4,462 matches
-
de partide în tabelul 5.1. Tab. 5.1. Paralela între partidele de mase și partidele electorale Partid birocratic de mase Partid profesional electoral Poziția centrală o are birocrația (competență politico-administrativă) Partide de membership Legături organizatorice verticale puternice Apel la electoratul de apartenență Preponderența conducătorilor interni Conducere colegială Finanțare din cotizații și din activități colaterale Accentul pe ideologie Poziție centrală în organizație a celor ce cred în mesajul partidului Poziția centrală o au profesioniștii (competență de specialitate) Partide electorale Legături organizatorice
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
interni Conducere colegială Finanțare din cotizații și din activități colaterale Accentul pe ideologie Poziție centrală în organizație a celor ce cred în mesajul partidului Poziția centrală o au profesioniștii (competență de specialitate) Partide electorale Legături organizatorice verticale slabe Apel la electoratul de opinie Preponderența reprezentanților publici Conducere personală Finanțare de la grupurile de interese și din fondurile publice Accentul pe probleme și pe leadership Poziție centrală în organizație a celor interesați de carieră și a reprezentanților grupurilor de interese Sursă: Panebianco [1982
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
dar și că fiecare partid (și mai ales partidele noi) caută să scoată în evidență, chiar din punct de vedere organizatoric, particularitățile lor față de partidele concurente și să-și exploateze punctele forte pentru a-și atrage, menține și, eventual extinde electoratul. În diferite sisteme de partide persistă, așadar, prezența unei pluralități de tipuri de partid, fiecare înclinînd să exploateze pozițiile cîștigate și consecințele acestor poziții. Pentru a le înțelege mai bine, devine indispensabilă analiza naturii și dinamicii sistemului de partide. 3
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
democrațiile occidentale aceste partide sînt, în general, dar nu numai, partidele fasciste și partidele comuniste. Chiar dacă sînt excluse de la formarea coalițiilor de guvernare, totuși, aceste partide extreme, din punct de vedere ideologic, sînt importante: conving și atrag o parte a electoratului, obțin locuri în parlament, influențează funcționarea guvernului. Punînd laolaltă cele trei criterii (numeric, de revelanță și de distanță electorală) Sartori recurge la o dublă clasificare a sistemelor de partide, în funcție de formatul lor (definit după numărul de partide) și de dinamica
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
politic. Competiția este centrifugă, pentru că partidele situate la cei doi poli extremi ai sistemului caută să se consolideze, erodînd centrul coaliției. Opozițiile nu sînt responsabile, pentru că pot formula programe irealizabile și pot avea comportamente pentru care nu dau socoteală în fața electoratului. La rîndul lor, partidele de guvernămînt pot pune în practică fie politica debarasării, punînd pe seama opoziției și a aliaților guvernului responsabilitatea acțiunilor și a lipsurilor lor, fie politica supralicitării, promițînd mai mult decît ar putea realiza sau făcînd ca traducerea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
socialist și cel democrat-creștin), cît și apariția și afirmarea unor partide noi (în primul rînd Forza Italia). Participare mai puțină Tot la nivelul sistemelor de partide, este necesar să ne oprim și la un al doilea indicator, care vizează procentul electoratului care merge la urne. În definitiv, acest indicator este cel care semnalează atît gradul de interes pe care partidele, în ansamblul lor, îl suscită în rîndul electoratului, cît și capacitatea de mobilizare sau intensitatea competiției politico-electorale. În acest sens, este
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
necesar să ne oprim și la un al doilea indicator, care vizează procentul electoratului care merge la urne. În definitiv, acest indicator este cel care semnalează atît gradul de interes pe care partidele, în ansamblul lor, îl suscită în rîndul electoratului, cît și capacitatea de mobilizare sau intensitatea competiției politico-electorale. În acest sens, este clar că în ultimii treizeci de ani s-a înregistrat un declin al participării electorale. Bineînțeles că am putea găsi diverse explicații plauzibile pentru acest fenomen; una
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
general dacă se exclud Italia și Danemarca [Pedersen 1987], ultima cu un sistem de partide redefinit și reconsolidat în a doua jumătate a anilor '60 toate sistemele de partide ale democrațiilor europene occidentale demonstrează o puternică stabilitate și în ceea ce privește distribuirea electoratului. Bineînțeles că electoratul care votează ar putea avea preferințe partizane relativ stabile, dar, în același timp, s-ar putea reduce drastic participarea la vot: adică respingerea partidelor s-ar putea manifesta printr-o părăsire sau o boicotare a scenei electorale
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
exclud Italia și Danemarca [Pedersen 1987], ultima cu un sistem de partide redefinit și reconsolidat în a doua jumătate a anilor '60 toate sistemele de partide ale democrațiilor europene occidentale demonstrează o puternică stabilitate și în ceea ce privește distribuirea electoratului. Bineînțeles că electoratul care votează ar putea avea preferințe partizane relativ stabile, dar, în același timp, s-ar putea reduce drastic participarea la vot: adică respingerea partidelor s-ar putea manifesta printr-o părăsire sau o boicotare a scenei electorale de către mai mulți
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
partidelor de stînga o oferă Bartolini [1982]. Este posibil ca de atunci să fi început un declin al numărului de membri de partid, așa cum se vede în tabelul 5.3). Tab. 5. 3. Evoluția membrilor de partid, ca procent din electorat, în unele democrații occidentale Țări Primul scrutin Ultimul scrutin Diferența din anii '60 din anii '80 Austria 26,2 21,8 -4,4 Belgia 7,8 9,2 +1,4 Danemarca 21,1 6,5 -14,6 Finlanda 18,9
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
bărbați care nu prea au intenții de a ieși din politică, decît din motive de vîrstă sau de sănătate, sau în urma unei înfrîngeri electorale. Așadar, în general, adunările elective contemporane, ca și cele din trecut, nu sînt prea reprezentative pentru electorat, din punct de vedere sociologic. Totuși, partidele caută candidați reprezentativi din punct de vedere sociologic, în timp ce atît partidele, cît și aleșii în parlament caută să reprezinte preferințele, interesele, cererile propriilor alegători. La rîndul lor, aleșii sînt obligați să dea socoteală
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
preferințele, interesele, cererile propriilor alegători. La rîndul lor, aleșii sînt obligați să dea socoteală în fața alegătorilor, confirmînd încă o dată temeinicia teoriei electorale a reprezentării. 5. STILURI DE REPREZENTARE Dincolo de diferențele sociologice care există între reprezentanții aleși în parlamentele contemporane și electoratul lor, pentru realizarea scopului precis al reprezentării politice sînt fundamentale modalitățile prin care aleșii combină propria lor judecată în luarea deciziilor cu disciplina de partid care, în multe cazuri, înseamnă, înainte de toate, o adaptare la programul prezentat electoratului, adaptare cu
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
contemporane și electoratul lor, pentru realizarea scopului precis al reprezentării politice sînt fundamentale modalitățile prin care aleșii combină propria lor judecată în luarea deciziilor cu disciplina de partid care, în multe cazuri, înseamnă, înainte de toate, o adaptare la programul prezentat electoratului, adaptare cu atît mai importantă, cu cît partidul a obținut funcții în guvernare. Pentru a ști mai mult, ar trebui să putem răspunde, pe baza unor cercetări suficient de aprofundate, la întrebarea pusă de Sartori: "care este sancțiunea de care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a obținut funcții în guvernare. Pentru a ști mai mult, ar trebui să putem răspunde, pe baza unor cercetări suficient de aprofundate, la întrebarea pusă de Sartori: "care este sancțiunea de care se tem cel mai mult parlamentarii: cea din partea electoratului, a aparatului de partid sau a unor terțe grupuri de susținere?" [1990, 236]. Receptivitate și responsabilitate Din acest punct de vedere, reprezentarea politică se caracterizează exact prin ceea ce ar trebui să fie: dorința de a traduce în decizii programul prezentat
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
responsabilitate independentă" [ibidem, 228]. În realitate, un guvern care anticipăm teoria dezvoltată pe larg în capitolul următor este doar comitetul executiv al majorității sale parlamentare poate încerca să fie destul de receptiv la toate tematicile prin care s-a angajat în fața electoratului și, în același timp, poate să încerce să pară destul de responsabil față de noile probleme ce se ivesc pe parcursul activității sale. Tot astfel, este posibil ca reprezentanții în parlament să-și fi luat angajamente în fața electoratului și să se arate dispuși
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care s-a angajat în fața electoratului și, în același timp, poate să încerce să pară destul de responsabil față de noile probleme ce se ivesc pe parcursul activității sale. Tot astfel, este posibil ca reprezentanții în parlament să-și fi luat angajamente în fața electoratului și să se arate dispuși să pună de comun acord spiritul programului de guvernare cu apărarea intereselor electoratului lor, situația fiind valabilă mai ales, așa cum bănuiește Sartori, pentru unele grupuri importante de susținere [se recomandă Fabbrini 1994, 105-136]. Pentru a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
noile probleme ce se ivesc pe parcursul activității sale. Tot astfel, este posibil ca reprezentanții în parlament să-și fi luat angajamente în fața electoratului și să se arate dispuși să pună de comun acord spiritul programului de guvernare cu apărarea intereselor electoratului lor, situația fiind valabilă mai ales, așa cum bănuiește Sartori, pentru unele grupuri importante de susținere [se recomandă Fabbrini 1994, 105-136]. Pentru a clarifica pro-blema, este necesar să avem în vedere o tripartiție clasică referitoare la stilul reprezentării, între rolul de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și parlamentarii spanioli, Montero, 1990]. Desigur, cele trei stiluri de reprezentare nu sînt stiluri pure, ci combină în mod necesar diferite tipuri de responsabilități. Trebuie sesizat unde se află punctul de echilibru. Delegații Delegatul modern nu primește direct ordine de la electoratul său; cel puțin formal, nu încalcă preceptul care, de exemplu în Constituția italiană, îl obligă "să reprezinte națiunea fără angajare prin mandat." În majoritatea cazurilor, mandatarul său este, din punct de vedere formal și practic, partidul care prezintă candidatul și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mulți împuterniciți printre reprezentanți mai ales acolo unde partidele sînt organizații relativ slabe, puțin structurate, intermitente. Politicienii În fine, reprezentanții care își asumă un stil de politician vor să găsească punctul de echilibru între exigențele partidului și angajamentele luate în fața electoratului, între propria autonomie în judecata politică și propriile cunoștințe tehnice. Analiza asupra modalității de reprezentare a fost, așadar, îmbogățită în mod substanțial prin prezentarea stilurilor în lucrările cercetătorilor americani citați mai sus. Contribuții ulterioare au fost aduse de un studiu
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
lucrărilor de interes public, precum și prin angajări de personal eficiente. Este de reținut că, deși există mereu riscul apariției unor comportamente ilegale, nici receptivitatea în planul serviciilor, nici receptivitatea în planul atribuirii nu implică neapărat clientelismul și corupția. Oricum, toate electoratele se așteaptă ca alesul să facă ceva pentru ele și pentru locul în care trăiesc alegătorii și de unde sînt aleși reprezentanții. Sistemele multipartidiste cu reprezentare proporțională pot avea drept consecință unele practici nepotrivite de asociere, cînd toți reprezentanții aleși ai
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
politice și să uite de rolul de opoziție față de guvern, pentru a obține resurse publice pentru acea zonă. În fine, receptivitatea simbolică se traduce prin încercările de a stabili un raport general de încredere, de susținere, în limitele identificării între electorat și reprezentant, arătînd alegătorilor că reprezentantul are în vedere nu numai așteptările lor materiale, ci și, în sens larg, viziunea lor asupra lumii, că are aceleași priorități ca și ei. Sensul reprezentării Formulat și îmbogățit astfel, sensul global al reprezentării
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
politice ar putea fi mai bine definite dacă ar fi posibil să răspundem precis la întrebarea formulată de Sartori [1990, 236], amintită puțin mai înainte, dar care merită să fie reluată: "care este sancțiunea cea mai de temut: cea a electoratului, a aparatului de partid sau a unor terțe grupuri de susținere?". Transformismul Înainte de toate, trebuie precizat că, și atunci cînd a fost descoperită sursa sigură a sancțiunii, una este reprezentarea garantată de parlamentari individuali, alta este reprezentarea garantată de parlamente
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și flagrant, prima dintre degenerările ce se pot produce la nivelul parlamentelor ca instituții: transformismul. Comportîndu-se astfel, parlamentarul ar transforma, de fapt, obligațiile asumate în conformitate cu programul partidului său într-un comportament total discreționar, pierzînd inevitabil contactul și relația stabilită cu electoratul în general. Acest tip de degenerare, clasică în cazul Italiei, unde a și primit acest nume, se regăsește și în alte parlamente, în care partidele nu reușesc să organizeze grupuri parlamentare omogene și disciplinate, și îi afectează atît pe reprezentanți
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
candidatură și ocazia unei realegeri. Transformismul afectează în mod nefast raporturile majorității guvernamentale cu opoziția, slăbind puterea opoziției și făcîndu-i imposibilă exercitarea controlului asupra activității guvernului. Pe lîngă aceasta, numărul mare al căilor ce duc la transformism face dificilă, pentru electorat, aplicarea unei sancțiuni eficiente prin votul său, mai ales dacă reprezentanții transformiști obțin și distribuie resurse folositoare pentru electoratul propriei circumscripții. Practicat de mult timp, transformismul parlamentarilor nu lipsește din parlamentele contemporane. Asistăm de fapt la deplasări motivate prin urmărirea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
făcîndu-i imposibilă exercitarea controlului asupra activității guvernului. Pe lîngă aceasta, numărul mare al căilor ce duc la transformism face dificilă, pentru electorat, aplicarea unei sancțiuni eficiente prin votul său, mai ales dacă reprezentanții transformiști obțin și distribuie resurse folositoare pentru electoratul propriei circumscripții. Practicat de mult timp, transformismul parlamentarilor nu lipsește din parlamentele contemporane. Asistăm de fapt la deplasări motivate prin urmărirea unor funcții, a prestigiului și resurselor, mai ales acolo unde sistemul de partide, confruntat cu o tranziție politico-instituțională anevoioasă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]