3,332 matches
-
lui Barasab I împotriva regelui Ungariei Robert Carol de Anjou. Dacă în secolul naționalist acesta a fost văzut ca un "război al neatârnării" (o replică istorică profetică a Războiului de independență națională din 1878), istoriografia comunistă îl reinterpretează ca "războiul feudal" al lui Basarab I (Roller, 1952, p. 79). Atunci când se pune problema independenței naționale, începând cu istoria modernă, aceasta este indisociabil legată de Rusia, depictată ca singura susținătoare a cauzei românești. Secolele XVIII-XIX ale existenței istorice românești se desfășoară într-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
creditat cu un rol major în constituirea formațiunilor statale, în maturarea feudalismului și în unirea spirituală a populației (datorită monoteismului) ca preludiu pentru unitatea politică. Biserica și-a continuat misiunea istorică de întărire a statalității românești pe durata întregii orânduiri feudale. În secolul al XIV-lea, spre exemplu, când voievozii români se luptau să consolideze statalitatea, Biserica Ortodoxă a fost partenerul lor de încredere, jucând un rol de seamă în respingerea apostolatului maghiar de catolicizare a populației autohtone. "Lupta Bisericii ortodoxe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
distrugerea ființei poporului nostru" (p. 28). După terminarea migrațiilor, statul neorganizat lăsat în urmă de administrația romană a început să se articuleze în "nuclee statale" sub forma voievodatelor, a căror închegare a pus în mișcare forțele de producție ale orânduirii feudale. Ființa poporului și autonomia neamului și-au găsit azilul în statalitate. Programul... adaptează sloganul marxist prezent în Manifestul Partidului Comunist, enunțând că "întreaga istorie a poporului român se înfățișează ca istoria unor necontenite lupte de clasă" (p. 29). Formula doctrinară
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru desemnarea perioadelor: dogmatica formulă a orânduirilor primitivă-sclavagistă-feudală-capitalistă-socialistă, dar care este acum secondată de un sistem denominativ paralel: "epoca străveche și veche" acoperă orânduirile comunei primitive și sclavagistă, "epoca de trecere la feudalism", "evul mediu" ca interval echivalent pentru orânduirea feudală, "epoca modernă" corespunzând orânduirii capitaliste, și "epoca contemporană" reprezentând orânduirea socialistă (Daicoviciu Constantin et al., 1972). Astfel, anul 1972 este decisiv în desprinderea de structurarea tipic marxistă a timpului istoric românesc și introducerea unui sistem "dublu mixt" de periodizare a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
îl visa era pace pentru stat, prosperitate pentru rege și măreție pentru monarhie“ (t. n.) Planurile lui Richelieu păreau utopice atâta timp cât administrația locală era centrată pe acumularea de bunuri si posesii materiale, în loc să fie subordonată regelui, bazându-se pe principiile feudale ce promovau apărarea drepturilor nobilimii și ale latifundiarilor. Aceste principii le garantau un mare grad de autonomie. Confruntat cu astfel de probleme, geniul administrativ și organizatoric al cardinalului a ieșit la lumină. A creat o serie de funcții în aparatul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
proiect, inițiativă trebuie controlate de rațiune. Aceasta este apreciată, avem încredere în ea. 2. Occidentul medieval cunoaște nașterea sau renașterea orașelor și apariția burgheziei. Acest lucru nu s-a realizat fără conflicte, căci un corp străin venea să tulbure ordinea feudală și rurală. Dar, inevitabil, civilizația noastră devine citadină. Cu-vântul francez burghez (la origine, locuitorul unui burg) nu definește la fel de bine personajul ca germanul Bürger sau spaniolul ciudadano: este vorba nu doar de un meșteșugar sau de un negustor care
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
întotdeauna. Individul medieval este determinat de o structură de dependențe și obligații, este prins într-o rețea de supuneri și solidarități. Își stabilește rațiunea de a fi, statutul din comunitățile care îl înconjoară. Familia sa, descendența, locul său în ierarhia feudală îi atribuie destinul. Totuși, individul se emancipează puțin câte puțin. Schimbarea nu este bruscă. Aceasta este operată în oraș, în rândurile burgheziei, în mediul artistic. Renașterea reînvie Antichitatea, ale cărei personalități și opere de artă îi devin exemple. Abia ieșit
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
trebuie să aibă și alte calități, ase-menea curajului, perseverenței, să fie calculați, toate acestea sunt multipli factori de reușită. Descoperirea altor continente (iată deja mondializarea!) accelerează progresul economiei eu-ropene. Aceasta se transformă. Capitalismul comercial domină tranzacțiile financiare, mișcarea mărfurilor. Seniorul feudal își acumula averea pe spatele țăranilor, nu era productiv, în timp ce acum spiritul întreprinzător ia amploare. El este sursă de bogăție, de putere și prestigiu. Clasa predominantă este acum burghezia financiară, negociantă și, mai târziu, industrială. Întreprinzătorul este condus de anumite
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
dar cu scopuri comerciale, această democrație trebuie să ofere celor vizați mijloacele legale pentru a se apăra. O judecată care să respecte fundamentele societății În acest titlu, termenul societate nu se referă la o anume societate în special, ca societatea feudală de exemplu, sau societatea capitalistă, ci vizează societatea în general. Orice societate trebuie să corespundă unor cerințe fundamentale pentru a-și asigura supraviețuirea, coeziunea, buna funcționare. Sociologia studiază aceste cerințe funcționale, dar îi mai rămân de descoperit resorturile care o
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mai scriseseră pagini de o asemenea valoare, susținute de un patriotism sincer, pătrunzătoare în conștiința stărilor noastre, poate chiar ușor patetice din dorința de a reforma direcția vieții publice. Scriitorul analizează diferitele categorii sociale: țăranii trăind încă într-un regim feudal, muncind în mizerie pământurile care nu le aparțin, o clasă de proprietari suportând treptata lor sărăcie, produsă în avantajul avidei categorii a arendașilor mai mari, un comerț cedat străinilor, o administrație pe care partidele o înlocuiesc periodic din rândurile unei
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ESPLA, 1956, p. 66-90. Dobrogeanu-Gherea își începe studiul cu o lungă digresiune în care explică alcătuirea socială după căderea feudalității, prefacerile de după 1848, condițiile speciale românești. Criticul arată cum în Europa, burghezia ajunge puternică din punct de vedere material și feudal și învinge clasa feudală introducând instituțiile liberalo-burgheze. La noi, dimpotrivă, burghezia, puterea și cultura ei sunt creațiuni ale instituțiunilor. Cultura modernă burgheză se confruntă cu o cultură inferioară cu tendința de a o distruge. O pleiadă de tineri introduc forme
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Dobrogeanu-Gherea își începe studiul cu o lungă digresiune în care explică alcătuirea socială după căderea feudalității, prefacerile de după 1848, condițiile speciale românești. Criticul arată cum în Europa, burghezia ajunge puternică din punct de vedere material și feudal și învinge clasa feudală introducând instituțiile liberalo-burgheze. La noi, dimpotrivă, burghezia, puterea și cultura ei sunt creațiuni ale instituțiunilor. Cultura modernă burgheză se confruntă cu o cultură inferioară cu tendința de a o distruge. O pleiadă de tineri introduc forme sociale moderne. Neajunsurile, ridiculizarea
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ce posibile îi înspăimîntă, cum încearcă să le facă imposibile? Răspunsul e de găsit în ultimele urme de castrum din Montségur, vestigii ale furiei. Lumea Evului Mediu este de esență creștină. Deopotrivă religie și ideologie, creștinismul contestă și justifică lumea feudală, după cum explică istoricul Jacques Le Goff82: "Îndelungatul Ev Mediu e dominat de lupta în om, între sau în jurul oamenilor, a două mari forțe aproape egale, deși, în mod teoretic, una e subordonată celeilalte: Satana și Dumnezeu. Evul Mediu feudal este
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
lumea feudală, după cum explică istoricul Jacques Le Goff82: "Îndelungatul Ev Mediu e dominat de lupta în om, între sau în jurul oamenilor, a două mari forțe aproape egale, deși, în mod teoretic, una e subordonată celeilalte: Satana și Dumnezeu. Evul Mediu feudal este lupta Diavolului cu Bunul Dumnezeu." Pentru Biserica catolică, catarii sunt apostolii lui Satana. Pentru catari, Biserica este opera Diavolului. Încercînd să reconstituie viața satului occitan Montaillou între 1294 și 1324, Emmanuel Le Roy Ladurie scrie următoarele: "Mîntuirea sufletului, iată
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Catarii cred în natura pur divină a lui Iisus Hristos, resping simbolul crucii (considerată instrument de tortură), neagă păcatul originar și liberul arbitru al omului (pentru ei, omul nu alege să facă răul), admit femeile în rîndul clericilor, resping sistemul feudal, reabilitează împrumutul pe dobîndă (camăta), denunță implicarea mondenă a Bisericii, condamnă războiul (deci cruciadele). Considerîndu-se adevărații continuatori ai apostolilor, sprijinindu-se pe o lectură numită dualistă a Scripturilor, Oamenii Buni cred în existența a două lumi opuse: cea terestră, vizibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
variantă este caracterizată prin structuri simultane idiolectale și, în acest caz, norma limbii se diversifică regional și funcționează în virtutea unor tradiții locale. Raportul dintre limba literară și dialecte nu a fost însă întotdeauna același în cazul idiomurilor europene. În epoca feudală, vorbirea populară caracteriza întreaga populație a unei regiuni, indiferent de statutul social al vorbitorilor. Dacă exista și un aspect literar al regiunii respective, acesta, atît în scris, cît și în vorbire, corespundea unui dialect și era folosit (numai) în regiunea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
au permis însă, în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, s-a produs un proces invers, încît, crede Blaga, acum s-a putut face trecerea semantică în cazul latinului terra "pămînt" la românescul țară "stat", o dată cu întemeierea statelor feudale românești și cu încercarea de a reintra în istorie și de a crea o cultură majoră. Fenomenul nu este însă de durată și, după stingerea lui Ștefan cel Mare, istoria silește din nou pe români "să iasă din istorie". Legătura
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
autoritățile chineze se confruntă cu probleme tot mai mari. Mai întâi, este dificil pentru autoritățile chineze să reducă distanța dintre comunism și naționalism [...] pentru că, timp de patruzeci de ani, partidul a denunțat mai toate trăsăturile culturii chineze, ca o moștenire feudală odioasă ce trebuie să fie distrusă. [Mai mult,] ... nu este simplu de exprimat care, mai exact, sunt calitățile chineze ce trebuie apărate ... [cu excepția] credinței că liderii pot pretinde superioritatea morală, ca apărători ai ordinii morale, chiar dacă acest lucru înseamnă că
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
monarhia parlamentară, care se afla pe drumul cel mai bun spre democrație. Franța de dinainte de Revoluție era un stat absolutist cu o economie mercantilă și agrară. În statele germane, populația din mediul rural era de cele mai multe ori dependentă de principii feudali și marii latifundiari, la conducerea supremă aflându-se un rege. Așadar nu trebuie să ne mire faptul că soluțiile găsite la problemele ce măcinau fiecare stat în parte au fost foarte diferite. II.2.2.5. Constituția americană Teoriile cu privire la
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
minor, precum și în cazul în care regele nu poate domni 59. G. România. Parlamentul în România are vechi tradiții, el regăsindu-se încă din epoca medievală, este adevărat că nu în forma și accepțiunea de astăzi. Sfatul boieresc de tip feudal, deși era o reprezentare extrem de limitată și doar a unei anumite parți a unei clase, a marii boierimi, constituia totuși o formă incipientă de parlament sau de instituție de consultare pentru domnitor. Procesul de creare și modernizare a instituțiilor politice
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., p. 234. 30 S. Finner, Modern Political Systems, Ed. Roy Macrides, Hall Prentice, Cliffs Englewood, 1987, p. 28. 31 Parlamentul englez își are originile în anglo-saxonul witenagement: în 1066 William de Normandia a introdus un sistem feudal bazat pe Consiliul seniorilor feudali și baronilor, sistem care se află la baza ratificării legilor. În anul 1215 baronii au subscris la Magna Carta, prin care s-a stabilit că regele nu are dreptul să pretindă taxe (cu excepția celor feudale
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
234. 30 S. Finner, Modern Political Systems, Ed. Roy Macrides, Hall Prentice, Cliffs Englewood, 1987, p. 28. 31 Parlamentul englez își are originile în anglo-saxonul witenagement: în 1066 William de Normandia a introdus un sistem feudal bazat pe Consiliul seniorilor feudali și baronilor, sistem care se află la baza ratificării legilor. În anul 1215 baronii au subscris la Magna Carta, prin care s-a stabilit că regele nu are dreptul să pretindă taxe (cu excepția celor feudale), fără aprobarea Consiliului regal, care
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
feudal bazat pe Consiliul seniorilor feudali și baronilor, sistem care se află la baza ratificării legilor. În anul 1215 baronii au subscris la Magna Carta, prin care s-a stabilit că regele nu are dreptul să pretindă taxe (cu excepția celor feudale), fără aprobarea Consiliului regal, care încet s-a transformat în Parlament S.B. Chrimes, English Cosntitutional History, Oxford University Press, Londra, New York, ed. 1978, pp. 112 și urm. 32 S.B. Chrimes, op. cit., pp. 121 și urm. 33 R.M. Punnett, British Government
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sau Cetatea absorb persoanele. Anticii nu au cunoscut libertatea individuală. Dacă vrem să găsim germenele acestei libertăți, se impune să avem în vedere triburile germanice. Triumful familiei germanice asupra familiei romane, precum și cel al proprietății romane asupra celei germanice și feudale nu se pot explica decât în acest fel. Familia romană a sucombat pentru că era incompatibilă cu independența individului, dar proprietatea romană a supraviețuit, deoarece a reușit să asigure mai bine decât proprietatea colectivă a germanilor libertatea individului. Datorită dezvoltării economiei
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
avut urmări de ordin economic și social, provocând pe de o parte destrămarea unității economice a lumii romane, pe de altă parte producând progrese după reluarea vieții economice. Pe plan social, au contribuit la formarea noului tip de regim: regimul feudal. Pe plan politic, încă din primele decenii ale secolului al V-lea cuceritorii germani depășeau simpla condiție de federați în cadrul Imperiului Roman, în care, după cuceririle treptate amintite, înlocuiesc aparatul de stat roman cu o nouă formă, aceea a "regatelor
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]