9,442 matches
-
în prezent și în trecut deopotrivă. Așa se explică alternanța aproape didactică a perspectivei narative în primele cinci capitole, cu ample analepse explicative, pentru ca, ulterior, lucrurile să se amestece, făcând imposibilă delimitarea strictă a amintirii de percepție, a "realității" de "ficțiune". De fapt, psihologii au dovedit că formarea amintirii nu este niciodată anterioară formării percepției, cum se crede îndeobște. Prelucrarea informațiilor primite din exterior se face și cu ajutorul memoriei, care modelează (cultural) sensibilitatea, astfel încât receptivitatea față de prezent și față de "realitatea concretă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Anatomiei criticii, observă Compagnon, "trecea pe nesimțite de la recunoașterea de către erou, în interiorul intrigii, la o altă recunoaștere, exterioară intrigii, legată de receptareea sa de către spectator sau cititor" (op. cit., p. 149). Ca atare, anagnorisis, și deopotrivă mimesis-ul, "produc un efect în afara ficțiunii, adică în lume" ceea ce înseamnă că "recunoașterea transformă mișcarea lineară și temporală a lecturii în perceperea unei forme unificatoare și a unei semnificații simultane. De la intrigă (mythos) ea face trecerea la temă și la interpretare (dianoia)" (op. cit., p. 150). Pe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
71 Apud Peter Brooks, op. cit., p. 14. 72 Dintr-o riguroasă perspectivă istoricistă, Frank Rahill găsește izvoarele melodramei nu doar în genul "sérieux" al lui Diderot, ci și în alte forme înrudite (pantomima eroică a teatrelor populare, teatrul muzical popular, ficțiunea pastorală și romantică etc.), toate marcând același proces de disoluție a tragicului și a tipului de civilizație care i-a dat naștere (L'Ancien Régime). Iată o definiție in extenso: "Melodrama is a form of dramatic composition in prose, partaking
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
efectul produs nu mai este în relație cu cauza sa, se poate vorbi de dezorganizare, ceea ce este chiar semnul viziunii melodramatice (op. cit., p. 112 ș.u.) 152 Marthe Robert, Romanul începuturilor, începuturile romanului, ed. cit., p. 69: "Acest tip de ficțiune, conștientă la copii, inconștientă la adultul normal și tenace în numeroase cazuri de nevroză, se dovedește atât de răspândită și cu un conținut atât de constant, încât trebuie să i se acorde o valoare aproape universală". După cum îl descrie Freud
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
află puțin Înaintea propunerii epistemologice cu consecințe extreme din Arborele gnozei. Textul, oricum, e mai complicat decât pare - și chiar decât poate fi o prefață la o ediție de nuvele fantastice. Mai Întâi pentru că nu acceptă pactul literar consacrat al ficțiunii totale, dar nici nu se oprește exclusiv la consecințele pe care, În 1940, Eliade le-a extras pentru sine. În nuvela Tinerețe fără tinerețe, bunăoară, Dominic Matei, un evident alter ego, dar și unul foarte complicat, crede În restaurarea umanității
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nuvelă (căreia Vasile Posteucă Îi schimbase titlul În Cazul d-rului Honigberger 4), ca și la Nopți la Serampore, ignorând că face parte dintr-o provincie cu totul diferită a ei, pentru că aplică o tehnică anume (personajele reale În roluri de ficțiune etc.) care ulterior s-a Îmbinat cu alte tehnici și teme. Dar dosarul receptării și poziționării nuvelei În Întregul producției fantastice are o certă amploare, pe care o vom consemna În trecere 1. De multe ori Însă, este momentul să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a reușit să reintroducă figura doctorului Honigberger În cultura română (și să Îl facă cunoscut altundeva, datorită traducerilor nuvelei 3). Chiar dacă numai el știa diferențele dintre biografia reală și scenariul propriu; chiar dacă numai el putea cântări ponderea documentului și realitatea ficțiunii. E necesar să ne asumăm acest drum preliminar și preparatoriu pentru a citi În afara posterității eliadiene aventura unui faimos călător din secolul al XIX-lea. Cu acest parcurs prealabil Încercăm să ne reîntoarcem la acel ilizibil Honigberger real din debutul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nu derivă cumva din non-violentarea neputinței cu care, atunci și mai târziu, unii orientaliști români au trecut pe lângă complexitatea cazului Honigberger? Necunoscutultc "Necunoscutul" În asemenea condiții, cum să eviți Întrebarea: cine este adevăratul doctor Johann Martin Honigberger, prototipul real al ficțiunii eliadești? Trei sunt numele În jurul cărora gravitează prezența sa azi În lumea studiilor asiatice: Arion Roșu, Jean-Marie Lafont și, Într-un mod indirect, dar laborios, Bernard Le Calloc’h. Acestora le poate fi recunoscător și cititorul român pentru prezentarea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
primitiv esoteric, ca mai târziu să împrumute elementele păgânismului exoteric. Toți marii scriitori de început și apostoli ai bisericii erau inițiați și criticau lipsa de ritual, dogmă și biserică a noii religii. Amestecul prea puțin religios al adevărului inițiatic cu ficțiunile exoterice ale maselor ignorante au fondat ritualul, cel cunoscut atât în biserică, cât și în lojile francmasonice moderne. Am mai amintit și nu trebuie eludată practica purtării unor elemente specifice de vestimentație în timpul ritualurilor sau prezenței diferite în spațiul sacru
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
suprarealișii teatrului absurd, Ionesco, Genet și Beckett. Cinematografia și televiziunea dezvoltă metodele ce nu puteau fi realizate în detaliu de teatru. Tehnicile de montaj digital continuă azi fabula lui Esop în desene animate și drama lui Shakespeare în filmele de ficțiune. Dintr-un alt unghi, ceea ce discutasem în alte capitole se demonstrează a întări opinia noastră că arta picturală, sculpturală și arhitecturală vine din timpuri imemoriale să simbolizeze, prin arcuri și coloane glorie, putere și victorie dar și prin cruce, pește
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
reprezentat alegoric încă din Grecia antică, având o amplitudine simbolică majoră în Vechiul Testament ca un sistem dual pământ-cosmos encodat într-un mesaj ritual, sistem de alegorii cu cauzalitate magică îmbrăcată de sfera ocultă a farmecelor, talismanelor, cuvintelor și ritualurilor magice. Ficțiunile alegorice, caracteristice și cadrului science-fiction au personaje elaborate mental în adevărate drame psihologice. Romanele în care misticismul erotic conduce o căutare eroică a perfecțiunii morale sunt cele care relevă pregnant un climat simbolic. Caracterul cosmic și demonic al gândirii alegorice
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
622. Așa a început lupta de reîntoarcere la alternativa filosofică în experiențele zilnice pe care exercițiul matematic combina cu cercetarea. Nimic din formalism sau logică sau din intuiție nu corespundea pe de-a-ntregul. Azi în filosofia numerelor se pot include ficțiunea, convenția, structura și chiar construcția socială 623. De aceea, la fel ca și sistemul monetar sau instituțiile politice, ecuația 1+1=2 este doar o convenție pe care profesorii ne determină la școală s-o acceptăm ca pe o lege
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
au fost desemnate cu importante roluri simbolice și religioase, explorându-le proprietățile și schimbările în scopul înțelegerii relațiilor dintre zeii care-i reprezintă și lumea oamenilor. Jocul secund al matematicii se manifestă ca și în poesie într-un univers al ficțiunii. Numerele iraționale nu pot fi individualizate și numite prin intermediul limbajului natural sau artificial pentru că au o desfășurare infinită fără a le putea defini succesiunea. Totul se manifestă ca și în pictură unde nu toate nuanțele au nume, ca și în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Trezește-te, cenușă! Și m-am trezit și leneș casc, după tipic, după rit. Dar vocea de pușlama în străfundurile somnului mă chema 682. Paul Eluard spunea că de fapt poetul este cel prins sub puterea acestei îmbinări de presupusă ficțiune și realitate, iar creația sa nu corespunde statutului de stăpân al condeiului ci, dimpotrivă, de sclav. O revoltă împotriva condiției umane în raport cu revelația inconștientului întâlnim la André Breton sau Lotréamont care realizează o supraestimare a imaginarului nocturn și a stărilor
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în contact cu planurile superioare ale Conștienței cosmice, ceea ce le permitea obținerea inspirației de la această conștiență. În zilele noastre, se găsesc totdeauna persoane care, în domenii foarte variate, fac proba unei uimitoare imaginații. Dacă am considera doar cinematografia, filmele de ficțiune sunt un exemplu perfect. În unele dintre ele ni se prezintă lumi viitoare ce dau perspective foarte pozitive asupra viitorului omenirii. Presupunând că ei ar fi niște precursori și că ar traduce o anticipație inspirată de către Marele Arhitect al Universului
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lui Ivan Denisovici vorbește despre prizonieratul într-un lagăr rusesc; este o experiență existențială extraordinară, reprezintă una din situațiile limită despre care vorbește Karl Jaspers, situație ce dau măsura umanității individului. Nu se poate vorbi despre stiluri clar definite în ficțiunea engleză după școala scriitorilor de după cel de-al Doilea Război Mondial, așa-numiții „tineri furioși” ai anilor 1950 și 1960. Acest grup, care îi includea pe scriitori precum Kingsley Amis, John Wain și John Braine, atacau valurile sociale demodate rămase
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
devine camera Sambô, în care copilul Ștefan intră de mai multe ori ca într-un „loc paradiziac”, pentru a simți, de fieacare dată, o continuă, inexprimabilă fericire”. Camera Sambô este un simbol obsesiv crescut din aluviuni diverse, experiențe concrete, lecturi, ficțiuni onirice și devenit repede existențial al întregii activități de savant, de memorialist și de prozator. Mansarda era camera de lucru, iar camera Sambô reprezenta locul tainic al evaziunii și al visării. Amândouă sunt atât de înrudite, încat, ambivalența creează impresia
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
germanici. Capitolele, în numar de opt, sunt: Dacii și Lupii, Zalmoxis, descriind procesul de ocultație de trei ani prin care se obține imortalitatea, Satana și Bunul Dumnezeu, Meșterul Manole și Mănastirea Argeșului, Cultul mătrăgunei în Romania, Mioara năzdrăvană. Proza de ficțiune a lui Mircea Eliade include, în straturile sale profunde, ideologia și formația științifică a scriitorului, mai întai o literatură a autenticității și a experienței, a "trăirii", un fel de jurnale autentice sau ficționale, prin Romanul adolescentului miop (1922-1923), rămas pana
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
neomenescului. Între reportaj și coșmar încearcă o redare a lumii așa cum o vede el, o ordonare nu după flori, ci după rădăcinile ei subterane. Divinitatea, pentru el, are un element subteran într-o lume în care e prezent mereu diavolul. Ficțiunea nu înseamnă înfrumusețarea acestei lumi, ci ajungerea la suprafața alteia. acterul fantastic al acestora este mai evident, ironia apare mai accentuată. Unul dintre pictorii remarcabili ai supra realismului a fost și Salvador Dali, pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, dedicându
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de a acționa la nivele de toleranță extreme în condiții „mai bune și mai sigure decât realitatea”, exercițiul unei „priviri spre partea întunecată a străzii”. Eroii jocurilor pe computer versus eroii din literatură Astfel de creații interactive reprezintă evoluția genului ficțiunii în contextul noilor realități ale secolului al XXI-lea. Eroii acestor ficțiuni exprimă vigoarea hibridă a generației actuale, pentru care provocările aparent insurmontabile ale viitorului constituie un mod de viață. Personajele din aceste jocuri, fie ele „humans”, „dwellings” sau „critters
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și mai sigure decât realitatea”, exercițiul unei „priviri spre partea întunecată a străzii”. Eroii jocurilor pe computer versus eroii din literatură Astfel de creații interactive reprezintă evoluția genului ficțiunii în contextul noilor realități ale secolului al XXI-lea. Eroii acestor ficțiuni exprimă vigoarea hibridă a generației actuale, pentru care provocările aparent insurmontabile ale viitorului constituie un mod de viață. Personajele din aceste jocuri, fie ele „humans”, „dwellings” sau „critters”, sunt, oricât de complex ar fi jocul, tot atât de diferite de ființele vii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001, p. 126: "Constanța omului este oglinda omului revelat sau a aparentului în același fel. Față de această poziție realistă, împotriva căreia se situează și Kant, conștiința teoretică, practică și tehnică sofistică se crede plăsmuitoare de ficțiuni care operează asupra aparentului, logica omului autonom îndepărtându-se de Real și înlăturându-l ca fiind inutil și incognoscibil... Realul depășește speculațiile dialectice ale rațiunii presupus autonome, fiind transcendent în esență și îmbrăcând dogmatică a revelației". 4 A se vedea
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Roua și bruma (1982), Cauze provizorii (1983) -, cât și în jurnalele de călătorie - America ogarului cenușiu (1977), O călătorie spre marea interioară (I-III, 1986-1990). În narațiuni sinteza rămâne în majoritatea situațiilor nereușită, observatorul-narator constituindu-se stângaci în personaj de ficțiune, cel mai adesea el limitându-se la notații ce aparțin unui reporter aflat în documentare cu scopul întocmirii unui articol de gazetă. Asistă la discuțiile bețivilor dintr-un compartiment de tren, legate de certurile dintre vecini (În forum), prezintă întâmplări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
Faptul, 273-277, Virgil Podoabă, „Cauze provizorii”, F, 1984, 8; Eugenia Tudor-Anton, Fascinația cotidianului, VR, 1984, 9; Mircea Iorgulescu, Starea de călătorie, RL, 1986, 23; Marian Papahagi, Spre Mediterana, TR, 1986, 26; George Pruteanu, Diferite, CL, 1986, 6; Ioan Holban, Când ficțiunea poate fi realitate, CRC, 1986, 28; Corina Ciocârlie, Călătoria ca basm, O, 1986, 39; Virgil Podoabă, „O călătorie spre marea interioară”, F, 1986, 10; D. Micu, Prin „luneta noastră”, VR, 1986, 10; Dimisianu, Subiecte, 134-138; Ioana Bot, Realitatea și textul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
unei retorici. Cam în același sens, Antoine Compagnon, într-o sinteză a literaturii în secolul XX, punea sub semnul unui "Elogiu al sărăciei"61 un tip de roman care implică o scriitură epurată intenționat de mijloace literare. Sunt, de pildă, ficțiunile lui Pierre Michon (Vies minuscules) despre viețile mărunte ale unor fermieri sau poștași, eșuate de la început, nu prin înfrângere, ci prin insignifianța traseului de viață în care se angajează. Față de această lipsă de semnificație a biografiei, orice stilizare ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]