130,470 matches
-
Articolul 18 Dobândirea patrimoniului și dispoziția asupra acestuia la nivelul filialelor (1) Patrimoniul filialelor se dobândește prin modurile prevăzute la art. 17 alin. (1) din prezentul regulament. (2) Orice act de dispoziție asupra imobilelor care sunt proprietate a filialei se exercită de către Biroul filialei cu aprobarea Comitetului de direcție. (3) Sumele dobândite din vânzarea imobilelor prevăzute la alin. (2) trebuie folosite numai pentru investiții în active. (4) Actele de dispoziție asupra patrimoniului filialelor, cu excepția imobilelor, se exercită doar de
REGULAMENT din 14 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271283]
-
filialei se exercită de către Biroul filialei cu aprobarea Comitetului de direcție. (3) Sumele dobândite din vânzarea imobilelor prevăzute la alin. (2) trebuie folosite numai pentru investiții în active. (4) Actele de dispoziție asupra patrimoniului filialelor, cu excepția imobilelor, se exercită doar de către biroul filialei. Capitolul IV Raporturi juridice patrimoniale în cadrul SNCRR Articolul 19 Dreptul de proprietate și actele de dispoziție asupra bunurilor dobândite (1) Asupra imobilelor dobândite de SNCRR - sediul central direct înainte de dobândirea personalității juridice de
REGULAMENT din 14 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271283]
-
dobândite de SNCRR - sediul central direct înainte de dobândirea personalității juridice de către filiale SNCRR - sediul central are dreptul de proprietate, în timp ce filiala are drept de administrare. (2) Actele de dispoziție asupra imobilelor prevăzute la alin. (1) se exercită de către Comitetul de direcție. Articolul 20 Transferul activelor în cadrul SNCRR (1) Bunurile mobile pot fi transferate în cadrul SNCRR - sediul central, pe bază de contract și document contabil, încheiate de directorul general, pentru SNCRR - sediul central, respectiv de
REGULAMENT din 14 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271283]
-
2024 ) Articolul 2 Agenția are sediul principal în municipiul București, str. Vasile Conta nr. 16, sectorul 2, bun aflat în domeniul public al statului și în administrarea Agenției. Articolul 3 (1) În îndeplinirea rolului și a obiectivelor sale generale, Agenția exercită următoarele atribuții principale: a) asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare în domeniul sportului; fundamentează și propune Guvernului politici în domeniul sportului; ... b) inițiază, elaborează ori, după caz, avizează proiecte de acte normative, în vederea realizării
HOTĂRÂRE nr. 576 din 7 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272007]
-
judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“, și nicio prevedere a Legii fundamentale nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. În acest sens, art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. Reține că eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii, în condițiile
DECIZIA nr. 231 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272072]
-
de caracterul special al procedurii instituite de art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii, în condițiile în care scopul reglementării criticate îl reprezintă obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care se exercită controlul judiciar cu privire la durata procesului penal, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a susținerilor părților, subiecților procesuali principali și procurorului. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare
DECIZIA nr. 231 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272072]
-
de neconstituționalitate. ... 15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 425^1 alin. (1) și ale art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: – Art. 425^1 alin. (1): „Calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel. “ ; ... – Art. 488^6 alin. (7): „Încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța soluționează contestația nu este supusă niciunei căi de atac
DECIZIA nr. 231 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272072]
-
judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“, și nicio prevedere a Legii fundamentale nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. În acest sens, art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. Totodată, Curtea a reținut că eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea
DECIZIA nr. 231 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272072]
-
de caracterul special al procedurii instituite de art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii, în condițiile în care scopul reglementării criticate îl reprezintă obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care se exercită controlul judiciar cu privire la durata procesului penal, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a susținerilor părților, subiecților procesuali principali și procurorului. ... 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței anterior
DECIZIA nr. 231 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272072]
-
participanților la procesul penal (procuror, părți și subiecții procesuali principali), trebuie invocată într-o anumită etapă a procesului penal sau într-un anumit moment procesual, prevăzut de lege, se acoperă atunci când titularii dreptului de a o invoca nu își exercită acest drept în termenul de decădere prevăzut de lege, iar subiecții procesuali care pot invoca nulitatea relativă trebuie să aibă calitatea prevăzută de lege, precum și un interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale pretins încălcate. Totodată, Curtea a observat
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
și Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. Potrivit art. 4 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, „controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile prevăzute de prezenta lege“. Astfel, actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate oricând [art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004], iar în cazul acestora plângerea
DECIZIA nr. 109 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272010]
-
ale administrației publice centrale de specialitate pentru aprobarea unor regulamente, statute, metodologii, fiind norme secundare, emise în aplicarea și executarea legii, trebuie să aibă caracter tehnic. În plus, Curtea a reținut că autoritățile publice au obligația constituțională de a-și exercita atribuțiile cu bună-credință, în limitele competenței, neputându-se, așadar, prezuma elaborarea acestor acte juridice cu încălcarea Constituției. Examinarea constituționalității unor asemenea reglementări este un act subsecvent emiterii lor, putând fi realizată de către instanțele judecătorești, potrivit competenței acestora, numai în
DECIZIA nr. 109 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272010]
-
competenței sale constituționale conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, și de art. 129, potrivit căruia „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. ... 15. Astfel, dispozițiile legale referitoare la excepția conexității, norme de procedură, trebuie privite în contextul general al reglementării privitoare la căile de atac ce pot fi exercitate împotriva încheierilor premergătoare. Faptul că încheierea pronunțată
DECIZIA nr. 142 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272150]
-
judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. ... 15. Astfel, dispozițiile legale referitoare la excepția conexității, norme de procedură, trebuie privite în contextul general al reglementării privitoare la căile de atac ce pot fi exercitate împotriva încheierilor premergătoare. Faptul că încheierea pronunțată asupra excepției conexității poate fi atacată numai odată cu fondul reprezintă o aplicare a regulii generale prevăzute de art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia „împotriva încheierilor premergătoare nu
DECIZIA nr. 142 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272150]
-
proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție, întrucât prin posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii pronunțate asupra excepției conexității odată cu fondul se asigură o judecată fluentă și în condiții de celeritate, părțile putându-și exercita drepturile procesuale atât cu prilejul judecării în fond a cauzei, cât și al soluționării căilor de atac. ... 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluția cuprinse în deciziile menționate își păstrează
DECIZIA nr. 142 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272150]
-
6. Autorul excepției face referire la prevederile art. 72 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, care statuează că persoana care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții asimilate acestora, prefect ori subprefect are obligația să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu
DECIZIA nr. 189 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272078]
-
de Agenția Națională de Integritate, proces care, în esență, în opinia sa, a fost judecat de instanță cu nesocotirea regulilor procedurale referitoare la exercitarea dreptului de apărare. Or, astfel de critici nu pot fi analizate de Curtea Constituțională, excedând controlului exercitat de aceasta atât analiza apărărilor de fapt, cât și verificarea comportamentului instanțelor judecătorești. ... 23. Referitor la art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea a reținut în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 66 din
DECIZIA nr. 189 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272078]
-
de exemplu, Decizia nr. 66 din 28 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, paragrafele 14 și 15) că revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul și care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul articolului menționat. Totodată, Curtea a constatat că revizuirea este o cale de atac nedevolutivă care vizează
DECIZIA nr. 189 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272078]
-
5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 3 martie 2020). ... 24. Curtea a reținut, totodată, că, în privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze categoria persoanelor care pot exercita căile de atac, hotărârile supuse acestora, termenele de declarare, forma în care trebuie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele de același gen, astfel cum prevede
DECIZIA nr. 189 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272078]
-
minimale care să tindă la evidențierea relației de contrarietate dintre conținutul normativ al textelor de lege criticate și prevederile sau principiile Legii fundamentale, care nu se regăsesc însă în ceea ce privește motivarea prezentei excepții de neconstituționalitate. ... 23. Curtea Constituțională exercită controlul de constituționalitate prin raportare la dispoziții din Legea fundamentală, prin prisma unor argumente formulate în susținerea neconstituționalității alegate, fără să aibă competența să evalueze situații de fapt, așa cum este cea din cauza de față, în care se contestă
DECIZIA nr. 190 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272079]
-
și, pe de altă parte, creează o inegalitate de tratament prin favorizarea instituțiilor publice ale statului. Depășirea termenului de 60 de zile de depunere a cererii pentru indemnizația de creștere a copilului, „în condițiile în care minorul nu își poate exercita neîngrădit acest drept“, face ca orice încercare de demonstrare a unui adevăr sau a unei stări de fapt, prin diferite probe, să fie inutilă în activitatea de cercetare și deliberare a judecătorului, deoarece nu permite acestuia să aprecieze asupra legalității
DECIZIA nr. 161 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272090]
-
procedură fiscală, iar potrivit celei de a doua opinii, este aplicabil termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 2.517 din Codul civil. ... 106. Termenul de prescripție extinctivă este intervalul de timp stabilit de lege înăuntrul căruia trebuie exercitat dreptul material la acțiune, sub sancțiunea stingerii acestuia. Dreptul la acțiune în sens material este posibilitatea reclamantului de a cere instanței obligarea pârâtului la executarea unei prestații, respectarea unei anumite situații juridice, recunoașterea unui drept contestat. ... 107. În litigiile în
DECIZIA nr. 33 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271643]
-
respectarea unei anumite situații juridice, recunoașterea unui drept contestat. ... 107. În litigiile în care s-a ivit problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări, termenul de prescripție extinctivă reprezintă intervalul de timp, stabilit de lege, înăuntrul căruia poate fi exercitat dreptul la acțiune, în sens material, pentru restituirea sumelor reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate, reținute la plata indemnizațiilor acordate beneficiarilor în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, sub sancțiunea pierderii acestui drept. ... 108. Divergența de
DECIZIA nr. 33 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271643]
-
data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 244/2017, s-au pus în executare măsuri de supraveghere tehnică, constatate ca nelegale prin hotărâri judecătorești rămase definitive anterior intrării în vigoare a prezentei legi, pot exercita acțiunea în despăgubiri prevăzută la art. 539^1 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Caracterul nelegal al măsurilor
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
că reclamantele au folosit o cale de atac internă de natură penală pentru a se plânge de neîndeplinirea obligațiilor de către medicii care aveau sarcina de a o îngriji pe ruda lor (supra, pct. 12) și că prima reclamantă a exercitat în același timp acțiunea civilă prin constituirea ca parte civilă în procesul penal (supra, pct. 28). ... 60. Curtea va examina, prin urmare, dacă respectiva cale de atac exercitată de reclamante corespunde cerințelor de promptitudine, eficiență și diligență rezonabilă care rezultă
HOTĂRÂREA din 24 iulie 2018 () [Corola-llms4eu/Law/271982]