10,920 matches
-
frizând uneori fastidiosul și vădind obsesia interpretării micilor gesturi uzuale ca elemente ale codului nescris al unui joc al disimulării. Romanului Magdalena avea să i se reproșeze afilierea forțată la o anumită formulă de modernitate, concepută programatic sub specia complexității extreme și a crispării, a complicației căutate, manifestată în obstacole sistematic ridicate de autor în fața propriului mesaj. Cam aceleași reproșuri, pe fondul recunoașterii unor certe însușiri, au putut fi făcute și la adresa volumului Iubiri rele (1973), care, alături de reeditarea unor proze
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
sa în vigoare, guvernul social-democrat al PSD a început, la presiunea asociației investitorilor străini, negocierea directă cu patronatele pentru modificarea prevederilor acestuia. Iar patronatul a reacționat cu vehemență, avansând în schimb propria variantă, și eu la fel de excesivă. În forma ei extremă, varianta patronală, susținută și de guvernul liberal instalat după pierderea alegerilor de către PSD în 2004, propunea nici mai mult, nici mai puțin decât desființarea contractelor colective de muncă și a contractelor de muncă pe durată nedeterminată. Acești termeni tehnici ascund
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ea cu alți ochi și decupând, ca reprezentativă, o altă „felie” de realitate, Ion Creangă face, prin descrierea satului Humulești în amintirile sale, o descriere net diferită a aceleiași societăți românești din care Golescu decupase o „felie” selectată prin comparația extremă a „prosperității occidentale” (al cărei martor era) cu cea românească, a cărei componentă era. Un secol mai târziu, Mihail Manoilescu compara nu prosperitatea mai mare a satului lumii occidentale cu cea a satului societății românești, ci prosperitatea mai mare a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
s-a zbătut să-și definească elitele, încercând să arbitreze un conflict ireductibil între elite ce propuneau moduri incompatibile de redistribuire socială, mecanisme economice la fel de ireductibile și ideologii ale „războiului total” între componentele societății. Asemenea ideologii au condus la radicalisme extreme, precum cele ilustrate de reluarea cultului mareșalului Antonescu, de „revolta” intelectualilor împotriva pensionarilor și a celor de vârsta a treia, de disprețul intelectualilor față de întreaga populație a țării, incompatibilă, desigur, cu democrația (cf. Miroiu, 1999). Cum confruntarea principală între elite
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu prietena Suzanei, Daria. Cele două femei trebuie să facă față coliziunii cu descoperirea înșelăciunii și, în fond, a singurătății lor iremediabile. Ideea (creștină) a speranței este soluția romanului Dincolo de adevăr (1993), centrat pe figura unui chirurg care operează cazuri extreme. În intervalul dintre primul și ultimul roman, în perioada de mare productivitate a scriitoarei se situează variațiuni narative pe motivul „a trăi înseamnă a înțelege” (prima treaptă spre „a spera”) și pe motivul confruntării cu amenințarea morții. Capacitatea de a
GRONOV-MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287368_a_288697]
-
astfel o evoluție, deci momente depășite. Unul dintre ele este influența barbiană, negată cu obstinație, evidentă însă în câteva expresii și în maxima concizie. O adevărată oroare față de retoric și decorativ face ca peisajele să ia aspectul unor stampe din Extremul Orient. La fel, în portretul iubitei sunt reținute numai detalii - ochii „vechi” și „părul lipit de urechi” (Sbor nesigur) - ori alura - „Madonă tristă printre lumini de bal” (Bal) -, dar acestea au ceva din forța obsesiei. Concretul devine predominant și în
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
și constrânsa la reconversie În condiții În general defavorabile. Aceste condiții au fost diferite de la o țară la alta, În funcție de amploarea epurării aparatului de stat, În structurile căruia era Încorporat aparatul fostelor partide comuniste. Rusia și fosta RDG reprezintă cazuri extreme ale procesului de transformare instituțională pe care l-au cunoscut școlile de partid și cele ale puterii În ansamblul lor. În Rusia, cele mai importante școli de partid au fost menținute că așezăminte de Învățământ superior, cunoscând Însă reforme ale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
la originea unei logici latențe, adesea insesizabile, pornind de la care anumiți scriitori exilați dezvolta un gen literar personal și un spațiu literar autonom. „Exilul este dezechilibrul perfect dintre inerția dinăuntru (le poids du dedans) și chemarea libertății dinafară, este distanțarea extremă”. Pentru Le Huu Khoa, conceptul de „filiație literară” este operațional În analiza traiectoriilor convergente ale scriitorilor exilați: În epoci diferite, din cauze, motivații divergențe, exilul recrează un loc comun În care scriitorii adopta aceleași comportamente, reacționează conform acelorași reflexe literare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
au devenit un instrument de cunoaștere pentru sociologie. Fără a trece În revistă diferitele forme și diferitele definiții ale ideologiei În secolul al XX-lea, se pot observa și În spațiul intelectual românesc folosiri foarte diferite ale ideologiei, până la opoziții extreme: de la ideologia științifică a științei sociale oficiale (marxism-leninismul) până la ideologia totalitara care constituie reversul sau delegitimant, si la noul cuplu antagonist, ideologia liberală și naționalismul, care constituie principalele referințe ale perioadei «postcomuniste». În română literară curentă, cuvantul «ideologie» și-a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
adunat un important fond documentar. Aceste demersuri se Înscriu Într-o strategie politică mai largă de aderare la Uniunea Europeană și de seducție a partidelor de dreapta. Numirea lui Vladimir Tismăneanu a provocat reacții ostile din partea ziariștilor și activiștilor politici apropiați extremei drepte și apărători ai «comunismului național» din perioada Ceaușescu. Fiu de militanți comuniști de origine evreiască, tatăl său luptase În războiul civil spaniol, apoi se refugiase În URSS, unde a lucrat la secția română a postului de radio sovietic internațional
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
anumita presă vest-germană Springer (Bild-Z), ajungînd chiar pînă la denumirea statului („DDR”), niciodată pe deplin recunoscut. Criticii „de la stingă” preferă să vorbească mai degrabă de „socialism real” sau de „stalinism”, În vreme ce celelalte se Înscriu În tradiția anticomunismului conservator, al dreptei extreme sau al extremei drepte. Pentru primele, se pot cita lucrările istorice despre impunerea leninismului și studiile sociologice asupra inegalităților sociale. Pentru celelalte, În special cercetările și publicațiile privind „comunismul” și „totalitarismul”. În cursul unei conferințe a economistului Dieter Klein, la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și dă expresie unor trăiri noi, în special sentimentului acut al „marii treceri”, proiectat pe fundalul sumbru al războiului. La distanță de câteva decenii, Cântece și distihuri relevă același pastelist, acum într-o expresie epurată, decantată, amintind poezia concisă a Extremului Orient, precum și un rapsod (una dintre piese se intitulează Eu, rapsodul Teofil) al confruntării dureroase cu sfârșitul, îndulcită de credință, de dragostea pentru cei apropiați, pentru limbă și meleagul străbun. Circumscris unor trăiri identice este și volumul La poarta lui
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
Pericle Martinescu, Pan M. Vizirescu. În ciuda spațiului restrâns și a puținelor numere apărute, L. are merite deosebite în ce privește promovarea unor idei sociologice, filosofice sau a unor opinii de critică și teorie literară. Orientarea politică a majorității semnatarilor spre dreapta și extremă dreapta nu influențează în mod direct aceste intervenții, publicația impunând un anume echilibru valoric, într-un spirit de obiectivitate. Este găzduită poezie de Aurel Marin, Pan M. Vizirescu, Ștefan Stănescu, Victor Valeriu Martinescu, Emil Botta, Gellu Naum, Radu Gyr, Aurel
LITERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287835_a_289164]
-
de opinii” sau „ce crezi că ar spune” (Sherif, Sherif, 1969). Dacă o persoană care are o anumită atitudine cu privire la o problemă este invitată să scrie ce ar spune o persoană tipică pentru poziția opusă, ea emite propoziții mult mai extreme decât atunci când scrie ceea ce ar declara cineva ce se situează pe propria-i poziție sau pe una apropiată. Într-adevăr, acest gen de proiecție este constatabil și în viața cotidiană, unde e ușor de observat cum își atribuie oponenții, de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tradiționale și în familia clasică din interiorul lor, autoritatea bărbatului și a tatălui era de la sine înțeleasă, nevasta și copiii reprezentând un gen de bunuri pe care bărbatul le administra și admonesta fără protecția comunității, ea intervenind doar în circumstanțe extreme. Studiile de debut (în SUA) pe problema violenței s-au concentrat asupra variabilelor psihologice, a trăsăturilor de personalitate și comportamentale. În viziunea unor autori (Hess et al., 1985), acestea s-au oprit la blamarea persoanelor implicate: soți bețivi, mame necorespunzătoare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
progresist și conservator, idealist și practic, tolerant și feroce, democrat și aristocrat, iubitor de libertate și tiranic.” R. abdică însă de la modul detașat-superior de abordare a lucrurilor și de la principii verificate în ultima sa carte de însemnări de călătorie, În Extremul Occident (Note de drum din Antile, California, Canada) (1955), unde realitățile sunt adesea denaturate, printr-o excesivă și regretabilă politizare. Volumul Valori este o carte de teoreme morale, estetice, sociale, politice etc., enunțate apodictic, dar demonstrate cu strălucire, deși în
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Atitudini, București, 1931; Valori, București, 1935; Psihologie și viață, București, 1938; Înțelesuri, București, 1942; Între două lumi, București, 1943; Introducere în sociologie, București, 1944; Nord-Sud (Egiptul, Olanda, Anglia, Spania), București, 1945; Explicarea omului, București, 1946; Anatole France, București, 1955; În Extremul Occident (Note de drum din Antile, California, Canada), București, 1955; Studii de psihologie și filosofie, București, 1955; Istoria psihologiei (în colaborare cu C. I. Botez), I-II, București, 1955-1956; Cele două Franțe, București, 1956; Scrieri din trecut, I-III, București
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Sibiu, „Revista Fundațiilor Regale”, „Almanahul literar”, „Steaua”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Jurnalul literar”. A semnat în perioada 1947-1957, folosind și pseudonimul impus Dan Costa, texte obediente față de canonul realismului socialist; un exemplu de o stridență extremă ar fi Naționalism și cosmopolitism în literatura română, publicat în 1949, în primul număr din „Almanahul literar”. Identitatea autorului se dizolvă în aceste pagini de poziționare ideologică a literarului, paupere ideatic și stilistic; detaliu cu atât mai relevant pentru atmosfera
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
sinuciderii și cea a asasinatului. Motive biblice apar în drama în trei acte Cain (1920), mai simplistă decât Cealaltă lege. Menționabil este monologul final, delirant, al unui judecător care ajunge să își condamne propriul frate și apoi să găsească soluția extremă și absurdă de a-l omorî. Experimentând trecerile spectaculoase de la un registru la altul, autorul produce și o dramă suprarealistă, Fabia (1932). Piesele lui S. au fost jucate pe scenele Teatrelor Naționale din București și Iași. Suflul grav pe care
SABARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289415_a_290744]
-
este istoria familiei bucovinene Candrea din satul Ciutacu, un personaj emblematic fiind pădurarul Nicanor Candrea care, alături de ziaristul Hariton Candrea din Fratele norocos, poate fi considerat unul dintre cele mai bine conturate personaje ale lui R. Ceea ce supără este digresivitatea extremă, care face din aceste scrieri veritabile narațiuni în stilul secolului al XVIII-lea. În ciuda inegalităților, textul rezistă prin ingeniozitate și prin arta cu care sunt manevrate detaliile, prin îmbinarea dramatismului autentic cu falsul patetism, prin trecerea rapidă de la o atitudine
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
În miturile populare, În literatură, cât și În aproape toate activitățile umane. Visul american nu a fost Înțeles sub forma unei experiențe comune, ci a unei călătorii individuale. Într-un anumit sens, modul de viață american a devenit o caricatură extremă a ideilor europene care au apărut (având o perioadă de Înflorire În secolele al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea), numai pentru a fi apoi contracarate În secolele al XIX-lea și XX, care reflectau rădăcinile paternaliste
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pic dulcege și nerealiste. Europenii spun că tocmai contrariul este adevărat. Noua Europă nu s-a născut din naivitate și nici nu este inspirată de fantezii a la Polyana, ci, mai degrabă, s-a dezvoltat dintr-un sentiment de aversiune extremă față de genul de comportament barbar, pe care ființele umane sunt capabile să-l aplice altor oameni. Noul experiment european este o Încercare de a depăși moștenirile cele mai rele ale umanității, nefiind caracterizat de iluzii, ci de o evaluare realistă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o „societate a riscurilor”. Americanii nu au ajuns acolo Încă. Cu toate că unii universitari vorbesc despre riscurile și vulnerabilitățile globale, iar o minoritate semnificativă a americanilor Își exprimă Îngrijorarea față de riscurile globale, de la schimbarea climei la pierderea biodiversității, sentimentul de vulnerabilitate extremă nu este atât de puternic pe malul acesta al Atlanticului. Europenii spun că avem ochelari de cal. În realitate, este un pic mai complicat. Majoritatea americanilor Încă cred În pilonul central al visului american - că fiecare persoană este În ultima
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fi criticat fiindcă este prea orientat către „gândirea de grup”. Nici una dintre mentalități, luată separat, nu este ideală pentru o lume conectată. Noile tehnologii sunt atât de descentralizate și democratice, dar În același timp conectate global, Încât Încurajează atât individualizarea extremă, cât și integrarea extremă În mod concomitent. A crea o nouă viziune pentru umanitate care să Împreuneze aceste două forțe, aparent contradictorii, Într-o nouă relație sintetică este cheia pentru a face din era ce va să vină o perioadă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
prea orientat către „gândirea de grup”. Nici una dintre mentalități, luată separat, nu este ideală pentru o lume conectată. Noile tehnologii sunt atât de descentralizate și democratice, dar În același timp conectate global, Încât Încurajează atât individualizarea extremă, cât și integrarea extremă În mod concomitent. A crea o nouă viziune pentru umanitate care să Împreuneze aceste două forțe, aparent contradictorii, Într-o nouă relație sintetică este cheia pentru a face din era ce va să vină o perioadă de transformare În istoria
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]