prezinte scuze. Deloc surprinzător, ea Îi declarase cu răceală că e foarte dezamăgită de decizia lor, drept care cumpărase prompt toate eșarfele pe care le mai aveau În stoc. Vreo cinci sute de eșarfe Îi fuseseră livrate la birou cu vreo doi ani Înainte de a ajunge eu acolo, iar acum rezerva ajunsese la mai puțin de jumătate. Miranda le lăsa pe peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o explicație și chiar o sunase să-i prezinte scuze. Deloc surprinzător, ea Îi declarase cu răceală că e foarte dezamăgită de decizia lor, drept care cumpărase prompt toate eșarfele pe care le mai aveau În stoc. Vreo cinci sute de eșarfe Îi fuseseră livrate la birou cu vreo doi ani Înainte de a ajunge eu acolo, iar acum rezerva ajunsese la mai puțin de jumătate. Miranda le lăsa pe peste tot: la restaurante, la filme, la prezentări de modă, la Întruniri săptămânale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
bucată, dar ce conta: noi i le tot Înmânam ce pe niște batiste. În ritmul În care le făcea praf, În mai puțin de doi ani Miranda avea să le termine. Aranjasem cutiile portocalii pe un raft, de unde puteam distribui eșarfele rapid, dar ele nu rămâneau niciodată acolo prea mult. În fiecare a treia sau a patra zi, ea se pregătea să ia prânzul pe undeva și suspina: „Ahn-dre-ah, dă-mi o eșarfă“. Mă consola gândul că eu aveam să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cutiile portocalii pe un raft, de unde puteam distribui eșarfele rapid, dar ele nu rămâneau niciodată acolo prea mult. În fiecare a treia sau a patra zi, ea se pregătea să ia prânzul pe undeva și suspina: „Ahn-dre-ah, dă-mi o eșarfă“. Mă consola gândul că eu aveam să fiu plecată de mult când eșarfele acelea aveau să se termine. Nefericita care va fi prin apropiere va trebui să-i spună că nu mai există nici o eșarfă albă Hermès și că nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
rămâneau niciodată acolo prea mult. În fiecare a treia sau a patra zi, ea se pregătea să ia prânzul pe undeva și suspina: „Ahn-dre-ah, dă-mi o eșarfă“. Mă consola gândul că eu aveam să fiu plecată de mult când eșarfele acelea aveau să se termine. Nefericita care va fi prin apropiere va trebui să-i spună că nu mai există nici o eșarfă albă Hermès și că nimeni nu mai putea fabrica, trimite, crea, forma, expedia, comanda sau produce vreuna. Simpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
suspina: „Ahn-dre-ah, dă-mi o eșarfă“. Mă consola gândul că eu aveam să fiu plecată de mult când eșarfele acelea aveau să se termine. Nefericita care va fi prin apropiere va trebui să-i spună că nu mai există nici o eșarfă albă Hermès și că nimeni nu mai putea fabrica, trimite, crea, forma, expedia, comanda sau produce vreuna. Simpla idee era cumplită. Tocmai pe când deschideam dulapul și biroul, m-a sunat Uri. — Andrea? Bună, bună. Sunt eu, Uri. Poți să vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și m-a insultat În toate felurile care Îi stăteau În minunatu-i caracter, dar și-a deschis În cele din urmă carnețelul ei Hermès cu coperți din piele neagră (care fusese legat cam incomod, dar foarte șic, cu o eșarfă albă Hermèsă și a scos de acolo... o carte de vizită luată din magazin. — Am lăsat informația asta pe robot, Ahn-dre-ah. Presupun că ar fi fost prea mare osteneala să-ți notezi toate astea, nu? Și, cu toate că dorința de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
atât de frustrată, Încât Îmi venea s-o Înhaț pe coordonatoarea evenimentelor publice, să ne repezim la toaletă și să plângem laolaltă. Sau, dacă acționam Împreună, să-i dăm un brânci Mirandei Într-un closet și să strângem mai bine eșarfa Hermès pe care o purta lejer În jurul gâtului ei slăbănog. Ar fi mai eficient să o Împing În closet, sau să o trag de eșarfă? Sau poate că cel mai bine ar fi să-i vâr eșarfa aia pe gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Împreună, să-i dăm un brânci Mirandei Într-un closet și să strângem mai bine eșarfa Hermès pe care o purta lejer În jurul gâtului ei slăbănog. Ar fi mai eficient să o Împing În closet, sau să o trag de eșarfă? Sau poate că cel mai bine ar fi să-i vâr eșarfa aia pe gât și să mă uit cum o sufocă și... — Ahn-dre-ah! Vocea ei suna răgușit, metalic: — Ce ți-am cerut eu cu numai cinci minute În urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]