3,954 matches
-
decît supranatural, și Își pune imediat băieții la treabă ca să afle ceva, orice, despre acest individ cum n-a mai văzut nimeni, Însă CIA și FBI nu descoperă absolut nimic, cu excepția unei etichete de haină datînd din 1934. Warden se enervează, apoi se revoltă și-n cele din urmă se resemnează și-ncearcă să traducă-n fapte, În politica mondială, considerațiile lui Gardner asupra floricelelor ce cresc În grădini. La urma urmei de ce n-ar fi așa, societatea falsă ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
strop de bucurie În casele noastre amărîte de inflație, impozite, femei casnice. Prin același aer tare al culturii, luni, 3 iunie, am urmărit cu un supraomenesc efort spectacolul realizat de Teatrul Mihai Eminescu din Chișinău. Am căutat să nu mă enervez, urmînd sfatul șoptit al psihiatrului care-mi recomandă zoloft și patriotism, cu un pahar de apă Înainte de culcare. Mărturisesc că eram curios să aflu cum scrie Druță. Am aflat, spre deosebire de Fincher care și-a privat Sevenul de replici din piesa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Îngeri pot Încăpea pe vîrful unui ac? Doi, veni rapid răspunsul unui prelat de modă veche, Îmbrăcat auster. Cinci, șopti altcineva. Trei, strigă Thomaso D’Acquino, și dacă spuneți alt număr vă ard pe rug. Opt, zîmbi Papa. Nici unul, se enervă părintele Vivaldi agitîndu-și vioara și Întrerupîndu-și concertul pe care Încerca să-l dea În paradis alături de Carpentier și Louis Amstrong. Un număr infinit, mîrÎi John Travolta. Se Întoarseră toți spre el și-l priviră cu teamă. Văzuseră filmul Norei Ephron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
un cui, În chip de spînzurătoare nebrevetată, și-și dă drumul peste privirile comesenilor. Ciorapul este supraelastic, și Lili nici n-apucă să aterizeze că și zboară-napoi spre tavan. Johnny se repede s-o prindă, o prinde, Faye se enervează și Johnny-i dă drumul fetei care e trasă din nou În sus, ratîndu-și sinuciderea ca un yo-yo, oarecum asemenea lui Platonov, Însă Într-un ridicol mai apăsat Învăluit de grotesc. Puțin mai tîrziu, Într-o sală de cinematograf, Vincent Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În prezent decedat. „Dacă nu mă lași și pe mine să joc, n-ai decît să ți le duci singur”, i-a șoptit viitorul președinte. Nu l-a lăsat, juca prost la voleu, de pe linia de fund, n-avea serviciu, enerva lumea. Adolescentul de mingi n-a uitat. „Inteligența, charisma și o vastă experiență a actului de guvernare l-au impus rapid” continuă chinuit de admirație arbitrul de scaun. Pasărea răpitoare de noapte cu ochi galbeni, Înconjurați de rozete cu pene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
c-o săgeată cu bombă-n vîrf, precum indienii, strămoșii lui, pe care i-a căsăpit bunică-su dintr-un elan de pionier al promisiunii, apoi distruge În valuri un batalion de asiatici bestiali ca sîrbii, dar asta după ce-l enervează un rus care se-apucă să-l curenteze pe-un pat pliant băgat În priză, Însă el rezistă cu dinții strînși, scapă, se răzbună și, la sfîrșit, rage de bucurie. Rambo patru va tăia curentul electric la Belgrad amintindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a fost gîndit și nici măcar visat de un compozitor celebru de pe lista compozitorilor celebri. Subiectul era acum Michael Jackson de mai sus. La simpla rostire a acestui nume, sprîncenele domnului Sava se arcuiau În stufoase iritări. Se mira tot mai enervat că tinerii se duc pe un stadion atît de mare să asculte o muzică atît de demodată, cînd mult mai firesc ar fi fost să meargă la Ateneu sau să stea acasă, unde-ar fi putut asculta În liniște Beethoven
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și „constructiv”, rostite chiar acolo, sus, printre nouri. „Noi am facilitat deplasarea gazetarilor pe cît ne-au permis posibilitățile, spațiul din avion”, declara președintele pe un ton mulatru. Or, spațiul cu pricina este redus, iar dacă presa Îl va mai enerva mult, va călători cu deltaplanul, unde va Încăpea cel mult Rodica Beclean, În spate. Titlu săptămînii, „Scoateți porcul din altar”, Îl găsim În Totuși iubirea și aparține lui Valeriu Armeanu, care scrie despre un preot În următorii termeni poetizanți. „Lindină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
asemănătoare cu aia pe care-o aprindeam mai tîrziu la dispensarul unde-am fost azvîrlit - așa al unsprezecelea pe țară cum terminasem facultatea -, la Gura-Bărbuleț, lîngă cimitir, un sat apatic Într-un glod galben și gazda nu pricepea de ce mă enervez, păi noi sîntem obișnuiți cu lampa de cînd eram mici, zicea, mirat, Îmi venea să-l gazez ori să-i Înfig o seringă Guyon În bulb, și-l Înjuram pe Ceaușescu chiar și atunci cînd eram cu vreo iubită În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
călcat Într-un impresionant căcat de om. Gata. Am văzut chipul celor două Gorgone, a treia decedase la radio, cum spuneam, și-n anii următori am murit conform legendei, transformat Într-o umbră Încîntată că Gorki s-a sinucis și enervat că Gorbaciov a venit prea tîrziu sau prea devreme, dînd drumul din casele de toleranță oligofrenilor securistici fortificați rapid În vile cu garduri de oțel cu vizor, ca să apucăm acum vremea gorilelor pe planeta dobitocilor și a turbării În așteptarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Dar nu mai e timp de iubiri, Veronica Micle, În prezent un volum se face ca atunci cînd mergi la bordel. Ba chiar mai rău, acolo ai măcar parte de-un minut de plăcere, cînd lucrezi o carte, ba. Te enervezi. Mai ales la traduceri. Mai ales la conținut. Mai ales la nouă seara. Cu toate că multe te-nvață cum să devii milionar - e suficient să porți la tine-un carnețel În care să scrii că vrei -, cum să-ți găsești soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ușor mi-ar fi să mă prefac handicapat, am Înclinații genetice. Am vizitat, la Dendermonde, un așezămînt de recuperare a handicapaților. Viețuiesc În apartamente mari, luxoase, au aparate stereo, televizoare color, mănîncă foarte bine, am gustat și eu, m-am enervat, fac zilnic plimbări cu autocarul, și cei mai neajutorați sînt spălați cu ajutorul ultimei achiziții a doctorului Malbrin, directorul, o impresionantă mașinărie adusă din Anglia cu telecomandă care Îi ia după ce sînt fixați În niște chingi solide cu catarame ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a fost Înăbușit de pasiunea lui dementă. Și care-i morala povestirii? C-am fost un măgar, recunoaște eroul. Masochiștilor care se așteaptă la țepi, decalotări cu mașina de tuns zero, freze perianale supraturate, Ciuleandra, cartea le place pentru că-i enervează. Pentru sadici e incomprehensibilă. Onaniștilor le folosește dacă se-apucă să mîngîie coperta I, unde e pozat un sîn și pubisul subiacent, ras, dar tăcut. Restul de două procente de normali pot folosi opera pentru a arunca cu ea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
flori, crăci. Mai tîrziu apar și mașini de poliție, de pompieri, plus ambulanțe. Don Juan observă Înainte de căderea-n scenă o pereche de Îndrăgostiți (și ei motocicliști) care fac dragoste cu ea deasupra În tufiș, și oftează. Cei doi sînt enervați de oftatul lui și-l urmăresc cu un Kawasaki pînă cînd eroul penetrează prin zid. Apoi personajul se plimbă Împreună cu naratorul, se uită la televizor, Îl latră cîinii (animalele au o atitudine ambivalentă În privința lui), merg amîndoi la cinema. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
larg ușa-fereastră către balconul ce înconjura apartamentul pe două laturi, ca o terasă. A ezitat între a aprinde televizorul, era încă prea devreme chiar și pentru telejurnalul de seară, ori radioul micuț care hârâia îngrozitor când schimba posturile și-o enerva groaznic, dar s-a hotărât probabil să nu schimbe postul și în toată casa a răsunat un marș de zăngăneau geamurile, până a reușit să-l potrivească în surdină. Bombănea abia auzit, în timp ce își întindea brațul să miște butonul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și parcă-i spunea ceva cum că ăsta-i semn bun, nu mai știe bine, nici nu-l credea în clipa aceea, pentru că nici nu-l auzea bine. Râzând, și-a șters buzele cu vată, ar fi vrut să se enerveze, să-i spună ceva rău sau măcar să se prefacă supărată, dar nu era în stare decât să râdă, uitându-se la el în oglindă și întrebându-l în cele din urmă: Ei, guguștiucule, astăzi ce lucruri frumoase mi-ai adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
i-a zis. „Am muncit enorm pentru chestia asta.“ Mai târziu se uita pe text și pe măsură ce înainta era dezamăgit, traducerea era proastă, poate nu din vina ei, dar trebuie refăcută mult și nu știa cum să-i spună. Se enerva. Părea să fi uitat ce se petrecuse cu o zi înainte. Îl primise veselă și a insistat să rămână mai mult la ea. Dar el avea de lucru. „Dacă vrei cu tot dinadinsul să-ți spun în exact clipa asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-și unul altuia tot ce primesc și scăldându-se unul în privirile celuilalt, uitând de durere, probleme, indiferență, griji și de lumea întreagă. Răzvan Brancu făcea presupuneri și declara că nu merită suferința. Rodica Dumitrescu era curioasă. Yvonne Alexa se enerva, se indigna și se entuziasma pentru fiecare șansă nouă. Ileana Roman avea în continuare simțul tragicului. Petru Rezuș spunea emfatic că toate femeile sunt la fel și nu vor decât să fie mulțumite în pat, iar experiența populară zice că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
În clipa asta, nu. Am vorbit mult despre scrierile tale. Am vorbit mult despre ultima ta carte și despre viitoarea carte și despre cea pe care o scriai atunci. M-am aventurat să te critic puțin, ceea ce părea să te enerveze, într-o oarecare măsură. Probabil nu-ți amintești ce ți-am spus. Îmi aminteam aproape cuvânt cu cuvânt. — Îmi pare rău, nu-mi aduc aminte prea clar. — Am sugerat... ei bine, am sugerat, ca să fiu sincer, că din scrisul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
nu mai arăta ca o Gorgonă în afara luminilor din studio, am întrebat-o dacă n-ar vrea să i-o trag ca să-i arăt că n-am nimic cu ea. Inutil să mai spun că n-a ținut. S-a enervat și a șters-o. (Arăta puțin a lesbiană, dacă stau să mă gândesc. Ăsta e norocul meu!) Din S-o ia naiba de televiziune: Amintirile unui moderator de televiziune de Alan Beamish (Cape, 1993) ...Pot chiar să spun exact incidentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să renunțăm la mesele gratuite din școli pentru peste o jumătate de milion de copii? N-aș zice că va fi o măsură foarte populară. — Va fi scandal, desigur, dar o să se potolească și o să apară altă problemă care să enerveze oamenii. Important este ca noi să câștigăm mulți bani și între timp o întreagă generație de copii din clasa muncitoare sau din familiile cu venit mic nu vor mânca decât cartofi prăjiți la pungă și ciocolată în fiecare zi. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
metru. N-a mai putut stabili niciodată cu certitudine care dintre lucrătorii de la fermă au transmis informația care a apărut într-un articol din News of the World. Până la urmă a dat afară un muncitor de vârstă mijlocie care o enerva, pe nume Harold, dar asta mai mult ca să împuște doi iepuri dintr-o lovitură, pentru că avea plămânii terminați de la inhalarea excesivă de pesticide și nu-i mai folosea la nimic. În general, era improbabil să fi fost el vinovatul. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
produsă pe jumătate din răutate, jumătate din amintiri. Mă-ntreb ce s-o fi ales de scriitorașul ăla pe care nebuna de Tabitha l-a pus pe urmele noastre în urmă cu câțiva ani? A, ăla! Doamne, ce m-a enervat induvidul! Ce naiba credea ea... Clătină din cap. Oricum, nu e decât o biată femeie fără minte. — Ai vorbit cu individul, deci? — L-am invitat la birou. I-am făcut cinste cu o masă. Tot tacâmul. Și cu ce m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
În locul tău. — Un telefon? Îți vine să crezi că a avut cineva obrăznicia să-i trimită Mirandei Priestly un telefon? Mi l-a aruncat În brațe. — Păstrează-l tu, dacă vrei: nu i-aș arăta În veci așa ceva. S-ar enerva la culme că cineva i-a trimis un obiect electronic. A pronunțat cuvântul „electronic“ de parcă ar fost fost sinonim cu „acoperit de fecale“. Am băgat telefonul Într-un sertar din biroul meu și am Încercat să-mi ascund zâmbetul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
-l, VPR, o sută optzeci de grade:ă Ea nu face toate astea ca să te jignească pe tine. Nu e deloc rău intenționată. Atâta doar că e o persoană prea importantă ca să Își piardă vremea cu mărunțișuri. Așa că nu te enerva. Aruncă mâncarea și hai să ne vedem de treabă. Emily și-a Întipărit pe chip o expresie de hotărâre și s-a așezat În fața calculatorului. Sunt convinsă că se Întreba În clipa aceea dacă Miranda nu pusese cumva microfoane În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]