6,056 matches
-
principatelor dunărene, capăt de linie, pe prima noastră cale ferată, Lemberg-Cernăuți-Iași. Timpul a cruțat-o; oamenii mai puțin. Construcțiile anexe i-au distrus frumusețea originară și unitatea; sumbrul cenușiu, care a înlocuit atât vechiul roz de apus de soare al fațadei, cât și roșul viu venețian din interiorul loggiei, i-a alterat complect expresia veche, i-a imprimat, parcă, un rece aer de cazarmă. Dar să plecăm; timpul de care dispunem e destul de scurt, mult prea scurt chiar, pentru câte avem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fâșie de pământ, o stradă, puțin mai largă, dar stradă totuși, între strada Arcului pe unde am venit și strada Rusească, unde se înalță impunătoarea clădire a consulatului rus. Pe locul unde e grădina aceasta, care decorează așa de bine fațada otelului și largile-i terase (acum dispărute), se va înălța, mai târziu, impunătoare statuia lui Vodă Cuza, opera florentinului Romanelli. Ce furnicar de lume, ce viață, ce zgomot pe străzile acestea înguste, pe sub arcadele vechilor prăvălii din casele Cantacuzino-Pașcanu, spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nimic. Captată din izvoare apropiate, de un debit mic, distribuită prin câteva "cișmele" publice, una dublă în fața bisericii Sfântul Spiridon (unde se văd și azi interesante inscripții în turcește), alta în poarta mânăstirii Golia, unde era "Casa apelor", a cărei fațadă originală și interesantă s-a păstrat până acum, o alta la "Cabinet" (așa-i spunea pe atunci lumea Muzeului de istorie naturală), apa n-ajungea la domiciliu decât grație acestor distribuitori publici, a aparilor. Săraci, foarte săraci, aparii aceștia duceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
De câte ori îl citeam pe tăblița oficială, mă întrebam: "sunt eu oare un copil bun sau nu?" Incapabil de a deslega această enigmă, îmi luam, în forul interior, rezoluțiuni solemne. Și când treceam în apropiere pe lângă școala primară din Precista, cu fațada ei de templu grec, îmi simțeam sufletul ușor și plin de o lumină și de o bucurie neînțelese. Astăzi, strada Bunilor copii (nume probabil adus de la Paris de cine știe ce bonjurist de acum trei sferturi de secol; căci există încă, pe cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
celor ce le-au precedat, chiar când aceasta nu era necesar. Universitatea a luat locul vechiului teatru. Teatrul nou s-a așezat peste locul unde a fost primăria. Facultatea de medicină, monumentală dar îngrozitor de banală, a zugrumat vechea Universitate cu fațada-i sobră așa de interesantă... Trecutul nu ne inspiră nici admirație, nici iubire, nici respect. Parcă ne-ar fi rușine de el. Sau am fi geloși. Sau ne-ar supăra, ne-ar contraria, ne-ar indispune... Ciudat lucru! Toate acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cred că palatul acesta e una din cele mai impunătoare și ca gust în construcție și ca proporții în linii, una dintre puținele care justifică titlul de "palat" pe care-l poartă. Declinul vechei protipendade ne apare clar atât în fațada neîngrijită a clădirei și în starea de părăsire în care se află grădina din față, cât și în ruina care amenință, stâlpii de piatră cu grelele lanțuri ce înlocuiesc cu atâta distincțiune orice alt fel de împrejmuire, în piatră, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
la 1893, devenind proprietatea Comunei, el va fi transformat pentru a deveni "palat princiar" adică pentru a îndeplini funcțiunea de reședință a principelui moștenitor, a principelui Ferdinand. S-admirăm încă arhitectura veche, albă, simplă, distinsă, care exprimă gustul roznovănesc; căci fațada de după transformare, încărcată și pretențioasă, n-o va înlocui cu glorie niciodată. De altfel "Palatul princiar" organizat și pregătit anume de primăria fostei capitale, printre alte expediente menite să readucă ceva din vechea strălucire a orașului, n-a fost reședință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
neatinse, neatinse în elementele lor esențiale și aspectul lor, dar restaurate, desigur. Pentru a râdica acea construcție masivă și greoaie care adăpostește azi Facultatea de medicină, a trebuit oare numaidecât să se sacrifice clădirea Universităței vechi, fost palat domnesc, cu fațada așa de atrăgătoare în sobrietatea ei? Pentru a amenaja interiorul sălilor câtorva teatre secundare (Sidoli și Elizabeta) nu s-a putut oare găsi alt mod de decorațiune, de cât cel format din lucrurile oribile, care indispun pe orice om de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
calmul copilăriei le regăsesc în orele de reverie..." Pag. 45. A. Weitzecker. Pag. 46. "Stăteam cu obrajii lipiți de fragedul obraz al pernei..." Pag. 47. Strada Ștefan cel Mare. Pag. 50. Teatrul Național: frontispiciul și peristilul. Pag. 52. Teatrul-Circ Sidoli. Fațada în fața intrărei principale. (Foto-Regal) Pag. 54. Casele Jokey-Club. Detaliu ornamental. (Foto-Regal) Pag. 55. A. C. Cuza. Fotografie din anul 1898. Pag. 56. I. L. Caragiale și P. Missir. (După o veche fotografie din Berlin, în proprietatea familiei Missir) Pag. 58. Iașul vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Căci există fotografii ale Bojdeucei, răspândite în cărți poștale și albumuri, care prezintă peisagiul acesta, nu numai lipsit de farmecul său propriu, dar mai ales cufundat într-o izolare și o tristețe ne mai pomenite. (Foto-Regal) Pag. 67. Gara Iași. Fațada interioară. (Din colecția de vederi din Iași editată de librăria Socec et Comp., Iași) Pag. 68. Casele Negruzzi, din strada Arcului, unde au funcționat, provizoriu, după dărâmarea palatului administrativ. (Foto-Regal) Pag. 69. Piața Unirii și statuia principelui Cuza, opera sculptorului florentin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Pag. 82. Fostul Palat de justiție, actualul Palat al Culturii, executat după planurile arhitectului I. Berindei. Început din inițiativa lui Alex. Bădărău, ministru al Justiției, la 1912, terminat după stăruința lui G. G. Mârzescu, ministru la același departament, la 1925. Fațada sa, în stil gotic, se bucură de o frumoasă perspectivă, pe una din principalele artere ale orașului, str. Ștefan cel Mare. (Din colecția de vederi Socec et Comp., Iași) Pag. 83. Casa de economie "din Poarta Curții", astăzi dărâmată. (Foto-Regal) Pag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
frumoasă impresie. (Foto-Regal) Pag. 260. Trecând prin fața Mitropoliei. (Polyfoto) Pag. 261. Bustul lui Mihail Eminescu, în grădina Copou, opera sculptorului prof. Mateescu. (Colecțiunea Socec et Co., Iași). Pag. 262. Intrarea în parcul expoziției, pe platoul Copoului. Pag. 263. Fragment din fațada clădirei Jokey-Club. (Foto-Regal) Pag. 264. Monumentul lui Grigore Ghica, în grădina vechiului Beilic, unde nefericitul prinț a fost asasinat. Pag. 266. Palatul Creditului urban, fosta reședință domnească a lui Vodă Cuza, iar în timpul războiului cel Mare, locuința Regelui Ferdinand. Două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Grigore Ghica, în grădina vechiului Beilic, unde nefericitul prinț a fost asasinat. Pag. 266. Palatul Creditului urban, fosta reședință domnească a lui Vodă Cuza, iar în timpul războiului cel Mare, locuința Regelui Ferdinand. Două plăci de marmoră neagră, aplicate pe zidul fațadei sale amintesc aceste două împrejurări istorice. Prima are conținutul următor: "Ultima reședință domnească din Iași. De la anul 1859 până la anul 1862, a lui Alexandru Ioan Cuza, primul domn al principatelor unite, ales prin libera voință a poporului". Iar a doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
din timpul lui Mihail Sturdza, care-l transformase în Palat al ocârmuirei, adică palat administrativ. Vodă Cuza însuși a stat, în primul său an de domnie, în casele Pașcanu (actuala Primărie). (Foto-Regal) Pag. 267. Palatul Creditului urban. Detaliu din ornamentația fațadei: un atlant, între arcadele ferestrelor, deasupra balconului. (Foto-Regal) Pag. 270. Crucea lui Ferenț, lângă dealul Nicolinei. Cruce de piatră, înconjurată cu grilaj de fier, din timpul domniei lui Mihai Racoviță. Rostul acestui monument îl explică următoarea inscripțiune săpată în piatra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
H.) Pag. 285. Flașnetarul. (Polyfoto) Pag. 286. Cazarma infanteriei de la Copou. Impunătoare clădire, înălțată la 1875, după planurile, considerabil reduse, ale arhitectului Karl von Kugler. (Din "Albumul României"; deci dinainte de 1893; căci astăzi, plantațiunile și construcțiile din fața căzărmei, împiedecă vederea fațadei.) Pag. 287. Una din intrările laterale în palatul gării, cu o porțiune din clădirea acestuia. După ,,Albumul României", în care Gara figurează în vechiul ei aspect, înainte dar de a i se fi făcut toate reparațiunile și simplificările ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lungi șiruri de halde de steril, brăzdate de apele ploilor. Se succed blocurile în care au locuit minerii în perioada când activitatea de exploatare a aurului și a argintului asigura traiul oamenilor din aceste locuri. Acum totul este părăsit, pe fațadele cenușii ale blocurilor, se cască golurile unde, cândva, erau ferestre. Totul a fost dezmembrat și valorificat de cei care au mai rămas temporar. Nu vezi țipenie de om! Este o atmosferă nefirească, asemănătoare cu imaginile filmate în localitățile situate în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
un gust amar și le-am reproșat organizatorilor acestei aplicații de teren, faptul că au căzut în capcana întinsă de către cei de la ,,Gold Corporation”. Pornesc de unul singur pe străzile Roșiei Montane. Benere imense, cât casele aflate în degradare, acoperă fațadele lor, arătând cum ar fi ele dacă va începe exploatarea companiei. Cele mai multe case vechi din zona centrală au pe pereți însemnele companiei, dovedind că au reușit să le cumpere de la vechii proprietari. Înaintez pe o străduța ce urca șerpuind coasta
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
înființată în 1892, funcționa la 8 februarie 1893 cu o singură clasa, va fi desființată în 1902 și reînființata în 1918 în cartierul Corni. Școală din cartierul Corni (fost sat din comuna Epureni) datează din 1848, potrivit pietrii comemorative de pe fațada. Înființarea oficială este din 1898, cu un singur învățător Theodor Maleș, într-o casă închiriată de pe strada Turbata. Ulterior este numită școală nr 4. Piatră fundamentală a noului local de școală va fi pusă la 20 octombrie 1928. La Huși
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
însă, zâmbesc și-i spun: — E foarte de înțeles. — Am, de pildă, o clientă foarte foarte pretențioasă... Robyn expiră adânc. Dar, cum am zis, e o afacere destul de stresantă... A! Am ajuns! Arată destul de impresionant, nu crezi? Ridic privirea spre fațada opulentă a Hotelului Plaza și trebuie să recunosc, fără prea mare chef, că nu arată rău deloc. Se întinde deasupra Plaza Square, ca un tort de mireasă, iar intrarea flancată de steaguri e cât se poate de grandioasă. — Ai mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
În timp ce, pentru Luke, asta s-ar putea să fie unica lui șansă de a se reconcilia cu mama lui. Telefonul sună și eu privesc blocurile argintii nesfârșite și turnurile din Manhattan. Soarele apune pe o clădire și e preluat de fațada alteia, exact așa cum a spus Luke. Nu are unde să se ducă - nici în față și nici în spate. Taxiurile galbene sunt atât de departe încât par jucării Tonka, iar oamenii arată exact ca niște insecte minuscule. Și chiar în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
În mână, până dimineața. Finalul este clasic : văzând aceste minuni, evreii se dau botezului <endnote id="(95)"/>. Legenda s-a bucurat de un mare succes În Moldova. În 1547, de exemplu, ea a fost detaliat reprezentată pe frescele bisericii Voroneț (fațada sudică). În 1534, inspirându-se din opera lui Grigore Țamblac, arhimandritul Teodosie de la Mănăstirea Neamț a redat În slavonă un Cuvânt panegiric al sfântului și cinstitului mare mucenic Ioan cel Nou, text care, În secolele următoare, a fost adesea tipărit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asta-l face atît de perfect în acest rol. Jones, care trebuie să ajungă în Kosovo cu oamenii săi, este ținut în loc zile în șir, din cauza unor acte lipsă, de șeful de gară din Căpîlnița (Răzvan Vasilescu) și, atunci cînd fațada sa monolitică începe să se fisureze, morala e inatacabilă : Romînia i-ar umple de fisuri pînă și pe președinții de pe Muntele Rushmore. Jones e invitat la aniversarea satului, e dus să vadă replica romînească a ranch-ului din Dallas (unde
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fraților din interiorul bisericii. Iar Biserica lui Hristos, de cele mai multe ori, nu este cum ar trebui să fie, un bastion al dragostei, al vindecării și al asemănării cu Hristos, ci unul al mândriei, al spectacolului și al activității religioase de fațadă. Intenția mea a fost să pun acestei cărți titlul: „Rănit de frați, vindecat de Dumnezeu”, dar pastorul Chris Jackson, un pastor deosebit, mi-a luat, fără să știe, acest titlu. Am descoperit că acesta scrisese o carte cu același titlul
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
funcționa o astfel de organizație internațională de front, paravan al Moscovei, și cine erau submarinele serviciilor secrete sovietice infiltrate în punctele cheie. Oficial, FMTD pretindea că a fost creată la Londra, în 1945, și că era, bineînțeles, apolitica. Pentru o fațadă cât mai respectabila, FMTD își asigurase garanitile a opt miniștri britanici (cu vederi laburiste, deci socialiste). Delegațiile membre ale FMTD acreditau și ele teza "apolitismului". Organizațiile declarat comuniste reprezentau, aparent, în FMTD doar 3,2%, față de cele catolice (de pildă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
suporturile pentru lumânările pe care vrei să le aprinzi. Acest culoar este între munte și zidul bisericii, astfel făcându-se minunea dintre ceea ce a făcut Dumnezeu cu ceea ce a săvârșit omul. Ieșind de aici, intri din nou în Catedrală pe fațada căreia, dantelată și imaculată, descoperi pe Mântuitorul reprezentat avându-i de-o parte și de alta pe cei 12 apostoli, sculpturi ale căror siluete supradimensionate degajau o armonie celestă și o siguranță nobilă. Intrând din nou în lăcașul sfânt, de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]