3,207 matches
-
1971, 368-369). În ultimă instanță, chiar și Uniunea Sovietică putea fi acuzată de genul acesta de naționalism, Ceaușescu neezitând în a condamna comportamentul de mare putere al Moscovei. Se observă deci gradul substanțial de independență ideologică al leninismului romantic în raport cu filiația sa moscovită. În concluzie, era necesară "o demarcație clară între naționalism ("burghez", n.m.) și lupta pentru apărarea intereselor naționale ale fiecărui popor" (Națiunea socialistă: 1972, 179). În sens romantic leninist, naționalism însemna "ațâțare naționalistă, șovină" sau "politică de învrăjbire națională
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Pentru a încheia, aș mai adăuga aici doar că raportarea leninismului romantic la instituțiile internaționale era ambivalentă, depinzând de flexibilitatea conjuncturilor geopolitice globale și de avantajele care puteau fi derivate din ele. Evaluarea marxistă a dimensiunii internaționale a leninismului romantic Filiația dintre marxism și leninism este de netăgăduit, așa cum am putut constata în capitolul teoretic. Teme predilecte din teoriile lui Marx au fost reinterpretate astfel încât au căpătat tot mai distinct conturul unei ideologii, o evoluție pe care gânditorul german cu siguranță
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Institutului de teatru, prin etica scenei ce se constituia nu în spațiu de iluzii și decorații, ci în loc de mărturie sinceră și implicare adâncă, îi recunoșteam înrudirea cu profesorul său, Radu Penciulescu. Lipsit de orice epigonism, Alexa Visarion își afirma o filiație și se impunea ca urmaș al acestuia; ani de zile mai târziu semnificativ hazard administrativ! îl voi regăsi director la Teatrul Mic, în fostul birou al lui Penciulescu. Rar am asistat cu evidența de atunci, memorabilă, la nașterea unui artist
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dramă a lui Caragiale pentru că-l cunoșteam numai ca autor de comedie. Drama prezentată de Teatrul Giulești mi se pare foarte interesantă, dar mai interesantă mi se pare concepția regizorală a lui Alexa Visarion asupra textului, care a primit o filiație mitică, conferindu-i rezonanțe perene, înscriind acest text prin spectacolul magistral realizat într-un circuit valoric universal. Dar regizorul cred că a făcut mai mult profilând textul pe un fundal mitic, care se ascundea în această dramă, regizorul a împlântat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o mimare dupa cum mimare a vieții adevărate, de interior,este tot ce însemnă realitate în filmul propus de regizorul Alexa Visarion. Regizorul își face cunoscută sensibilitatea pentru temă printr-o mărturisire dureroasă, o tutelă ce o ai asupra unei filiații maladive, diforme și gata să nu mai reprezinte umanul. Filmul meu, spune regizorul, nu cu mândrie ci cu resposabilitate este unul al nefericirii creatorului și asta fiindcă despre mine știu să vorbesc. Fără să părăsescă această călătorie spre centru , leitmotiv
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
adâncurile negăsind și nevrând să soluționeze marile echivocuri ale existenței. Noi am reușit într-o mică măsură să universalizăm acest text apropiindu-l de marea tragedie elină și de demonismul dostoievskian. Nu și-a pierdut textul, fibra sa națională? Această filiație despre care vorbeam nu înseamnă o pierdere a specificului ci o înțelegere profundă a lui în reperele unui context existențial și cultural care permite o descifrare nuanțată a substanței, o definire națională în termeni esențiali și nu pitorești. Un teatru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de studiu al istoriografiei, plasat acum în cadrul mai larg al culturii și al proceselor de civilizație. Aceste orientări s-au manifestat în special după cel de-al doilea război mondial, când au început să se afirme curente și școli de filiație germană, franceză și în special anglo-americană, interesate fie de gândirea logică pozitivistă (filosofie analitică aplicată în analiza istoriei, la Arthur Danto, începând cu 1965), fie mai ales de tendințele anti-pozitiviste (la Robin G. Collingwood, în The Idea of History, 1946
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
comunitare locale de evidență a persoanelor la care este arondata localitatea în care s-au înregistrat modificările. ... (2) Fac obiectul comunicării următoarele modificări intervenite asupra datelor de stare civilă ale minorilor cu vârsta mai mică de 14 ani: ... a) stabilirea filiației, prin recunoaștere sau hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă; ... b) încuviințarea purtării numelui de familie; ... c) contestarea recunoașterii sau tăgăduirea paternității; ... d) adopția, desfacerea sau anularea acesteia; ... e) schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui pe cale administrativă; ... f) schimbarea numelui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181686_a_183015]
-
sau isterice. Aceste convingeri au fost generale, nefiind deloc particulare românilor. Coborâtorii unor populații daco-gete le aveau, probabil, încă mai concret obiectivate. Evoluția istorică nu a modificat ideea în sine; dimpotrivă, a continuat-o, schimbând-o doar formal. Stabilirea unei filiații între modul de a gândi al primitivului preistoric, localnic și al moldoveanului de mai târziu demonstrează păstrarea unor rudimente constante. Observația de mai sus este aplicabilă în mare măsură și la subiectul nostru. Ne-ar interesa atât fondul psihologic specific
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vizibil dezamăgirea practicianului silit să lucreze în condiții precare. Deși precede în timp lucrarea publicată de Alex. Brăescu, "Cum sunt considerați și asistați alienații în România", la care ne vom referi ulterior, între respectivele lucrări nu am putut stabili nici o filiație. Considerând "Chestiunea alienaților ca fiind foarte gravă și importantă, meritând atențiunea atât a publicului inteligent cât și a autorităților țării", Julian Lukaszewski face o prezentare amplă, începând cu un istoric bine documentat, tratând problema în general și continuând cu date
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
scrisă, sigur, de Dürrenmatt. Referințe critice Măștile absurdului În Regulamentul de bloc, același joc de planuri, cu acea glisare a firescului în absurd care e una din iscusințele de tehnică dramatică ale lui Constantin Popa. În cotloanele diurnului pîndesc, beckettian (filiație la care autorul ține), umbre amenințătoare, sub anodinul părelnic sălășluiește neobișnuitul, realul filtrîndu-se în alegoric. Strategi aparte pe care dramaturgul o aplică este aceea că întîmplările, mărunte dar cu tîlc, ce se petrec nu dau în vileag chiar de la început
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ne spune că lemnul din care a fost făcută Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul nostru provine din arborele cunoșterii binelui și răului. Arborele lui Iesei, reprezentat cu măiestrie pe pereții exteriori ai mănăstirilor bucovinene, este o diagramă a filiației. Zaheu vameșul se urcă într-un arbore (un sicomor), ca să-L vadă pe Iisus, iar Iisus blestemă tot un arbore (un smochin). Acest concept este prezent în Evanghelia de la Matei, în capitolul 1, în genealogia Mântuitorului (arborele genealogic). Dendrologia (parte
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
biblic, inaugurator al timpului istoric, se caracterizează prin continuitate și progres, ambele posibile datorită pactului generațiilor solidare În instituirea legii morale. Conceptul de generație este definit ca fiind un „ansamblu de ființe care descind din cineva la fiecare grad de filiație” sau „distanța În timp care corespunde intervalului ce separă fiecare dintre gradele unei filiații, evaluat la aproximativ treizeci de ani” sau, cu sens analog celui de cohortă, „ansamblu de indivizi având aproape aceeași vârstă” (Attias-Donfut, 1988, 11; Attias-Donfut, 1991, 22-23
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pactului generațiilor solidare În instituirea legii morale. Conceptul de generație este definit ca fiind un „ansamblu de ființe care descind din cineva la fiecare grad de filiație” sau „distanța În timp care corespunde intervalului ce separă fiecare dintre gradele unei filiații, evaluat la aproximativ treizeci de ani” sau, cu sens analog celui de cohortă, „ansamblu de indivizi având aproape aceeași vârstă” (Attias-Donfut, 1988, 11; Attias-Donfut, 1991, 22-23). Semnificațiile simbolice ale conceptului de generație includ trei dimensiuni: a) raportarea la memoria colectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generație sau cohortă acoperă ansamblul indivizilor născuți la aceeași dată sau În același interval de timp Într-o societate. În al doilea rând, din perspectivă etnologică sau genealogică, care privilegiază analiza organizării sociale, definiția generației este limitată la sensul de filiație și la o funcție clasificatoare. În al treilea rând, În sociologie, folosirea noțiunii de generație este imprecisă, exprimând, cel mai adesea, o comunitate care ar putea fi calificată drept „spirituală” și care trebuie distinsă de noțiunea de vârstă (a cărei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În modul de operaționalizare al conceptului generațional, cât și În selectarea metodei de analiză a raporturilor dintre generații. După cum am amintit, În viziunea sociologilor francezi, noțiunea de generație implică trei Înțelesuri: a) primul este acela al generațiilor familiale, legate prin filiație, așa cum sunt definite de antropologia clasică a rudeniei; b) o a doua semnificație se referă la generația istorică, ce desemnează „un ansamblu de persoane, născute În aceeași perioadă, Împărțind aceleași experiențe, referințe și influențe sociale și care, prin timpul comun
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
diverselor forme de Întrajutorare Între generații. „Prin intermediul schimburilor de servicii domestice, materiale sau de ordin social, s-a insistat pe analiza generațiilor de 50 de ani, pe părinții lor și pe copiii adulți. Principalul merit metodologic a constat În ancorarea filiațiilor (modul de stabilire a filiațiilor - n.n.) și În modul de selecție a celor trei generații ce decurg din aceste filiații” (Attias-Donfut, coord., 1995). A doua anchetă - de data aceasta calitativă - s-a desfășurat În 1996 pe un eșantion de 30
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generații. „Prin intermediul schimburilor de servicii domestice, materiale sau de ordin social, s-a insistat pe analiza generațiilor de 50 de ani, pe părinții lor și pe copiii adulți. Principalul merit metodologic a constat În ancorarea filiațiilor (modul de stabilire a filiațiilor - n.n.) și În modul de selecție a celor trei generații ce decurg din aceste filiații” (Attias-Donfut, coord., 1995). A doua anchetă - de data aceasta calitativă - s-a desfășurat În 1996 pe un eșantion de 30 de filiații și a cuprins
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
analiza generațiilor de 50 de ani, pe părinții lor și pe copiii adulți. Principalul merit metodologic a constat În ancorarea filiațiilor (modul de stabilire a filiațiilor - n.n.) și În modul de selecție a celor trei generații ce decurg din aceste filiații” (Attias-Donfut, coord., 1995). A doua anchetă - de data aceasta calitativă - s-a desfășurat În 1996 pe un eșantion de 30 de filiații și a cuprins nouăzeci de interviuri semidirective. În acest caz, cele trei generații ce alcătuiau eșantionul anchetei au
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de stabilire a filiațiilor - n.n.) și În modul de selecție a celor trei generații ce decurg din aceste filiații” (Attias-Donfut, coord., 1995). A doua anchetă - de data aceasta calitativă - s-a desfășurat În 1996 pe un eșantion de 30 de filiații și a cuprins nouăzeci de interviuri semidirective. În acest caz, cele trei generații ce alcătuiau eșantionul anchetei au fost reprezentate de trei grupe de vârstă relativ omogene: „bătrânii” având, majoritatea, Între 70 și 90 de ani, iar „tinerii” Între 20
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generație: stilul educativ aplicat de tineri copiilor lor, a căror vârstă medie este de 4 ani, este corelat cu cel pe care părinții ei l-au dat lor, dar diferă de cel dat de bunicii lor. Rezultatele anchetei demonstrează că filiațiile În care același stil de educație a fost primit de trei generații succesive reprezintă doar 14% din total, restul de 5% adoptând un stil sever și, respectiv, 9% un stil flexibil. În concluzie, În domeniul educațional, transmiterea tinde să se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reprezintă doar 14% din total, restul de 5% adoptând un stil sever și, respectiv, 9% un stil flexibil. În concluzie, În domeniul educațional, transmiterea tinde să se dilueze la a treia generație. Aceste observații nu vizează Însă decât una dintre filiații, ceea ce este insuficient: În realitate, procesele de transmitere educațională trec printr-o filiație dublă ce caracterizează un cuplu părintesc și prin patru filiații ce provin de la fiecare bunic În parte. Educația dată copiilor rezultă dintr-un compromis În gestiunea dublei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
respectiv, 9% un stil flexibil. În concluzie, În domeniul educațional, transmiterea tinde să se dilueze la a treia generație. Aceste observații nu vizează Însă decât una dintre filiații, ceea ce este insuficient: În realitate, procesele de transmitere educațională trec printr-o filiație dublă ce caracterizează un cuplu părintesc și prin patru filiații ce provin de la fiecare bunic În parte. Educația dată copiilor rezultă dintr-un compromis În gestiunea dublei moșteniri a cuplului parental, În cursul căruia femeile au tendința de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
transmiterea tinde să se dilueze la a treia generație. Aceste observații nu vizează Însă decât una dintre filiații, ceea ce este insuficient: În realitate, procesele de transmitere educațională trec printr-o filiație dublă ce caracterizează un cuplu părintesc și prin patru filiații ce provin de la fiecare bunic În parte. Educația dată copiilor rezultă dintr-un compromis În gestiunea dublei moșteniri a cuplului parental, În cursul căruia femeile au tendința de a-și antrena partenerul Într-un sens dominant al schimbării, respectiv către
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Sentimentele de datorie, de obligație reprezintă forța motrice a ajutorului adus părinților mai În vârstă, acestea neexcluzând Însă nici afecțiunea și nici presiunea normei sociale. Costul psihologic pe care Îl generează solidaritatea Între generații. Conflictele intergeneraționale, consecință a rivalității dintre filiații Deși legăturile și solidaritatea dintre generații exprimă, În ansamblu, o mare vitalitate, ele sunt Însă destul de fragile și, În multe privințe, conflictuale. Dacă În unele familii contactele sunt frecvente, Îmbrăcând forme variate de Întrajutorare și existând În toate sensurile și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]