4,085 matches
-
piatră și a văzut o scară al cărei vârf atingea cerul, și "iată Iahve stătea înaintea lui" și i-a promis acea țară. Trezindu-se, lacov a ridicat piatra pe care dormise și a numit locul beth-el, "casa lui Dumnezeu" (Facerea, 28: 10-22). Pietrele ridicate jucau un rol în cultul canaanean; de aceea ele au fost condamnate mai târziu de către iahvism. Dar obiceiul exista la arabii preislamici (cf. n. 19), e deci probabil că era împărtășit și de către strămoșii israelitilor 20
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
19), e deci probabil că era împărtășit și de către strămoșii israelitilor 20. 57. Avraam, "Tatăl credinței" Totuși, cele două ritualuri care au jucat un rol considerabil în istoria religioasă a Israelului sunt jertfa legământului și jertfirea lui Isaac. Primul ritual (Facerea, 15: 9 sq.) i-a fost prescris direct de către Dumnezeu lui Avraam. El comportă tăierea în bucăți a unei juninci, a unei capre și a unui berbec, rit care are analogii în altă parte (de pildă, la hittiți; cf. § 43
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în Vechiul Testament, a fost practicat până în vremea lui Ieremia. Mulți autori contestă că ar fi fost cunoscut din timpul patriarhilor. Desigur, sacrificiul este prezentat într-un context iahvist, dar reinterpretarea teologică n-a reușit să-i anuleze caracterul primitiv. În Facerea, un singur sacrificiu este descris în detaliu: acela al lui Isaac (22: 1-19). Domnul i-a cerut lui Avraam să-i aducă jertfă propriul său fiu în holocaust ('olah) și Avraam se pregătea să-1 sacrifice, când lui îsaac i-a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
altele, că termenul "holocaust" este repetat de șase ori. Or, acest tip de sacrificiu pare să fi fost împrumutat de la canaanceni după instalarea definitivă a triburilor 21. S-a vorbit, de asemenea, despre "idealizarea trecutului". Totuși, nu trebuie uitat că Facerea conține numeroase istorii sordide, "care arată că redactorii erau preocupați mai degrabă de transmiterea fidelă a tradițiilor decât de idealizarea lor"22 (sublinierea noastră, n.a.). Oricare ar fi originea sa, episodul ilustrează cu o forță inegalată în Vechiul Testament semnificația profundă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
H. Rowley, Worship în Ancietit Israel, p. 27. Într-adevăr, textul informează destul de puțin despre cultul practicat de către unii din fiii lui lacov, dar ne comunică multe istorii care îi dezonorează; de exemplu, povestea lui Simeon și Levi la Sichen (Facerea, 34) sau aceea a lui Iuda și Tamar (Facerea, 38). "Când Israel era copil." târziu și care n-a devenit niciodată obișnuit la israeliți. Avraam se simțea legat de Dumnezeul său prin "credință". El nu "înțelegea" sensul actului pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
adevăr, textul informează destul de puțin despre cultul practicat de către unii din fiii lui lacov, dar ne comunică multe istorii care îi dezonorează; de exemplu, povestea lui Simeon și Levi la Sichen (Facerea, 34) sau aceea a lui Iuda și Tamar (Facerea, 38). "Când Israel era copil." târziu și care n-a devenit niciodată obișnuit la israeliți. Avraam se simțea legat de Dumnezeul său prin "credință". El nu "înțelegea" sensul actului pe care Dumnezeu i-1 ceruse, în vreme ce aceia care își ofereau
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
afirma că adevărata credință implică o singură certitudine: "pentru Dumnezeu totul este cu putință", el nu făcea decât să traducă, simplificând, experiența lui Avraam. 58. Moise și ieșirea din Egipt începuturile religiei lui Israel sunt relatate în capitolele 46-50 din Facerea, în Ieșirea și în cartea Numerilor. E vorba de o serie de evenimente, majoritatea provocate direct de Dumnezeu. Să le amintim pe cele mai importante: instalarea lui lacov și a fiilor lui în Egipt; persecuția declanșată, câteva secole mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
un nume propriu care pune în evidență misterul și transcendența sa. Raporturile dintre divinitate și credincioși s-au schimbat: nu se mai vorbește de "Dumnezeul tatălui", ci de "poporul lui Iahve". Ideea alegerii divine, prezentă în promisiunile făcute lui Avraam (Facerea, 12: 1-3), se precizează: Iahve numește pe urmașii patriarhilor "poporul meu"; ei sunt, după expresia lui R. de Vaux, "proprietatea sa personală", în continuarea procesului de asimilare a "Dumnezeului tatălui" cu El, Iahve a fost și el identificat cu acesta
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
stăpânire asupra Naturii. Mortalitatea omului este consecința păcatului originar, anume a dorinței lui Adam de a fi asemeni lui Dumnezeu (§ 59). Textele biblice insistă asupra zădărniciei condiției umane. Omul din pământ a fost luat și în pământ se va întoarce (Facerea, 3: 19). O viață lungă este bunul său cel mai de preț. Ca în atâtea alte culturi tradiționale, moartea este degradantă: ea reduce omul la o postexistență larvară în mormânt sau în șeol, regiune întunecată și înfricoșătoare în adâncurile pământului
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
al XIX-lea până la mijlocul secolului al XX-lea, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969, p. 184. 248 "E limpede, așadar, pentru oricine, cred, că nu se poate face poezie fără a umbla și "cu capul în nori", în măsura în care, de la facerea lumii, norii reprezintă sediul central al fanteziei, al zeilor (...) și al precipitațiilor fecund-inspiratoare (...).", Geo Dumitrescu, "Din nou despre realism", în Libertatea de a trage cu pușca și celelalte versuri, Editura Viitorul Românesc, București, 1994, p. 232. 249 "Poeții adevărați, marii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de la faptul că, în cîteva din poeziile sale, sînt aluzii biblice, probabil reminiscențe ale lecțiilor de religie însușite în școală. Finalul poemului „Panoramă” („Și stam împietrit... și de veacuri,/ Cetatea părea blestemată”)4), trimite, de pildă, la capitolul 19 din „Facerea”. „Cetatea” e o altă Sodoma sau Gomora și poate avea oricînd soarta acestora. Incapabil să se rupă de viața ei, poetul e aidoma femeii lui Lot, care „s-a uitat înapoi și s-a prefăcut în stîlp de sare”. O
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
frățească. Ideea aceasta a dragostei, care acordă o valoare ideală moralei Vechiului Testament, este în legătură cu ideea dezvoltată de poporul israelit despre personalitate, care se acordă lui Dumnezeu și omului și care se prezintă aici în calitate de creatură "după chip și asemănare" (Facere 1, 26). Spre exemplu, iubirea de străini, era o îndatorire importantă, precum era și grija pentru săraci, pentru văduve și pentru orfani. Deuteronomul poruncește: Deschide mâna ta fratelui tău, săracului tău și celui lipsit al tău din pământul tău" (Deuteronom
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Editura Ziua, București, 2007. Schimmelfenning, F.; Sedelmeier, U. (coord.), The Politics of European Union Enlargement Theoretiocal approaches, Londra/New York. Scott, A., The limits of globalization/. Cases and arguments, Routledge, Londra și New York, 1997. Sf. Ioan Gură de Aur, "Omilii la Facere", în Rose, S., Cartea Facerii, crearea lumii și omul începuturilor, Editura Sofia, București, 2001. Arhimandrit Sofronie, Arhimandrit, Rugăciunea experiența vieții veșnice, Editura Deisis, Sibiu, 1998. Arhimandritul Sofronie, Arhimandrit, Viața și învățăturile starețului Siluan Athonitul, Editura Deisis, Sibiu, 1999. Stan, D.
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
F.; Sedelmeier, U. (coord.), The Politics of European Union Enlargement Theoretiocal approaches, Londra/New York. Scott, A., The limits of globalization/. Cases and arguments, Routledge, Londra și New York, 1997. Sf. Ioan Gură de Aur, "Omilii la Facere", în Rose, S., Cartea Facerii, crearea lumii și omul începuturilor, Editura Sofia, București, 2001. Arhimandrit Sofronie, Arhimandrit, Rugăciunea experiența vieții veșnice, Editura Deisis, Sibiu, 1998. Arhimandritul Sofronie, Arhimandrit, Viața și învățăturile starețului Siluan Athonitul, Editura Deisis, Sibiu, 1999. Stan, D., "Fundamentarea asistenței sociale în spațiul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Călinescu) Dispoziții lăuntrice: - exaltarea; extazul; visul; duioșia; luciditatea; satira; revolta; sarcasmul. Eminescu poate fi socotit și un precursor al poeziei moderne alături de Ch. Baudelaire, P. Verlaine, A. Rimmbaud, Al. Macedonski, G. Bacovia, L. Blaga. Alte teme și motive romantice eminesciene: facerea și desfacerea; luna; lumile siderale; muzica sferelor; cristalul; regnul vegetal; statuile; mortul frumos, visul cadaveric; dublul; magnetismul; geniul; femeia titanică; omul veșnic; speranța; iubirea liberă etc, etc, etc Elemente ale cadrului psihic: somnul; visul; Doma și apa; zborul uranic; halucinații
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-i pe cei rămași acasă că sunt fericiți, că au călătorit mult și să nu-și facă probleme pentru ei. Relația dintre Ion și Ana merge din ce În ce mai rău. Ion o batea din ce in ce mai des, chiar dacă era Însărcinată. Au luat-o durerile facerii și a născut un băiat, ajutată fiind de Zenobia. Ion era impresionat, țipetele copilului Îl bucură, dar Îl și supără În același timp. Titu a călătorit până În satul Lusca, purtând-o În inimă pe Roza. După ce s-a stabilit acolo
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Stino, Aurel George, Cărți finlandeze, în "Neamul românesc", an XXXI, nr. 82, 11 aprilie 1936, p. 9. Stino, Aurel George, Teatrul finlandez, în "Epoca", nr. 2175, 7 mai 1936, p. 1. Stino, Aurel George, Din "Kalevala". Nașterea lui Väinämöinen și Facerea lumii, în "Rampa nouă ilustrată", an XIX, nr. 5586, 28 aug. 1936, p. 1. Stino, Aurel George, Väinämöinen, orfeul finlandez, în "Rampa nouă ilustrată", an XIX, nr. 5615, 1 oct. 1936, p. 1. Stino, Aurel George, Un Maupassant finlandez: Juhani
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Curentul Magazin", an I, seria a II-a, nr. 48, 3 mar. 1940, p. 3. Lönnrot, Elias, Kalevala (fragment), traducere de Barbu Brezianu, în "România literară", an II, nr. 49, 17 mar. 1940, p. 9. Lönnrot, Elias, Kalevala (Runa I, Facerea lumii), traducere de Vladimir Cavarnali, în "Orizonturi", an II, nr. 9-10, dec.- ian. 1940, p. 489. Manner, Eeva-Liisa, Marie Therese parodiază, traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 108
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de ajutor ca să citești Biblia, mai ales Vechiul Testament, riști s-o iei complet razna. Pentru că limbajul Vechiului Testament nu e un limbaj istoric - cine a fost prezent la creație ca să povestească creația? Toată exprimarea și ceea ce povestește mai ales Cartea Facerii (sună telefonul; părintele activează mesageria) sunt într-un limbaj simbolic și într-o mentalitate care nouă ne e complet străină. Oamenii din vechime gândeau altfel. Așa încât n-am făcut altceva decât să mă adâncesc în îndoieli și în ateism. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
ani la 1901, cu perspectiva de a vedea pe 1950, este a fi moștenitorul unei averi mai mari decât aceea ce o poate lăsa cel mai bogat milionar!“ Câtă emfază, nu-i așa? Profețiile lui Hall Kayu la puțin după facerea secolului XX sunt tot așa de optimiste cu cele ale unui părinte la aducerea pe lume a unui copil căruia-i prezice a fi frumos, ferice, sănătos și îndestulat. Optimismul englezului este taxat însă de autorul gazetei de Iași. Căci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
între care se încadrează, premiat la apariție de Societatea Scriitorilor, poezia este iarăși cu totul atceva decât până acum - întâlnim versuri de factură total religioasă. Nu-i o poezie care privește marile probleme biblice, cum observă și subliniază comentariile literare, facerea lumii sau minunile lui Iisus Hristos, ci o poezie naivă la prima vedere dar cu priză sentimentală în lumea celor care citesc și simt religios. Nu-i o poezie mistică ci una de cunoaștere și contemplare. Acum îngerii lui Voiculescu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
spre cauzele constitutive ale sistemului internațional, această abordare putând fi considerată ca făcând vizibile acele procese prin care 'elementele date' ale sistemului internațional au fost inițial constituite. Din această perspectivă, constructivismul poate fi considerat o gândire a constitutivității sau a 'facerii' sistemului internațional.273 Astfel, încercând să răspundă la întrebarea de ce societatea internațională modernă nu este organizată într-un mod diferit, Reus-Smith propune o explicație sistematică apelând la conceptul de "instituții fundamentale", elemente structurale generice ale societăților internaționale, pe care autorul
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
al curajului dublat permanent de temeri, al feminismului ce nu va putea nicicând să învingă, ci doar, cel mult, să reziste într-o “lume a bărbaților”. Blogul meu, intitulat Comunicarea - dinspre și către mine ..., este un discurs într-o continuă facere, care conține o serie de teme recurente în interiorul cărora elementele textuale/discursive se împletesc cu cele iconice. Cartea noastră a operat selecții în informația de pe blog, considerând, de exemplu, că „agenda mea” lunară sau „comunicatele de presă” sau textele informative
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de cultură generală. Îmi și închipuiam preotul cu o tavă de bilete. Și, la ieșire, discuții: „Ție ce ți-a căzut?“ „Versetul cutare din Deuteronom!“ „Nasol!“ „Da’ ție?“ „Pe mine m-a ajutat Dumnezeu. Mi-au căzut primele cărți din Facerea... Câte ceva despre Facere tre’ să știi, măcar așa din auzite. Treci la sigur... Eu eram convins că o să mă întrebe cele zece porunci și nu mi le mai aminteam pe toate. De emoție, firește. Dacă aș fi fost la calculator
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
Îmi și închipuiam preotul cu o tavă de bilete. Și, la ieșire, discuții: „Ție ce ți-a căzut?“ „Versetul cutare din Deuteronom!“ „Nasol!“ „Da’ ție?“ „Pe mine m-a ajutat Dumnezeu. Mi-au căzut primele cărți din Facerea... Câte ceva despre Facere tre’ să știi, măcar așa din auzite. Treci la sigur... Eu eram convins că o să mă întrebe cele zece porunci și nu mi le mai aminteam pe toate. De emoție, firește. Dacă aș fi fost la calculator, le-aș fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]