5,420 matches
-
acest gen răsărită În această parte a Europei (ce să mai spunem de Bosnia?). Fapt este că Moldova nu seamănă cu România. Minoritatea ruso-ucraineană (o treime din populație) Îi conferă un profil aparte (ponderea rusofonilor e și mai mare În fâșia de dincolo de Nistru — Transnistria — care, În urma unui scurt conflict militar, s-a separat de facto de Moldova și probabil că nu va accepta reintegrarea decât pe baza unui statut de autonomie; evident, nici vorbă În cazul lor de vreo unire
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
kilometri de noul palat se ridica Muzeul de Istorie Națională (destinat, În bună măsură, să-l glorifice tot pe Ceaușescu); doar fațada, În stil oarecum mussolinian, e terminată. Rămânea de văzut cum se va deschide drumul Între cele două edificii-simbol; fâșia care le-ar fi legat trecea peste Operă, peste Facultatea de Drept... peste o bună parte din zona centrală a orașului... Deocamdată, bisericile dispăreau una după alta sau erau acoperite de noi construcții (sau deplasate În spatele acestora). S-a crezut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o forță încât traversă încăperea și făcu o gaură în perete. (N-am văzut asta pentru că mă chioram la cenușa care se așternuse pe generator. Scriitorul mi-a relatat scena mai târziu, pe avion.) Tavanul deasupra noastră se despică în fâșii lungi, zimțuite, prăfuindu-ne părul cu solzi de gips. (Nu-mi amintesc să fii văzut asta dar scriitorul insistă că am văzut-o. Scriitorul a spus: Căscai ochii.) Vopseaua începu să se cojească în valuri pe pereți. Nimeni nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Nu m-am alarmat pentru că ceva ce era pe jos mi-a distras momentan atenția, substituind curiozitatea în locul panicii. Se afla lângă ușa deschisă, un pic într-o parte. În timp ce mă apropiam am crezut că era un bol modelat din fâșii mototolite de ziar (asta era) în care cineva pusese două pietre negre. M-am gândit că e vorba de un proiect pentru orele de artă plastică. Dar pietrele negre erau ude. Luceau. Și cum stăteam deasupra bolului, privind drept în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
când mă aflam de cealaltă parte a lui, în Mexic, ca participant la un Congres al PEN Centrului Internațional, la Guadalajara. Vom merge de-a lungul coastei aproape o oră, admirând prin geamul autocarului întinderea verzuie a oceanului, împestrițată de fâșii violete, pierzându-se la orizont. O priveliște mirifică. Din loc în loc, stațiuni, hoteluri, pensiuni cu aspect mediteranean. La o răspântie de străzi remarc un indicator cu inscripția Estoril - localitate renumită pentru circuitul său de Formula 1, care găzduiește și etape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de pe terasa castelului, dacă privești în zare, parcă ai vedea curbura pământului. Este senzația clară pe care o dă imensitatea spațiului de sub tine. Cartierele îndepărtate și celălalt mal al râului sunt învăluite într-o ceață ușoară. Tajo formează o imensă fâșie albastră la orizont, traversată în acel moment de trei feriboturi în direcții opuse - două dintre ele duc pasageri pe celălalt mal, ca spre o altă lume. Râul „înfășoară” Lisabona pe o lungime de 15 km, prezența sa este perceptibilă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu dificultate, încercând să-mi găsesc o poziție mai avantajoasă lângă un ciorchine de tineri cocoțați într-un echilibru precar pe muchia unui havuz plin cu apă. Sonorizare foarte puternică, asurzitoare. Vedeta, cu chitara în mâini, este practic obnubilată de fâșiile de lumină care invadează scena în jerbe multicolore, asemenea unui OZN înainte de zbor. Renunț prea curând să mai „savurez” pe viu rockul francez. Plec în neștire, mă afund pe ulicioarele înguste. Mai târziu, rupt de oboseală, încerc să ajung la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
joi VITALIE CIOBANU: Gonim pe autoband cam de o oră. Ținta noastră e Wolsburg - un oraș la 40 km, unde ne-a așteptat, cuminte, în cele două zile rezervate Hanovrei, trenul căruia îi fuseserăm juruiți în această călătorie. Câte trei fâșii de circulație, de o parte și alta, foarte aglomerate, în special cu TIR-uri. Încerc să deslușesc mai bine împrejurimile prin geamul aburit de ploaie al autocarului: șosele flancate de garduri foarte înalte (de circa 2,5 m), de fier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
rusă de la Marea Baltică, spre care ne îndreptăm. VITALIE CIOBANU: Microbuzul ne lasă aproape de țărmul mării, pe o șosea invadată, la ora aceea, de coloane de copii și tineri, echipați ca pentru paradă. Ca să ajungi pe faleză, trebuie să străbați o fâșie de pădure, și marea problemă este panta abruptă și alunecoasă. Dăm de alți câțiva scriitori din Trenul Literar, aduși de pe la „paneluri” la fel de halucinante ca al nostru. Fatos Kongoli, colegul albanez, înjură în rusă, i se pare că va trebui să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ideii de expiere, aflată momentan la periferia conștiinței. Faimosul intrând arcuit, pe unde se scurg cuceritorii Palatului de Iarnă din filmele cu bolșevici, îmi dă o ușoară senzație de amețeală, de contact brutal cu o istorie care mi-a anexat fâșii mari din lumea reprezentărilor mele de copil, acaparată de uriașa mașinărie modelatoare de suflete a imperiului dispărut. Dezamăgiți și ofensați de condițiile de cazare oferite de organizatori, unii scriitori au găsit o formă originală de a protesta. S-au închis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
precepte ale cenzurii și criticii oficiale. Literatura lor s-a numit „literatura cazurilor ciudate” și ea putea să apară, să fie publicată și comentată, întrucât - astfel o apărau criticii de mai sus! - ea nu „reflecta” întreaga societate, ci numai părți, fâșii, cazuri „izolate”. Deoarece romanul, se cerea de către foruri, trebuie sine qua non să conțină elementele „majore” ale „noii societăți”: muncitorul avântat, secretarul de partid, prietenia cu U. Sovietică, țăranul colectivizat etc. Am publicat și eu, cum spuneam, în decurs de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
caute Pruncul ca să-L ucidă. Și Iosif sculându-se, a luat, noaptea, Pruncul și pe mama Lui și a plecat în Egipt. (Matei, II, 13-14) Așadar, cei trei au străbătut nisipurile din Gaza, unde urmele pașilor lor se pierd. Această fâșie de pământ este calea de trecere imemorială, naturală dintre Asia și Africa, cordonul ombilical care leagă Palestina de mama Egipt, locul unde se încrucișează drumurile tămâii. Acum nu mai poți trece. Dar, venind dinspre Ierusalim, te poți duce la Erez
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
au făcut să ne întoarcem fără nici o dobândă. Dar pescuitul meu a fost de altă natură. Am cuprins cu ochii întinderile nesfârșite, și, cu imaginația, perspectivele imense în curs de prefacere. Se vor așeza aici exploatări agricole irigate, plantații, pe fâșii de sute de km., sate bogate, crescătorii de animale. Cătră acest viitor privește statuia înaltă a lui Iosif Visarionovici, care înfățișează, în atitudinea ei, liniștea forței poporului rus în mers neînduplecat, spre veacuri viitoare. Am ajuns cu automobilele până la rezervoriul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Artă. Din patru epitafuri numai unul este la Putna, dar cele cinci dvere se află la Putna. S-au mai păstrat zece epitrahile, care au cusute pe ele trei personaje în jurul răscroielii gâtului și mai multe personaje pe cele două fâșii care coboară. Nouă se află la Putna și unul singur la Muzeul Național de Artă cu portretele lui Ștefan și al doamnei Maria. Mai sunt șase acoperăminte de mormânt pentru Sfânta Masă, două pentru Sfintele Vase, pentru Tetrapod și cele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-mi ședea,/ Frate, și-asculta/ Și ea n-auza/ Nici popă tocând,/ Nici văcari hăind,/ Vacile scoțând,/ La planiște dând,/ Nici cocoși cântând” (Seaca - Olt). Absența activității umane și a cântecului apotropaic semnalează ieșirea din universul ordonat și intrarea pe fâșia limită, unde sălășluiește răul și unde sunt exilate bolile de descântătoare: „Să te duci/ Unde popă nu citește,/ Unde cioban nu chiuiește,/ Unde câine nu latră,/ Unde fată mare nu se peaptănă”, „Să te duci/ Și să fugi/ Unde cocoș
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
izolarea în pădure a neofiților din triburile arhaice, izolare ce eliberează subconștientul depozitar al angoaselor colective, ca imagine holomorfică a haosului de dinainte de geneză. Protagonistul baladelor fantastice se află în mișcare, dinspre cunoscut, spre spațiul de interferență a lumilor, adică fîșia de limită de unde neantul poate reveni. El nu întârzie niciodată să găsească drumul de acces, care păstrează mereu aceleași trăsături. „În buricul pământului,/ La mijlocul câmpului,/ Pe cel drum cam părăsit,/ Cu negară-acoperit,/ Cu troscot verde-nvelit” (Mistriceanul I, 7) e locul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în dezvoltarea lor și îngustate prin hotare fără de lege. Așa s-a „destrunchiat“ Moldova lui Ștefan prin răpirea Bucovinei, mai apoi și a Basarabiei. Era în toiul războiului ruso-turc de la 1768-1774, când Austria, îndată după împărțirea Poloniei, ceru Porții o fâșie din pământul Moldovei, pentru a-și deschide un drum între Galiția, de curând răpită, și Ardealul subjugat de mai înainte. Consimțământul Porții fu cumpărat cu bani grei și cu daruri prețioase. Când veni însă la delimitare, Austria nu se mulțumi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Moldovei, pentru a-și deschide un drum între Galiția, de curând răpită, și Ardealul subjugat de mai înainte. Consimțământul Porții fu cumpărat cu bani grei și cu daruri prețioase. Când veni însă la delimitare, Austria nu se mulțumi cu o fâșie de pământ, precum ceruse, ci cuprinse în „condurul ei blăstămat întreg ținutul Cernăuților și cea mai veche parte din ținutul Sucevei cu vechea cetate de la Suceava, cu gropnițele Descălecătorilor de la Rădăuți și cu însuși mormântul lui Ștefan cel Mare de la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
trecut și din aminiri scumpe pentru întreg neamul românesc. În zădar protestară boierii și clerul în frunte cu domnul lor Grigore Ghica, împotriva încălcării hotarelor țării, demonstrând Porții că Austria a cuprins două ținuturi întregi din pământul Moldovei, în loc de o fâșie îngustă, necesară pentru deschiderea unei căi de comunicație, dară protestările moldovenilor răsunau în pustiu, fiindcă diplomația austriacă vărsa aur îmbelșugat, pentru a face pe turci de a nu le băga în samă. Și așa s-a întâmplat ceea ce, după constelația
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sunt moldoveni și abia 1 % sunt ucraineni. Motive geografice ?, dar Nistru e o graniță atât de firească, încât ne-a oprit de a cere brațul stâng al lui, de la Iampol până la Mare pe seama noastră, deși e locuit pe o largă fâșie de pământ, numai de moldoveni. Drepturi politice și naționale ?, dar Ucraina nu se poate sprijini în lupta ei, pe o putere militară națională, nici măcar ca Basarabia. Pământul Ucrainei a fost mântuit de armata austriacă străină, câtă vreme al Basarabiei a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ochi reci, de pește, și te privesc printr-un mediu vîscos pe care-l purta cu ea. Vedeam ochii aceia Într-o masă informă, protoplasmatică, care se unduia pe fundul mării Întunecate. - Benzedrina e ca lumea, a zis ea. Trei fîșii sau vreo zece tablete. Sau două fîșii de benzedrină și două pastile. Ajung acolo jos și se-ncaieră. E-o senzație ca lumea. Trei tineri derbedei din Brooklyn s-au strecurat Înăuntru cu figuri Încremenite și mîinile-n buzunare, cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
printr-un mediu vîscos pe care-l purta cu ea. Vedeam ochii aceia Într-o masă informă, protoplasmatică, care se unduia pe fundul mării Întunecate. - Benzedrina e ca lumea, a zis ea. Trei fîșii sau vreo zece tablete. Sau două fîșii de benzedrină și două pastile. Ajung acolo jos și se-ncaieră. E-o senzație ca lumea. Trei tineri derbedei din Brooklyn s-au strecurat Înăuntru cu figuri Încremenite și mîinile-n buzunare, cu o mișcare stilizată, ca la balet. Îl căutau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
muzicienii veneau după unu noaptea la un pui fript și o cafea. Ne-am așezat la o masă și am comandat cafea. Mary a desfăcut cu o mișcare de expert un flacon de benzedrină, extrăgînd hîrtia pliată și dîndu-mi trei fîșii. - Înfășoar-o-ntr-o pastilă și dă-o pe gît cu cafea. HÎrtia emana un iz grețos de mentol. Mai mulți inși care stăteau prin jur au adulmecat și au zîmbit. Aproape că m-am Înecat cu cocoloșul de hîrtie, dar pînă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
cu niște pastile. Cu pastilele mi-am mai revenit puțin. A doua zi eram mai rău și n-am putut să mă dau jos din pat. Așa că am stat culcat și-am luat nembutal la intervale regulate. Noaptea luam două fîșii de benzedrină și ieșeam Într-un bar, unde stăteam chiar lîngă tonomat. CÎnd ți-e rău, muzica e de mare ajutor. O dată, În Texas, am reușit să scap de dependență cu iarbă, o halbă de paregoric și cîteva discuri cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
din New Orleans spre Rio Grande Valley. Rio Grande se varsă În golful Mexic la Brownsville. La o sută de kilometri În amonte de Brownsville se află orașul Mission. Valea Rio Grande se-ntinde din Brownsville pînă la Mission - o fîșie de pămînt lungă de o sută de kilometri și lată de treizeci. Înainte de irigații, aici nu creștea nimic În afară de mesquite și cactuși. Acum e una dintre zonele agricole cele mai bogate din Statele Unite. O autostradă cu trei benzi leagă Brownsville
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]