9,239 matches
-
eficientă, folosind multiplicatorii lui Lagrange, după procedura expusă în subcapitolul 2.3.1.b. Funcția obiectiv (de minimizat) este riscul portofoliului, redat de ecuația (4). Se folosesc trei restricții: (unde βP este considerată ca necunoscută care depinde de ponderile xi) (ecuație parametrică) Lagrangianul funcției obiectiv este: Pentru determinarea necunoscutelor xi, p și 1, 2, 3, se anulează derivatele de ordinul întâi ale funcției L în raport cu necunoscutele respective. Sistemul de ecuații rezultat, are următoarea exprimare matriceală: Matricea modificată a covarianțelor de ordin
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
unde βP este considerată ca necunoscută care depinde de ponderile xi) (ecuație parametrică) Lagrangianul funcției obiectiv este: Pentru determinarea necunoscutelor xi, p și 1, 2, 3, se anulează derivatele de ordinul întâi ale funcției L în raport cu necunoscutele respective. Sistemul de ecuații rezultat, are următoarea exprimare matriceală: Matricea modificată a covarianțelor de ordin n+1, (evidențiată cu linie întreruptă în interiorul matricei A), are diagonala nenulă. Forma acesteia dă numele modelului diagonal. Se rezolvă ecuația matricială AX=B rezultând soluții parametrice: Valorile riscului
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
ale funcției L în raport cu necunoscutele respective. Sistemul de ecuații rezultat, are următoarea exprimare matriceală: Matricea modificată a covarianțelor de ordin n+1, (evidențiată cu linie întreruptă în interiorul matricei A), are diagonala nenulă. Forma acesteia dă numele modelului diagonal. Se rezolvă ecuația matricială AX=B rezultând soluții parametrice: Valorile riscului portofoliului (σ2P), estimat în cele două modele (Markowitz și Sharpe), obținute prin calculele efectuate la problema frontierei eficiente, sunt diferite. Diferențele pot ajunge până la un punct (de calcul) și influențează poziția portofoliului
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
1)·1,07·0,2+0,9·(-1,33)·0,3+(-0,1)·0,37·0,5=-0,612 Analog cov2,p=1,04; cov3,p=1,409 Se determină volatilitățile celor trei titluri: ; β2=1,259; β3=1,705 Ecuația dreptei de regresie (3), scrisă pentru valori medii ne va da valorile α1, α2, α3. (αi și βi sunt constante pentru un titlu fixat, iar ) =5,1-(-0,740)5,13=8,896 α2= -3,158; α3= -2,446 Se
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
ne va da valorile α1, α2, α3. (αi și βi sunt constante pentru un titlu fixat, iar ) =5,1-(-0,740)5,13=8,896 α2= -3,158; α3= -2,446 Se calculează riscurile specifice ale fiecărui titlu, apelând la ecuația (5). Analog ; . Ecuația riscului total al portofoliului relația (13) va fi: Restricțiile problemei de optimizare sunt: Ecuația matricială este: Se calculează A-1 și se exprimă soluțiile parametrice: Se dau valori parametrului r*, procedura fiind identică cu cea expusă la
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
valorile α1, α2, α3. (αi și βi sunt constante pentru un titlu fixat, iar ) =5,1-(-0,740)5,13=8,896 α2= -3,158; α3= -2,446 Se calculează riscurile specifice ale fiecărui titlu, apelând la ecuația (5). Analog ; . Ecuația riscului total al portofoliului relația (13) va fi: Restricțiile problemei de optimizare sunt: Ecuația matricială este: Se calculează A-1 și se exprimă soluțiile parametrice: Se dau valori parametrului r*, procedura fiind identică cu cea expusă la problema frontierei eficiente
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
5,1-(-0,740)5,13=8,896 α2= -3,158; α3= -2,446 Se calculează riscurile specifice ale fiecărui titlu, apelând la ecuația (5). Analog ; . Ecuația riscului total al portofoliului relația (13) va fi: Restricțiile problemei de optimizare sunt: Ecuația matricială este: Se calculează A-1 și se exprimă soluțiile parametrice: Se dau valori parametrului r*, procedura fiind identică cu cea expusă la problema frontierei eficiente (2.3.1.b). CAP. III. BURSA DE VALORI: FUNCȚII, ORGANIZARE, TEHNICI TRANZACȚIONALE 3
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
de rentabilizare pe termen scurt a capitalului pe piețe tot mai eficiente, reprezintă sursa majoră de volatilitate a piețelor de capital. Obiectivele tradiționale de politică economică națională, stabilitatea prețurilor și creșterea economică au fost "încâlcite" de existența speculației financiare în ecuație. Mai mult, speculația financiară a fost cauza apariției unui obiectiv de politică economică suplimentar: obligația morală a guvernelor de a asigura coeziunea socială și implicit păstrarea identității naționale. Exercitarea suveranității statelor naționale este intrinsec legată de controversata problemă a controlului
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
cu cele 50 mld $ cheltuite de SUA pentru criza din Mexic, sau cu cele 10 mld £ cheltuite în 1993 de Banca Angliei pentru menținerea lirei în ERM (Exchange Rate Mechanism). Deceniul nouă al secolului XX introduce un element suplimentar în ecuația împrumutului unidirecțional: excedentul financiar al țărilor producătoare de petrol și o zonă-țintă: America Latină. Linia de acțiune bancară a vremii este dominată de motivația de câștig, de speculație pură. Prudențialitatea bancară nu există, se ignoră politicile macroeconomice dezastruoase ale țărilor finanțate
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
încercare de spectrul supracivilizării sale: acela de a deveni un om prea rafinat, prea slăbit de bucuriile comode pe care civilizația i le arunca în poală altfel spus: prea vulnerabil, dar nu din slăbiciune, ci dintr-un exces de finisare (ecuație nu numai paradoxală, ci și foarte plăcută metodologic, să recunoaștem...). În consecință, spune Sagan, fiecare epocă de cultură și-a "pus la păstrare" un sănătos rezervor de energie frustă, de "barbarie" și de biologie pură, darwiniană, "cultura spaimei" făcând parte
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
europeană a secolului al XIX-lea va acredita prin excelență un cod al conspirațiilor și al cabalelor oculte foarte bine analizat la noi de către Constantina Raveca Buleu -, frica de evrei sau de masonerie intrând și ele în mod firesc în ecuație, între multe altele, prodigios decantate literar și artistic. Cătălin Ghiță evită domeniul complex al fricii politice, selecția literară pe care o propune în mod evident: doar o eșantionare fiind previzibilă pe alocuri (O făclie de Paște, Moara lui Călifar, Aranka
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mare parte din fantasticul narativ ține de ceea ce s-ar putea desemna drept benign (miraculosul, feericul etc.). Această considerație, pe care mulți dintre noi ar accepta-o fără rezerve, este pusă sub semnul întrebării de Roger Caillois, care introduce în ecuație binomul fantastic-miraculos, afirmând că primul, în bloc, ar ține de registrul terorii, prin inserția violentă în universul familiar, în vreme ce ultimul rămâne cadrul tipic basmului, desfășurându-se în spațiul imaginar al feeriei infantile.87 Pe de altă parte, Matei Călinescu, mai
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
26.3.1. Reglarea renală a sodiului 220 26.3.2. Reglarea renală a potasiului 223 26.3.3. Reglarea renală a calciului 224 26.3.4. Reglarea renală a fosfatului 228 26.4. Homeostazia acido-bazică 229 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach 230 26.4.2. Sistemele tampon plasmatice 231 26.4.3. Participarea renală la echilibrul acido-bazic 232 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic 234 27. Fiziologia căilor urinare 235 28. Producția de eritropoetină 239 29
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor Cardiomiocitele prezintă un potențial electric de repaus, cu polaritate electrică negativă în compartimentul intracelular față de cel extracelular și cu o încărcare electrică corespunzătoare a fețelor membranei celulare, care se comportă ca un izolator electric. Ecuația Goldman stabilește cu precizie modul în care potențialul transmembranar, într-o arie membranară și la un moment dat, este strict determinat de valorile în acel moment pentru concentrațiile ionice locale intra și extracelular și pentru permeabilitatea zonei membranare respective pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
grosimea peretelui, diferența de concentrație (între plasma sanguină din capilarele respective și lichidul interstițial), coeficientul de permeabilitate al substanței (prin peretele capilarului), la care se adaugă dinamica unor procese metabolice (de exemplu consumul de O sau producția de CO2. Astfel, ecuația Fick aplicată pentru difuzia prin peretele capilar (în absența unui flux net de solvent transparietal) are forma PAs/t, unde P = coeficientul de permeabilitate, A = suprafața de schimb, s = diferența de concentratie, t = grosimea membranei. Factorii majori de care depinde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a acestei ecuații este limitată datorită ignoranței noastre asupra multor valori. Presiunea coloid osmotică din interiorul capilarului este de 28 mm Hg. Presiunea hidrostatică capilară este aproape de media dintre presiunea arterială și venoasă, dar este mult mai mare la baza plămânului în comparație cu cea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cunoscută, dar este aproape 20 mm Hg în limfa pulmonară. Totuși, această valoare poate fi mult mai mare decât în lichidul interstițial din jurul capilarelor. Presiunea hidrostatică interstițială este necunoscută, dar pare a fi net sub presiunea atmosferică. Presiunea netă conform ecuației Starling este pozitivă, producând astfel un flux net de limfă de ~ 20 ml/h la om în condiții normale. Lichidul care părăsește capilarele (fig. 82) trece prin interstițiul peretelui alveolar către spațiul perivascular și peribronșic, unde presiunea hidrostatică este și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
desfășoară prin peretele capilar, lichidul interstițial și membrana celulară și constă în procese fizice de difuziune a gazelor respiratorii ca urmare a gradientelor de presiune parțială între sectoarele traversate. Factorii de care depinde rata de difuziune (D) sunt cuprinși în ecuația Fick, . Schimbul gazos al O2 depinde de viteza de transport a O2 din sânge spre țesuturi și de inensitatea proceselor de utilizare a acestuia. Gradientul mare de presiune capilar - interstițiu (55 - 60 mm Hg) determina difuziunea rapidă a O2. Schimburile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
se produce retenție de urină și se oprește filtrarea glomerulară datorită presiunii retrograde. Presiunea coloid-osmotică din capilar se opune filtrării. Reducerea concentrației proteinelor plasmatice scade presiunea coloidosmotică și crește filtrarea. Rata filtrării glomerulare (GFR) depinde de variațiile diverșilor termeni din ecuația anterioară. Coeficientul de Ultrafiltrare Glomerulară(CUG) depinde de conductivitatea hidraulică (permeabilitatea pentru fluide) și suprafața membranei filtrante. Raportul dintre GFR și fluxul plasmatic renal (RPF), numit și fracția de filtrare, este în mod normal de 0,16-0,20. Variațiile factorilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
NaHCO3 și KHCO3 . Alte surse pot fi ingestia în mari cantități de săruri alcaline precum NaHCO3 , dar cea mai frecventă cauză de alcaloză este pierderea prin vomismente a unor cantități mari de suc gastric bogat în HCl. 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach Ecuația generală pentru un sistem tampon este , unde Areprezintă anionul, iar HA acidul nedisociat. Dacă la soluție se adaugă un acid mai tare decât HA, echilibrul va fi deviat către stânga, „capturând” astfel protonii în formarea unei cantități crescute
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
KHCO3 . Alte surse pot fi ingestia în mari cantități de săruri alcaline precum NaHCO3 , dar cea mai frecventă cauză de alcaloză este pierderea prin vomismente a unor cantități mari de suc gastric bogat în HCl. 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach Ecuația generală pentru un sistem tampon este , unde Areprezintă anionul, iar HA acidul nedisociat. Dacă la soluție se adaugă un acid mai tare decât HA, echilibrul va fi deviat către stânga, „capturând” astfel protonii în formarea unei cantități crescute de HA
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
bază tare ar fi adăugată sistemului, atunci H și OH ar reacționa pentru a forma H2O, reducând scăderea pH-ului. Prin legea conservării masei, produsul concentrației produșilor de reacție împărțit la produsul concentrației reactanților la echilibru este o constantă: . Dacă ecuația este rezolvată pentru H+ și făcută conversia la pH, ecuația rezultată este cea obținută de Henderson și Hasselbalch pentru a descrie modificările de pH ce apar la adăugarea de H+ sau OHla oricare sistem tampon (ecuația Henderson-Hasselbach): Se observă din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ar reacționa pentru a forma H2O, reducând scăderea pH-ului. Prin legea conservării masei, produsul concentrației produșilor de reacție împărțit la produsul concentrației reactanților la echilibru este o constantă: . Dacă ecuația este rezolvată pentru H+ și făcută conversia la pH, ecuația rezultată este cea obținută de Henderson și Hasselbalch pentru a descrie modificările de pH ce apar la adăugarea de H+ sau OHla oricare sistem tampon (ecuația Henderson-Hasselbach): Se observă din ecuațiile de mai sus că posibilitățile de tamponare ale unui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este o constantă: . Dacă ecuația este rezolvată pentru H+ și făcută conversia la pH, ecuația rezultată este cea obținută de Henderson și Hasselbalch pentru a descrie modificările de pH ce apar la adăugarea de H+ sau OHla oricare sistem tampon (ecuația Henderson-Hasselbach): Se observă din ecuațiile de mai sus că posibilitățile de tamponare ale unui sistem sunt maxime atunci când cantitatea de anion liber este egală cu cantitatea de acid nedisociat, în așa fel încât . De aceea, cele mai eficiente sisteme tampon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este rezolvată pentru H+ și făcută conversia la pH, ecuația rezultată este cea obținută de Henderson și Hasselbalch pentru a descrie modificările de pH ce apar la adăugarea de H+ sau OHla oricare sistem tampon (ecuația Henderson-Hasselbach): Se observă din ecuațiile de mai sus că posibilitățile de tamponare ale unui sistem sunt maxime atunci când cantitatea de anion liber este egală cu cantitatea de acid nedisociat, în așa fel încât . De aceea, cele mai eficiente sisteme tampon din LEC vor fi acelea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]