6,495 matches
-
următoarele: „Huși [sosește în 19 iulie seara, în ziua următoare liturghie]. Biserica de lemn acoperită cu paie (!), 2 altare frumoase. Dacă ar avea preot <poporenii> l-ar ține bucuros. Copii n-a botezat fiindcă fusese săptămâna trecută un pater iezuit. Episcopie (Biserica episcopală Sf. Petru și Pavel, 1495, n.a.) schismatică cu 2 biserici, una de piatră. Biserica romano-catolică n-are nici un fel de bunuri temporale. Pe dealuri sunt multe vii [Cimitirul în care e biserica și casa parohială, e bun]”. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cele din Bârlad, Huși și Galați aveau doar câte un potir. Organizarea bisericii catolice este descrisă în Despre misiunea din Moldova ( Răspuns la un chestionar al Propagandei, 26 august 1671, Baia). Moldova era organizată într-o singură dioceză, sub autoritatea Episcopiei de Buzău, din care făceau parte orașele: Iași, Cotnari, Suceava, Baia, Neamț, Săbăoani, Roman, Bacău, Fărăoani, Trotuș, Huși, Bârlad, Galați, Ciubărciu, Stănești, Mănești, Lucăcești, Amăgei și Hârlău. La Iași își are reședința domnul cu boierii săi și cu mitropolitul; mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
susținea că în 1668 exista numai o biserică. Vechea biserică catolică, situată aproape de centrul târgului, a ars în 1796, chiar la începutul păstoriei episcopului Gherasim (24 iunie 1796-15 martie 1803). Orășenii catolici au cerut să fie restaurată biserica veche, dar Episcopia a aprobat construirea unei noi biserici, într-un punct geografic mai înalt, la Corni. Deci, la Huși erau două biserici, care, probabil, funcționau concomitent. Istoricul hușean este categoric: la Huși, în secolul al XVII-lea, era o biserică catolică, iar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Wolf, odată stabilit în Iași ca medic al mitropolitului Iacov Stamati și a marii boierimi, a cunoscut bine realitatea, pe care a notat-o, direct sau indirect, în cartea sa. Pe vremea când îl îngrijea pe Iacob Stamati ca episcop, Episcopia Hușilor era o dioceză săracă, pe care episcopul a ridicat-o spiritual și material prin mare strădanie și prin darul său de gospodar desăvârșit. Revenind în Moldova, după Pacea de la Iași, semnată în 1792, Wolf l-a regăsit pe episcop
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întâlnesc însă și nume de familii italiene, iar altele franceze, foarte probabil de religie catolică, stabiliți mai târziu aici. În prezent, românii de religie catolică, incluși sub aspect teritorial-administrativ în județul Vaslui, sunt organizați din punct de vedere religios în cadrul Episcopiei Iași, în mai multe parohii: -Parohia Huși-Corni, grupată în jurul bisericii dedicate Nașterii Sfintei Fecioare Maria, unde, în 1998, trăiau 1145 familii cu 3273 enoriași; -Parohia Huși, din jurul bisericii Sfântul Anton, desprinsă în 1986 de vechea colectivitate, era formată în 1979
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
decăzut. În 1751, autoritățile ținutului Fălciu au considerat că este mai avantajos pentru ele să se mute de la Fălciu la Huși, care era mai aproape de scaunul domnesc de la Iași, decât târgul Fălciu. Considerând această schimbare ca o violare a drepturilor Episcopiei asupra târgului, episcopul Inochentie a trimis o jalbă domnului Constantin Racoviță, prin care solicita strămutarea autorităților ținutului de la Huși la Fălciu, vechea reședință. Ca urmare a protestelor episcopului, la 20 noiembrie 1757, Constantin Racoviță (1749-1753, 1756-1757) a poruncit, printr-un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la 15 septembrie 1758 de Scarlat Ghica (1757-1758). După această dată, dregătorii ținutului s-au supus și n-au mai încercat să revină. Reședința ținutului a rămas la Fălciu, până în anul 1832, cînd a fost pus în aplicare Regulamentul organic. Episcopia Hușilor obținea, printr-un hrisov din 1756, de la Matei Grigore Ghica (1753-1756), dijma de pe locul domnesc „însă numai dijma, iară, nu și pământul, care dijmă mai înainte se lua de către domnie”. Episcopia va exercita, după obținerea vetrei târgului în 1782
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cînd a fost pus în aplicare Regulamentul organic. Episcopia Hușilor obținea, printr-un hrisov din 1756, de la Matei Grigore Ghica (1753-1756), dijma de pe locul domnesc „însă numai dijma, iară, nu și pământul, care dijmă mai înainte se lua de către domnie”. Episcopia va exercita, după obținerea vetrei târgului în 1782, prin hrisov de la Constantin Dimitrie Moruzi, și justiția asupra orășenilor, prin dichiu. Ea își va însuși aici, ca și la Roman, toate sursele de venituri din târg (dijma, bezmănul, vânzarea păcurii și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
intre în bresle, unde se simțeau mult mai apărați. Pe această linie trebuie înțeleasă scrisoarea din 19 ianuarie 1709, trimisă de Mihai Racoviță locuitorilor din Huși. Mai întâi, domnul i-a înștiințat despre numirea unui nou episcop. Adresându-se oamenilor Episcopiei care s-au răspândit printre alte bresle, li se cerea să se adune din nou la Episcopie, promițându-le reduceri de impozite. Catastifele orașelor. Șoltuzii și pârgarii aveau sarcina de a consemna într-un registru special, numit „catastivul” („catastiful” sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ianuarie 1709, trimisă de Mihai Racoviță locuitorilor din Huși. Mai întâi, domnul i-a înștiințat despre numirea unui nou episcop. Adresându-se oamenilor Episcopiei care s-au răspândit printre alte bresle, li se cerea să se adune din nou la Episcopie, promițându-le reduceri de impozite. Catastifele orașelor. Șoltuzii și pârgarii aveau sarcina de a consemna într-un registru special, numit „catastivul” („catastiful” sau „catastihul târgului”), orice transfer de proprietate funciară și imobiliară din hotarul și vatra orașului. În catastifele orașelor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de către domni, care ulterior au trecut acest drept pe seama episcopilor și mitropolitului. La 11 ianuarie 1752, domnitorul Constantin Racoviță a dat episcopului de Huși, Ierotei, un hrisov prin care îi cerea să numească „staroste de bresle la târgurile unde sunt episcopii”, după „testamenturile vechi ale breslelor”. Este evident că la acea dată existau bresle în târgul Huși. Constatăm, totodată, faptul că domnul delegase episcopului de Huși dreptul de a confirma staroștii de breaslă din orașele Episcopiei. Starostele trebuia să aibă o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bresle la târgurile unde sunt episcopii”, după „testamenturile vechi ale breslelor”. Este evident că la acea dată existau bresle în târgul Huși. Constatăm, totodată, faptul că domnul delegase episcopului de Huși dreptul de a confirma staroștii de breaslă din orașele Episcopiei. Starostele trebuia să aibă o mare autoritate asupra celorlalți membri și care erau obligați „să-l cinstească și să-l asculte”. În caz de nesupunere, meșterul breslaș era pedepsit aspru. Punctul 9 al Catastihului breslei ciubotarilor din Huși (1790) stabilea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Și cine din meșteri ar lucra la o dugheană două meșteșuguri, să dea bărbință îndoită la cutie”. Practicarea a două meserii se explică, probabil, prin nivelul economic al acestui oraș, posibilitățile reduse de vânzare a cizmelor (ciubotelor), pentru că orașul aparținea Episcopiei Hușilor, care confecționând aceste produse le vindea prin intermediul dughenelor. Pentru a evita îmbogățirea meșterilor, breasla reglementa și modul de cumpărare a mărfii pe piață. Catastihul breslei ciubotarilor din Huși stabilea că „de va veni o marfă în târg de undeva
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
organizare și de funcționare a breslelor. Breasla lăutarilor (scripcarilor). Din al doilea catastih, întărit la 17 februarie 1795 de episcopul Hușilor, Veniamin Costachi, aflăm că era cea dintâi breaslă din Moldova. Scripcarii hușeni erau „robi mănăstirești și boierești”, adică ai Episcopiei, care i-a cumpărat, i-a schimbat sau i-a primit în dar. Așa se și explică așezarea cartierului țiganilor, chiar lângă Episcopie. Se prevăd condițiile primirii de străini în breaslă. Punctul 4 al Catastihului breslei lăutarilor din Huși din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aflăm că era cea dintâi breaslă din Moldova. Scripcarii hușeni erau „robi mănăstirești și boierești”, adică ai Episcopiei, care i-a cumpărat, i-a schimbat sau i-a primit în dar. Așa se și explică așezarea cartierului țiganilor, chiar lângă Episcopie. Se prevăd condițiile primirii de străini în breaslă. Punctul 4 al Catastihului breslei lăutarilor din Huși din 2 iunie 1792 prevedea că meșterul străin „așezându-se la breaslă, să aibă a da o pereche de papuci starostelui și 6 potronici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
breasla ciobotarilor, acorda ajutor material bisericii și celor săraci. Catastihul breslei lăutarilor din Huși constata că banii strânși din breaslă timp de un an „să aibă a-i strânge la cutia cea pecetluită și la ziua praznicului deschizând-o la episcopie, fiind starostele de față împreună cu breasla cu câți bani se vor afla să cumpere făclii, untdelemn, tămâie, să se ducă la biserica hramului lor; iar ceea ce va rămâne să împartă la săraci și la alte faceri de bine, la lucruri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era proporțional cu numărul breslașilor. Regulamentul organic a menținut principiul răspunderii solidare și nelimitate a breslașilor față de fisc. Și această breaslă a fost înființată înainte de anul 1843. Blănarii erau așezați pe ulița ce pleacă din piață spre nord, către reședința Episcopiei Hușilor, care s-a numit ulița Blănarilor, iar locul, Blănăria. După devastatorul incendiu din 1844, scade importanța comercială a uliței Blănăriei. Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii de pe ulița Blănăriei cer insistent Eforiei târgului Huși, Isprăvniciei județului Fălciu și Departamentului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
16 deputați aleși de cele 16 ținuturi. În 1831, hușenii au cerut guvernului să înființeze și în orașul lor „postelnicie”, adică isprăvnicie sau prefectură și tribunal, la Fălciu distanța fiind prea mare. Au reclamat faptul că dichiul îi judecă în favoarea Episcopiei „îi închide la gros și-i pune în butuci”. Divanul a organizat o anchetă la fața locului. Comisia formată din boierii Iordache Costache și Alexandru Ruset, în Raportul din 21 martie 1831, consideră că la mijloc este „o alcătuire de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În 1855, în ținutul Fălciu erau următoarele așezări urbane și semiurbane: târgul Huși, târgușoarele Fălciu, în ocolul Prut și Răducăneni, în ocolul Podoleni. În 1859, orașul Huși devine reședința județului Fălciu („rezidența ținutului”), plasa Prut, de asemenea, reședința tribunalului și episcopia. Mutându-se reședința administrativă, orașul se dezvoltă și prin fluxul de funcționari și dregători domnești. În 1859, ținutul Fălciu cuprindea următoarele localități semiurbane: Fălciu, în ocolul Prut, Răducăneni, în ocolul Podoleni, Docolina și Urdești. Orașul era în continuare, și în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fluxul de funcționari și dregători domnești. În 1859, ținutul Fălciu cuprindea următoarele localități semiurbane: Fălciu, în ocolul Prut, Răducăneni, în ocolul Podoleni, Docolina și Urdești. Orașul era în continuare, și în 1871, reședința prefecturii județului Fălciu, a tribunalului și a episcopiei. Aici se mai aflau un seminar, o școală primară de băieți și una de fete, o stație telegrafo-poștală. În secolul al XIX-lea, s-a produs o extindere a vetrei târgului spre sud-est (după Tratatul din 1829), când a sosit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgului, care se referă la pădure în partea de apus și spre Lohan. Alt plan al orașului, în 1871, cuprindea întregul teritoriu al târgului Huși, care era format din vatra târgului, imaș și vii, în total 2.400 fălci, prăvăliile Episcopiei - 5 fălci și grădinile ei - 10 fălci. Se remarcă întinderea așezării bulgare în partea estică, unde nu era pădure. Orașul s-a dezvoltat pe linia pieței, de la curtea domnească spre Prut (actuală stradă Ștefan cel Mare). Planul din 1885 este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unde nu era pădure. Orașul s-a dezvoltat pe linia pieței, de la curtea domnească spre Prut (actuală stradă Ștefan cel Mare). Planul din 1885 este mai dezvoltat, deoarece trasează străzile principale și cele patru cartiere: Cotroceni, care cuprindea partea central-vestică, Episcopia și târgul vechi până la biserica Înălțării; Broșteni includea bazinul Drăslăvățului și partea centrală a orașului, dintre străzile Al. I. Cuza și Ghica Vodă; Plopeni - partea de sud-est până la movila Voloseni; Răești - sectorul Dric, inclusiv strada Tăbăcari. Planul ne arată că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locuri virane). Cuprindea 2.300 de case și 52 de străzi (350 ha). Existau următoarele străzi: Ștefan cel Mare, Ion C. Brătianu, Dabija, C. A. Rosetti, Carol I, Cuza Vodă, Târgul Făinei, Husul, Ion Vodă cel Cumplit, Veniamin Costachi, Călărași, Episcopiei, Ghica Vodă, Dorobanților, Gării, Jomir, Grădinarilor, Traian etc. Este lesne de imaginat în ce condiții grele se deplasau locuitorii pe străzile orașului, care nu erau pietruite și nu aveau trotuare. Ziarul hușean „Prutul” (1887) atrăgea atenția cititorilor asupra situației grele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-au ridicat case impunătoare care au aparținut lui Pavel Michiu și Adam Mitache (actualul Muzeu de Istorie). În 1889, pe strada Mihail Kogălniceanu, a fost construit un imobil de către Iancu și Elena Berea. În 1999, clădirea a fost donată Episcopiei Hușilor de către Mihail Berea, consilier la Uniunea Artiștilor Plastici București. Cu ajutorul său și prin strădania P.S. Episcop Ioachim Mareș, în perioada 1999-2004, a fost reconstituit acest așezământ în proporție de 60%. Contribuții importante la consolidarea, restaurarea și dotarea acestui edificiu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fiind oraș de reședință a județului Fălciu, avea următoarele instituții de stat: prefectura, sub conducerea prefectului județului, consiliul general și comitetul permanent, primăria, tribunalul județului condus de un președinte, trei membri și un procuror, trei judecătorii de pace pe ocoale, episcopia păstorită de un episcop și un consistoriu, protoieria, medicul primar, casieria generală, un oficiu telegrafo-poștal, o casă a creditului agricol. Corpul tehnic al județului era format din: un inginer-șef, doi conductori, doi picheri și 20 cantonieri. Din Corpul silvic
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]