7,566 matches
-
epoca postcomunistă. Scenele demitizante, precum evenimentele din 1989 așa cum și le amintește Obrete sau vizita unor tineri „golani” veniți să desființeze comunismul în sat etc., ca și satira moravurilor zilei alternează cu pasaje poetice (frumusețea Deltei, căutarea femeii iubite), secvențe fantastice (prinderea „monstrului”, peștele uriaș, mitologic, pe care orice pescar visează măcar să-l vadă). SCRIERI: Zebrele pasc în cocotieri, Cluj-Napoca, 1979; Locuri vacante în Pantheon, Cluj-Napoca, 1985; Oameni și ape, Cluj-Napoca, 1989; Pescarii, Sfântu Gheorghe, 2003. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Nicolae
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
scurtă vreme după ce în 1912, în primele numere din „Simbolul”, autorul plătea, pe urmele lui Albert Samain, Al. T. Stamatiad și Ion Minulescu, un tribut adolescentin recuzitei poetice simboliste, populată de „galere roze-n drum către Cythera”, „palizi matrozi” și „fantastici albatrozi”. Scrisă după numai un an, poezia Tuzla anticipează, în juxtapuneri sincopate și eliptice, o discontinuitate simptomatică pentru devenirea excentrică a omului modern: „Val pal, stâncile arse, / albastrul sat într-un inel de var. / Femeile țărmului au obraz de mărgean
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
negat, din cauza faptului că personajul nu caută să compenseze un handicap, ci să îl cultive, să îl exploateze pozitiv prin discurs și fantezie creatoare. Scriitura are și unele inflexiuni ironice și parodice. În câteva episoade onirice există similitudini cu realismul fantastic al prozatorilor latino-americani, în timp ce în secvențele de familie atmosfera e cea din proza ardelenească. De remarcat abundența romanescă a materiei epice, construcția personajelor, ca și o bună adecvare stilistică. În Meda, mireasa lumii (1979) Z. își propune să contureze „câteva
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
nu depășește limitele realului, dar prelungirea acestui somn în asemenea împrejurare trece în absurd. În altă parte, un comerciant mărunt află din ziare despre dispariția istorică a micului burghez și se micșorează el însuși până la dispariție. Soluțiile narative sunt, evident, fantastice, dar trecerea dinspre real spre acest nivel se face firesc, cu un discurs epic bine articulat, încât, în absența vreunui semnal asupra metamorfozei, cele două dimensiuni se unifică. Caracterul polemic și cel de amuzament riscă să așeze aceste schițe la
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
pădurii etc. Ritmul prozei este accelerat, ficțiunea stă în marginea miracolului, o nuanță de mister tensionează adesea acțiunea. Protagoniștii narațiunilor, îndeobște puștani, adolescenți, se aventurează în locuri nestrăbătute încă, aparținând unui areal care prinde să se transforme într-un spațiu fantastic, invadat deopotrivă de visurile copilăriei și de tentația aventurii. SCRIERI: Chemarea pitpalacului, Chișinău, 1976; Puntea, Chișinău, 1977; Din lunca Ișnovățului, Chișinău, 1981; Muguri în decembrie, Chișinău, 1986; Făuraș, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Nicolae Bătrânu, „Puntea”, LA, 1977, 29 decembrie. I. C
ZLOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290744_a_292073]
-
o periodicitate sporadică în 1885, abia în 1897 o decizie fermă a patronului transformându-l într-o tipăritură perenă, încredințată unui responsabil indicat anume. Locul central în fiecare număr este ocupat de un roman de aventuri în serial, cu subiecte fantastice sau cu acțiunea plasată în ținuturile exotice, de relatarea unei expediții în jurul lumii sau la antipozi. Așa sunt Castelul din Carpați, Stăpânul lumii, Michael Strogoff, O dramă în Mexic, Insula părăsită, Cinci săptămâni în balon etc. de Jules Verne, Haiducul
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
adolescentul care citește enormitățile imaginației artistice, precum și trei analize extinse, al căror subiect este Literatura și astronomia, Poemele Lunei și Luceafărul în poezie, scrise de Gabriel Donna, și un eseu al lui Nikita Macedonski, Cea mai minunată călătorie, despre literatura fantastică a călătoriilor în timp scrisă de H.G. Welles și Jules Verne. O specie la limita între știință și literatură, publicată cu oarecare frecvență, este legenda, fie însoțind denumirea unei păsări, a unei planete, a unui loc istoric, fie inspirată din
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
drumului, tema scrisului sau a timpului sunt abordate cu naturalețe, recontextualizate, reinterpretate postmodern, întotdeauna urmărind un sens filosofic, o idee. Nuvelele se disting prin caracterul simbolic sau parabolic, amintind de proza lui Hermann Hesse, prin plonjarea în straniu, insolit și fantastic. Romanul Omul nou (1994) valorizează din plin această dexteritate a scriiturii. E un text realist-psihologic cu inserții fantastice despre lumea comunistă și postcomunistă românească, având o miză socială și filosofică destul de transparentă, din nou sprijinindu-se pe alegorie și parabolă
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
o idee. Nuvelele se disting prin caracterul simbolic sau parabolic, amintind de proza lui Hermann Hesse, prin plonjarea în straniu, insolit și fantastic. Romanul Omul nou (1994) valorizează din plin această dexteritate a scriiturii. E un text realist-psihologic cu inserții fantastice despre lumea comunistă și postcomunistă românească, având o miză socială și filosofică destul de transparentă, din nou sprijinindu-se pe alegorie și parabolă. Scriitorul își încearcă mâna și în teatru, piesele fiind publicate sub titlurile Isabela, dragostea mea, Oedip la Delphi
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
românească”, „Revista vremii”, „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic” (unde în anii ’30 scria săptămânal), „Cuvântul liber”, „Adam”, „Dreptatea” ș.a. A mai semnat cu pseudonimele Anton Gherman și Costin Adam. După o antologie de nuvele fantastice traduse, Vedenii (1924), prima carte de eseuri, Din registrul ideilor gingașe, îi apare în 1926, urmată de volumele Despre stil (1928), Artiști și idei literare române (1930), Încercări de precizie literară (1931) și Pentru arta literară (1934). Z. se distinge
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
se fixează în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Îi admiră mai mult decât pe congenerii lor occidentali, cu excepția lui Flaubert, pe Henrik Ibsen și pe August Strindberg, pe Lev Tolstoi și pe Dostoievski, pe autorii de literatură fantastică. Din literatura franceză preferă scriitorii care i se părea că exprimă „frumusețea disonanțelor celor mai insolubile”: Stéphane Mallarmé (Virtuți de diletant și fatalități de artist), André Gide, Paul Valéry, despre care a scris în repetate rânduri, în fine, Marcel Proust
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
de hegemonie (De la Confucius la Karl Marx), spiritul cazon, asemănător cu al nazismului (Convertiri), denunță și ridiculizează nomenclatura, înalții funcționari cu figuri sumbre, paznici ai unui „regim pur polițienesc” (Aristocrațime sovietică). Ca traducător, selectează în volumul Vedenii texte din literatura fantastică scrisă de Prosper Mérimée, Henri de Régnier, Villiers de l’Isle-Adam, Marcel Schwob, H. G. Wells, Gustav Meyrink, Hanns Heinz Ewers, Karl Hans Strobl. Inteligență disociativă, neafiliată, desăvârșit autonomă, pasiune intelectuală, pentru care ideile trec pe primul plan, iar autorii și
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
părinții și copiii își petrec mult mai puțin timp împreună și aproape toți adulții se confruntă cu o permanentă dorință de a echilibra cererile vieții de familie, cu cele ale subzistenței. Trăim vremuri în care părinții se află sub presiuni fantastice, ce pot afecta participarea la viața copiilor lor, și poate din acest motiv există o nevoie și mai mare de a se implica, mai ales în educație. Școlile trebuie să răspundă nevoilor părinților indiferent de timpurile pe care le traversăm
INIŢIERE ÎN ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Milina Drobotă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1401]
-
unde „Din Piatra Arsă până-n Omul, colan de munți se tot înșiră, / Cu late cefe sprijinite în cintra cerurilor goale”, când dinamice, fremătătoare, ca în Nori de vară. Descripția își însușește tehnici epice și cinematografice, proiectând elementele într-o învălmășire fantastică, analoagă celei din Prigoana lui Tudor Arghezi: „Sosesc cirezile de nori în goană [...]. / Buhai cu zimbri, junci cu vaci cât malul. / Și-nchise în oborul cerurilor late, / Năvalnicele boaite / Bălțate, negre ori țintate, / Se îmbulzesc și suflă-nspăimântate / Ca la
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
un vânător e salvat de la moarte, într-o iarnă, de câinii săi care se culcă peste el și mor înghețați, un solomonar bătrân vorbește cu lupii; o vrăjitoare dezlănțuie puteri diavolești. Câteva povestiri pot fi curate basme (Lostrița). Dar nu fantasticul propriu-zis se cuvine remarcat, ci, mereu, capacitatea inventivă. V. Voiculescu redescoperă stilul naiv și captivant al unei literaturi interesate în primul rând sub raportul anecdotei, al capriciului. Eresurile, practicile magiei și celelalte forme ale imaginației populare nu reprezintă, în sine
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
S. optează pentru proza scurtă de factură clasică, urmărind linia realismului. Pornește de la fapte aparent mărunte, banale, dovedindu-și talentul de povestitor și înclinația spre latura analitică a evenimentului transpus, îmbogățit de o ambiguitate cu tentă parabolică, mergând până în pragul fantasticului. În narațiuni cititorul va descoperi simboluri - istorii ciudate, stranii, fenomene inexplicabile -, fiind de apreciat felul în care neverosimilul trece în firesc: războiul și traumele lui, copilăria (Păpușa), depășirea frontierei inocenței (Progerie, Prințesa), căutarea absolutului (Echipa celestă, Iluzia cea mare), dorința
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
Purtătorul de cuvânt, Piatra Neamț, 1996; Cicatricea, Piatra Neamț, 1996; Sonete, Piatra Neamț, 1998; Memoria fulgerului, Iași, 1999; Monere - 50, Piatra Neamț, 2000; Emisferele de Brandenburg, Piatra Neamț, 2001; Versuri, Iași, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Penultima partidă de zaruri”, RL, 1986, 6; Mihai Dragolea, „Fantasticul firescului” sau „Imaginația banalului”, TR, 1986, 14; Ioan Holban, Tatonări epice, CRC, 1986, 18; A. I. Brumaru, „Penultima partidă de zaruri”, AST, 1986, 6; Iulian Constandache, Pornind de la real, SLAST, 1987, 27; Mircea Dinutz, Întoarcerea la povestire, LCF, 1989, 13; Val
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
cu Geo Dumitrescu, Dinu Pillat, Al. Cerna-Rădulescu, Marin Sârbulescu ș.a., gruparea Albatros, colaborează la revista omonimă și publică Noaptea geniului (1942). Frecventează cenaclul lui E. Lovinescu, care îi oferă medalionul Planetă de poet nou, folosit ca prefață la volumul Ora fantastică (1944; Premiul „Socec”). Spre a forța atenția publică, poetul a recurs, în 1940, la o farsă: și-a anunțat în presă, cu concursul unor amici, decesul și a lăsat să se descrie ceremonia înhumării. În primii ani postbelici îi sunt
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
poetul o face cu un orgoliu suveran și întrebuințează, vorbind despre sine, pluralul majestății: „Noi, Dimitrie Stelaru, n-am cunoscut niciodată Fericirea,/ Noi n-am avut alt soare decât Umilința”. Asemenea lui Al. Macedonski, dintre „poeții blestemați” autohtoni, autorul Orei fantastice trăiește, tot timpul, cu sentimentul valorii sale paradoxale, neînțeleasă de contemporani. Dar atitudinile pe care le afișează nu sunt agresiv trufașe, provocator orgolioase, ofensive. „Îngerul vagabond” nu sfidează „soarta nendurată”, nu se proclamă, cu aroganță, „puternic împărat”, nu se visează
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
de ascensiunea pe care trebuie s-o facă când exilul lui pe pământ se va sfârși! EUGEN SIMION SCRIERI: Melancolie, pref. I. Narcis [I. Gr. Periețeanu], Brașov, [1935]; Abracadabru, București, 1937; Preamărirea durerii, București, 1938; Noaptea geniului, București, 1942; Ora fantastică, pref. (Planetă de poet nou) E. Lovinescu, București, 1944; Cetățile albe, București, 1946; Fata pădurarului, București, 1955; Gelu, București, 1956; Șarpele Marao. Vrăjitoarele, București, 1957; Oameni și flăcări, București, 1963; Fata fără lună, București, 1967; Mare incognitum, pref. Eugen Jebeleanu
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
mă joc îndoind crengi cu pieptul. / Capătul lemnului îl sprijin de inimă / Acolo se-ndoaie. Atenție, / s-ar putea creanga să dea la o parte / inima, să treacă-nflorindu-mă până la / marginea Căii Lactee”. Pretutindeni se face simțită întrepătrunderea realului cu fantasticul, prin substituirea de roluri și funcții. Acolo unde eul se ascunde există și premisa transgresării în celălalt. În cazul lui S. diversitatea nu derivă din formă, ci din prezența straturilor de adâncime. El merge către marea poezie a lumii, preia
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
din „Cahiers de l’Herne”, consacrat lui Mircea Eliade, reluat în volum în 1987. Sumarul acestui număr este conceput monografic, cu accentul pus asupra activității lui Eliade ca istoric al religiilor. Scriitorul propriu-zis este văzut numai prin prisma literaturii sale fantastice. Colaborează personalități majore ale culturii universale contemporane, de la Georges Dumézil și Gilbert Durând la Charles Long, Michel Meslin și Paul Ricoeur. Dintre români sunt de amintit Emil Cioran, Eugen Ionescu, Al. Rosetti, Constantin Noica, Sergiu Al-George, Ioan Petru Culianu, Matei
TACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290035_a_291364]
-
mai important editor al Cidului, Ramón Menéndez Pidal. Tot în ediție bilingvă va apărea ciclul Bronzes al lui Alexandru Macedonski. În manuscris au rămas cuprinzătoare antologii din poezia franceză și din cea spaniolă, ambele de peste cinci sute de pagini, nuvele fantastice din romanticul spaniol Gustavo Adolfo Bécquer, o piesă de Maurice Maeterlinck ș.a. Deși publicase versuri încă din 1935, dintre numeroasele scrieri literare originale ale lui T., atât în română cât și în franceză - proză scurtă, roman, teatru, poezie, publicistică - puține
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
pe o tema care să aibă legătură cu tema textului studiat sau cu elemente cheie ale acestuia. Răspunsurile primite pot alcătuii un ciorchine de idei care să grupeze sintetic răspunsurile elevilor. De exemplu, La ce vă gândiți când auziți cuvântul “fantastic”? “*” Votați un citat: profesorul propune o listă de citate sau o listă cu proverbe care să aibă legătură cu tema ce urmeaza a fi discutată; fiecare elev va alege unul, argumentând alegerea făcută. “*” Discuție de tip piramidă. Se propune o
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
separate între ele de etape de acalmie sau de remisiune. Perioadele constau într-o succesiune regulată a fazelor. În sensul acesta pot fi menționate următoarele exemple: a) toate anormalitățile psihice asociate cu dezordinile personalității tind către periodicitate (stările compulsive, pseudologia fantastică, stările disforice etc.); b) dezordinile afective severe cunoscute în psihiatria franceză ca folie à double forme și folie alternante; c) periodicitatea unor simptome care stau la baza dezvoltării unor viitoare boli procesuale (bufeele delirant-halucinatorii, fazele de debut ale schizofreniei). Modelul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]