4,139 matches
-
întâlnire, deși cunoașterea mai în detaliu a fost făcută în timp mai îndelungat. Costache și Maria s-au căsătorit și au întemeiat o gospodărie foarte frumoasă. Deosebit de important și de frumos este faptul că Maria lui Costache, fiică de-a Elenei Cocuz (fostă Frasin), iubește ca pe proprii părinți, pe părinții lui Costache, asigurându-i cu toate cele necesare vieții, ocupându-se de sănătatea și hrănirea lor, tot atât de mult ca și a propriilor copii. (știți cum decurg în general relațiile dintre
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în toate așezările de pe Valea Racovei. Curtea școlii unde horeau tinerii era plină și se vedeau și oameni mai în vârstă care ascultau muzica și priveau la joc cu multă plăcere. Costache își amintește cum o fată din Cursești Vale, Elena lui Potoroacă, l-a scos în mijlocul horei, până când un holtei mai îndrăzneț a strigat: „Siminoc și busuioc, cui e rândul, treci la loc”. îndemnul a fost ascultat de perechea din mijloc, ei se simțeau din cale afară de mulțumiți și bucuroși
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Societatea de entomologie din R.P. Polonă (1936ă, Societatea de botanică și zoologie din Viena. A activat și în subcomisia pentru Ocrotirea naturii din Moldova. Entomologul și profesorul Alexei Alexinschi a încetat din viață la 29 aprilie 1966, în Iași. ALISTAR, ELENA (1875-1955ă MEDIC Este una dintre personalitățile cele mai proeminente care au militat, au organizat și realizat actul istoric din 27 martie 1918 al Unirii Basarabiei cu Patria Mamă. S-a născut în mai 1875, în satul Vaisal, județul Izmail, sat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
stins din viață la 25 octombrie 1987 și a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. Prin opera sa științifică și prin activitatea didactică, Constantin H. Budeanu s-a înscris printre reprezentanții de seamă ai științei și învățământului românesc. BUDEANU, ELENA (1916-1992ă CHIMISTĂ Slujitoare a învățământului și a cercetării științifice ieșene, timp de aproape patru decenii, prof.univ.dr. Elena Budeanu s-a înscris printre personalitățile de seamă ale Universității Al.I.Cuza. Născută la 20 mai 1916, în Chișinău, Elena Budeanu a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
a amplei și valoroasei sale activități, a fost aleasă ca membru al Academiei de Științe Medicale din România în anul 1993. Dr. Olga Zavate a trecut în neființă la 23 ianuarie 2000, fiind înmormântată la cimitirul Eternitatea din Iași. ZUBATĂI-IONESCU, ELENA (1914-1986ă MEDIC O personalitate distinctă, plină de viață și dăruire idealului de sănătate a semenilor, doctor Elena Ionescu a înnobilat cu prezența ei caldă lumea medicală a Iașului, slujind cu un devotament fără egal cauza medicinii, cauza binelui tuturor, atât
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
e, te grăbesc alții să ieși afară din Sfanțul Mormânt. Și așa am ieșit privind și sărutând piatră pe care a stat îngerul. Apoi am mers la Peșteră unde este Altarul Sfintei Cruci, unde a fost găsită de către Sf. Împărăteasa Elenă. Mi-am luat rămas bun și de acolo. Ne-am mai oprit pe la unele altare: unde a fost descoperit craniul lui Adam, unde S-a întâlnit Domnul cu Maria Magdalena, apoi la icoana Maicii Domnului care închide și deschide un
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
o dorință de a prezenta spectatorilor concerte cât mai interesante, înțelegând prin aceasta că susține plenar inițiativele conducerii unei prestigioase instituții muzicale, unde este prezentă exigența artistică și unde sunt stabilite obiective repertoriale foarte clare. (Flacăra Iașului, 9 aprilie 2003) ELENA MOȘUC ȘI TRIUMFUL LONDONEZ Nu știu dacă mulți londonezi vor avea vreodată ocazia să afle câte ceva despre Iași, care și-a câștigat în timp denumirea de Oraș al culturii, dar iată că pe data de 14 iunie 2003, un vlăstar
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
încă student la Farmacie. Astfel, părinții noștri au trăit să-și vadă visul împlinit și s-au bucurat de copii și de nepoți. Dumnezeu să-i odihnească în Împărăția Sa ! Soția mea, Mariana Mustață este fiica lui Dumitru și a Elenei Mitrofan. Socrul meu a fost colonel în armată, o mare personalitate a timpului său. A fost Șef de Stat Major al Regimentului din Iași, din Copou, Comandant al Centrului Militar Iași, și a avut și unele funcții importante în Ministerul
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
tânăra Elena Vlădăreanu n-a catadicsit să anunțe în articolașul ei despre premiile Uniunii Scriitorilor că ai luat și tu premiu la proză. La ziarul ăsta al vostru împingeți rigoarea până la a vă persecuta unii pe alții. O cunoști pe Elena Vlădăreanu? — Pe cine? — Pe poeta Elena Vlădăreanu. Nu prea. — Ce-i aia: nu prea! O cunoști sau n-o cunoști! — „Eleno, n-am avut onoarea cu sânii tăi să mă întâlnesc”. Ce mai e și asta? Ai căpiat? Om serios
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
astfel a schimbat atât soarta cetății eterne, cât și pe cea a Europei. Uitarea Romei nu a însemnat altceva, aparent, decât părăsirea ei temporară de către împărat. Cetatea a fost copiată arhitectural și reduplicată simbolic în Bizanț, dar pe alte baze, elene și creștine, și cu o altă ideologie. În cele din urmă, uitarea a fost definitivă. Un eseu istoric despre memorie este această carte, în căutarea unor răspunsuri la întrebarea: cum s-a format imaginarul bizantin? Așa cum Roma a dat o
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
adesea am văzut-o privind în fântână. Oare ce-a văzut, căci râdea când privea în oglindă. Și adesea am auzit-o vorbind cu luna. Vorbea încet, dar în glasul ei era căldură. Oare ce i-o fi spus lunei? ELENA FARAGO Începuturile Elenei Farago sunt coșbuciene și eminesciene, caracterizate printr-un conceptualism verbios. Când a venit în contact cu simbolismul, poeta a decolorat vechile imagini din epoca Semănătorului, dîndu-le o nuanță de vag. Adverbele, vorbele, pronumele, exclamațiile, scrise cu majusculă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-o privind în fântână. Oare ce-a văzut, căci râdea când privea în oglindă. Și adesea am auzit-o vorbind cu luna. Vorbea încet, dar în glasul ei era căldură. Oare ce i-o fi spus lunei? ELENA FARAGO Începuturile Elenei Farago sunt coșbuciene și eminesciene, caracterizate printr-un conceptualism verbios. Când a venit în contact cu simbolismul, poeta a decolorat vechile imagini din epoca Semănătorului, dîndu-le o nuanță de vag. Adverbele, vorbele, pronumele, exclamațiile, scrise cu majusculă, devin personagii misterioase
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
explică” prea puțin personalitatea poetei, însă dau seama de anvergura (ca și de poziția excentrică) a arhielaboratului ei discurs poematic. T. a îngrijit, în 1976, în colaborare cu Marin Bucur, Dicționarul de rime eminescian și a dat versiuni din scrierile Elenei Văcărescu și ale Iuliei Hasdeu. În 1983 i s-a acordat Premiul Uniunii Scriitorilor. SCRIERI: Cadențe, București, 1963; Culorile complementare, București, 1966; Metamorfoze, București, 1968; Existențe, București, 1969; Catharsis, București, 1970; Brățara lui Prometeu, București, 1972; Ion Pillat. Ceremonia naturii
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
, Dimitrie (c. 1775, Becicherecu Mic, j. Timiș - 20.I.1818, Timișoara), fabulist, traducător. Este fiul Elenei și al preotului Zaharia. Urmează școala sârbească din satul natal și la Timișoara, unde în 1802 termină Seminarul Teologic. Învățător în Belinț și Beregsău, revizor școlar, apoi învățător și preot în Becicherecu Mic, Ț. a fost între acele fețe bisericești
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
urmă a fost 112. Salonul nou de pianuri A. Gebauer se afla, în 1875, după cum anunța Pressa, pe Calea Mogoșoaiei nr. 37, nu prea departe de magazinul Muzica de astăzi. 113. După moartea proprietarei (1888), în vechile case bătrânești ale Elenei Oteteleșanu și în grădină a început să funcționeze, în primele decenii ale secolului al XX-lea, Terasa Oteteleșanu (cafenea, restaurant și berărie), vestit loc de întâlnire al scriitorilor și artiștilor vremii; Terasa Oteteleșanu a fost demolată în 1931 când s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
când am văzut pe Francudi pe catedră, am dat zor să-mi termin compoziția și am încheiat-o cu acest period: „În sfârșit cea mai puternică dintre toate emoțiunile a fost aceea că de unde mă așteptam să am examinator de elenă pe dl. Demarat, m-am pomenit cu dl. Francudi“. Și cel dintâi am dus coala de hârtie supraveghetorului. Neavând ce face și voind să și dea seama despre ce putea un absolvent de liceu, mi-a luat compoziția și a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
făcut-o în spital, că a stat în celulă cu „Petrică” Țuțea și cu celălalt „Petrică” (Pandrea). - Pentru că n-am știut... Nu mințeam. În casa noastră nu se discuta despre el. Știam că tata era fiul lui Mihai și al Elenei, dar ce-a fost și ce-a făcut acest Mihai, nu. Nici dacă-i mort, nici dacă trăiește. (Abia în prima vacanță de după interogatoriul de mai sus am aflat că „emigrase la America”, împreună cu alți bucovineni, în 1912, lăsînd de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sensibilitate mediocră. Lucrul se vede și mai clar cînd îl compari cu „Omagiul” unui autor de nivel „Cîntarea României”, publicat în aceeași pagină. Gîfîind ca un copil plecat cu uratul, acesta din urmă zice: „Lîngă chipul țării / Cu gîndirea trează / Elena Ceaușescu / E-a primăverii (sîntem în 7 ianuarie 1989 - n.m.) rază” etc. Un „limbiot” experimentat nu-și poate îngădui asemenea naivități. El adoptă o manieră afectuoasă, pentru a umfla gogoașa laudei, muncește pentru covrig, ca în versul „Fiică a libertății
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și soției sale. În revistele și ziarele din străinătate s-au publicat de multe ori articole care arată cum e condusă țara noastră de familia Ceaușescu. În țara noastră, nimeni nu are nimic de spus în afara lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu. Primul-ministru, vicepremierii, miniștrii, Comitetul Executiv, CC și toate celelalte comisii, comitete, organe sau organizații nu fac nimic altceva decât a se supune orbește voinței conducătorului și soției sale, care dețin puterea absolută în mâinile lor. Constantin Pârvulescu a avut
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lungă și nu are niciun rost să încerc să o reconstitui. Vreau însă să se știe că și de această dată nu este vorba despre un bine colectiv, așa cum se va încerca să se demonstreze, ci de un capriciu al Elenei Ceaușescu. O irită să vadă, ori de câte ori trece spre și dinspre Snagov, casele și grădinile oamenilor de artă și cultură. O supără tot ceea ce nu este al ei și tot ce a reușit altcineva să agonisească. Pe noi ne supără alte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
întreaga țară, inclusiv sinistrații, au fost convinși să cedeze un salariu care li s-a reținut la locul de muncă în zece rate lunare egale, pentru a fi vărsat la Fondul de ajutor al omeniei, pus sub administrarea directă a Elenei Ceaușescu. Ziarul Scânteia, oficiosul partidului, a anunțat că totalul pagubelor a fost evaluat la cca nouă miliarde lei. Același ziar anunța zilnic sumele vărsate pentru fondul de ajutorare a sinistraților. La un moment dat, sumele subscrise numai în țară depășiseră
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Sub Gheorghiu-Dej mai era încă abundență de alimente, dar nu pentru că Gheorghiu-Dej era mai breaz ca Niculiță, ci pentru că construcția comunismului nu era încă multilateral dezvoltată. E drept, Gheorghiu-Dej nu a avut o academiciană care să-l secondeze la rele. Elena asta este de o intrigărie și o răutate ce înspăimântă cetatea totală. Ceva trebuie să spun și despre primarul nostru ales, Pană, care-i o pană în inima Bucureștiului; e un barbar, un violent în vorbă și faptă, un supus
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a fost eliminat din cadrele Securității, fiind apoi arestat și folosit mai târziu ca informator în celule, pentru o gamelă de mâncare. Cât a fost Petrașcu în mâna comuniștilor, în casa conspirativă, care se pare că era fosta locuință a Elenei Lupescu, veneu grupuri de activiști și angajau discuții pe diferite teme privind poziția Mișcării Legionare: relațiile cu Antonescu și explicarea evoluției lor, relațiile cu Germania național-socialistă, ideologia pe plan intern și extern, finanțarea Mișcării Legionare înainte și după 1940, antisemitismul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
, (pseudonim al Elenei Ghica; 3.II.1828, București - 17.XI.1888, Florența, Italia), memorialistă și publicistă. Este fiica Catincăi (n. Facca) și a banului Mihalache Ghica. Se află până în anul 1842 în Țara Românească, unde învață carte cu grecul Papadopolo, care va deveni
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
și investighează diferite aspecte ale vieții social-culturale, economice etc. din Republica Moldova. Pornind de la cele expuse mai sus, îi invit pe toți cei interesați să cunoască realitatea din Republica Moldova (sociologi, psihologi, politologi sau pur și simplu curioși) să citească această carte. ELENA CURCUBET W. Richard Scott Instituții și organizații, Iași, Editura Polirom, 2004 (296 p.) Doctor al Universității din Chicago, profesor emerit la Catedra de sociologie a acestei universități, profesor la Stanford, Richard W. Scott debutează cu preocupări în domeniul organizațional, publicând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]