19,247 matches
-
25. Ceea ce Kant și-ar fi propus în Pmsn ar fi fost evidențierea structurii conceptuale de bază a științei naturii din epoca sa, și nu probarea validității principiilor ei. Buchdahl admite, totodată, că ceea ce Kant a prezentat drept principii ale fizicii pure nu sunt enunțuri compatibile cu orice dezvoltare ulterioară a științei. Ele nu sunt, prin urmare, a priori într-un sens absolut al termenului. Dar ele nu pot fi nici confruntate în mod direct cu rezultate relativ disparate ale observației
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant drept o infirmare a filosofiei sale transcendentale. Alternativa pe care o propune este exprimată printr-o formulare destul de prudentă și de vagă anume că, odată ce s-au produs asemenea mutații, aplicarea principiilor filosofiei transcendentale la analiza fundamentelor conceptuale ale fizicii nu va mai putea avea loc „în modul preconizat de Kant”26. În susținerea tezei unei legături slabe sau relativ imprecise între metafizica generală și metafizica specială un loc deosebit îl ocupă distincția propusă de Buchdahl între trei tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Buchdahl conchide că nu există o demonstrație deductivă a acestei legi. „Astfel, în general, argumentele din Principiile metafizice încearcă într-un mod imprecis și exploratoriu să stabilească o anumită conexiune cu relevanță între structura transcendentală profundă (ontologia generală) și structura fizicii newtoniene.”28 Iată de ce, crede Buchdahl, ar fi greșit să comparăm demonstrațiile date de Kant pentru cele trei legi ale mișcării cu întemeierea pe care o dă Newton legilor mecanicii. Căci primele nu ar încerca să probeze adevărul acestor legi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pentru cele trei legi ale mișcării cu întemeierea pe care o dă Newton legilor mecanicii. Căci primele nu ar încerca să probeze adevărul acestor legi, ci doar „posibilitatea lor reală”, arătând cum se integrează ele atât în infrastructura metafizică a fizicii newtoniene cât și în structura experienței în general. Buchdahl nu uită să sublinieze că un avantaj al unei asemenea analize este acela că principiile filosofiei transcendentale nu vor mai fi puse în discuție odată cu prefacerile care au loc în fundamentele
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
newtoniene cât și în structura experienței în general. Buchdahl nu uită să sublinieze că un avantaj al unei asemenea analize este acela că principiile filosofiei transcendentale nu vor mai fi puse în discuție odată cu prefacerile care au loc în fundamentele fizicii 29. Se operează astfel o distincție netă între condițiile care fac posibilă experiența în genere și condițiile posibilității experienței științifice. Mai mult decât atât, se sugerează că primele sunt în mare măsură independente în raport cu ultimele și că ele nu vor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Este vorba doar de interpretări. În încheiere, se va încerca evaluarea câtorva dintre acele susțineri în care am identificat nuclee ale dezacordului dintre cele două linii de interpretare, prin raportare la unele precizări făcute de Kant. În „Introducerea” la CRP, fizica pură, alături de matematica pură, este caracterizată drept o știință care este constituită din cunoștințe a priori. Kant subliniază că întrebarea pe care trebuie să și-o pună cercetătorul este cum sunt posibile asemenea științe. Însăși existența lor nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
posibile asemenea științe. Însăși existența lor nu ar fi în discuție; ele sunt „real date”, afirmă Kant, de unde rezultă că trebuie să fie posibile 38. Această afirmație, incontestabilă în ceea ce privește matematica, poate totuși surprinde atunci când ea este făcută cu referire la fizica pură. Căci spre deosebire de matematică, fizica pură nu era recunoscută drept un corp distinct, clar delimitat de cunoștințe. Într-o notă de subsol, adăugată acestor rânduri, Kant admite că mulți ar putea pune la îndoială existența fizicii pure. Replica lui scurtă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lor nu ar fi în discuție; ele sunt „real date”, afirmă Kant, de unde rezultă că trebuie să fie posibile 38. Această afirmație, incontestabilă în ceea ce privește matematica, poate totuși surprinde atunci când ea este făcută cu referire la fizica pură. Căci spre deosebire de matematică, fizica pură nu era recunoscută drept un corp distinct, clar delimitat de cunoștințe. Într-o notă de subsol, adăugată acestor rânduri, Kant admite că mulți ar putea pune la îndoială existența fizicii pure. Replica lui scurtă, cuprinsă în aceeași notă, este
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
făcută cu referire la fizica pură. Căci spre deosebire de matematică, fizica pură nu era recunoscută drept un corp distinct, clar delimitat de cunoștințe. Într-o notă de subsol, adăugată acestor rânduri, Kant admite că mulți ar putea pune la îndoială existența fizicii pure. Replica lui scurtă, cuprinsă în aceeași notă, este că „la începutul fizicii propriu-zise (empirice)”, adică la baza ei, stau enunțuri ca acela despre conservarea cantității de materie, despre inerție, despre egalitatea acțiunii și reacțiunii. Nota se încheie cu observația
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
recunoscută drept un corp distinct, clar delimitat de cunoștințe. Într-o notă de subsol, adăugată acestor rânduri, Kant admite că mulți ar putea pune la îndoială existența fizicii pure. Replica lui scurtă, cuprinsă în aceeași notă, este că „la începutul fizicii propriu-zise (empirice)”, adică la baza ei, stau enunțuri ca acela despre conservarea cantității de materie, despre inerție, despre egalitatea acțiunii și reacțiunii. Nota se încheie cu observația că fizica pură „merită, desigur, ca știință specială, să fie expusă separat, în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Replica lui scurtă, cuprinsă în aceeași notă, este că „la începutul fizicii propriu-zise (empirice)”, adică la baza ei, stau enunțuri ca acela despre conservarea cantității de materie, despre inerție, despre egalitatea acțiunii și reacțiunii. Nota se încheie cu observația că fizica pură „merită, desigur, ca știință specială, să fie expusă separat, în toată întinderea ei, mai mare sau mai mică”. Concluzia care se desprinde este că, pentru Kant, fizica pură era ceva „real dat”, în aceeași măsură ca și matematica. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
inerție, despre egalitatea acțiunii și reacțiunii. Nota se încheie cu observația că fizica pură „merită, desigur, ca știință specială, să fie expusă separat, în toată întinderea ei, mai mare sau mai mică”. Concluzia care se desprinde este că, pentru Kant, fizica pură era ceva „real dat”, în aceeași măsură ca și matematica. Ca și matematica, ea a constituit punctul său de plecare și de sprijin în elaborarea filosofiei transcendentale, menită să explice cum este posibilă matematica și fizica pură. Este însă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
că, pentru Kant, fizica pură era ceva „real dat”, în aceeași măsură ca și matematica. Ca și matematica, ea a constituit punctul său de plecare și de sprijin în elaborarea filosofiei transcendentale, menită să explice cum este posibilă matematica și fizica pură. Este însă important de subliniat că drept domeniu distinct în raport cu fizica propriu-zisă, expusă în lucrările oamenilor de știință ai epocii, dacă nu expresia fizica pură, cel puțin conceptul care este asociat acestei expresii este unul kantian 39. Kant va
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ca și matematica. Ca și matematica, ea a constituit punctul său de plecare și de sprijin în elaborarea filosofiei transcendentale, menită să explice cum este posibilă matematica și fizica pură. Este însă important de subliniat că drept domeniu distinct în raport cu fizica propriu-zisă, expusă în lucrările oamenilor de știință ai epocii, dacă nu expresia fizica pură, cel puțin conceptul care este asociat acestei expresii este unul kantian 39. Kant va da o expunere sistematică a fizicii pure după formularea pe care a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și de sprijin în elaborarea filosofiei transcendentale, menită să explice cum este posibilă matematica și fizica pură. Este însă important de subliniat că drept domeniu distinct în raport cu fizica propriu-zisă, expusă în lucrările oamenilor de știință ai epocii, dacă nu expresia fizica pură, cel puțin conceptul care este asociat acestei expresii este unul kantian 39. Kant va da o expunere sistematică a fizicii pure după formularea pe care a dat-o filosofiei transcendentale în prima ediție a CRP. Iată sensul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
subliniat că drept domeniu distinct în raport cu fizica propriu-zisă, expusă în lucrările oamenilor de știință ai epocii, dacă nu expresia fizica pură, cel puțin conceptul care este asociat acestei expresii este unul kantian 39. Kant va da o expunere sistematică a fizicii pure după formularea pe care a dat-o filosofiei transcendentale în prima ediție a CRP. Iată sensul în care fizica pură nu va trebui să fie privită doar ca produs secundar al filosofiei transcendentale, drept „o simplă aplicație” a principiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pură, cel puțin conceptul care este asociat acestei expresii este unul kantian 39. Kant va da o expunere sistematică a fizicii pure după formularea pe care a dat-o filosofiei transcendentale în prima ediție a CRP. Iată sensul în care fizica pură nu va trebui să fie privită doar ca produs secundar al filosofiei transcendentale, drept „o simplă aplicație” a principiilor celei din urmă, care ar fi putut eventual să lipsească. Pare, dimpotrivă, plauzibilă presupunerea că partea centrală a „Teoriei transcendentale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
din urmă, care ar fi putut eventual să lipsească. Pare, dimpotrivă, plauzibilă presupunerea că partea centrală a „Teoriei transcendentale a elementelor”, și anume, „Analitica transcendentală”, a fost gândită de Kant în primul rând drept o explicație a conceptelor și principiilor fizicii pure. Această presupunere primește o puternică susținere în textul Pr., unde conceptele și principiile „Analiticii” sunt prezentate ca un răspuns la întrebarea Cum este posibilă fizica pură? Încadrarea sub acest titlu a conceptelor și principiilor „Analiticii” va putea fi apreciată
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fost gândită de Kant în primul rând drept o explicație a conceptelor și principiilor fizicii pure. Această presupunere primește o puternică susținere în textul Pr., unde conceptele și principiile „Analiticii” sunt prezentate ca un răspuns la întrebarea Cum este posibilă fizica pură? Încadrarea sub acest titlu a conceptelor și principiilor „Analiticii” va putea fi apreciată, desigur, drept prea restrictivă în măsura în care aceste concepte și principii dau socoteală nu numai de posibilitatea fizicii pure, ci și de posibilitatea cunoașterii, cu valoare obiectivă, a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sunt prezentate ca un răspuns la întrebarea Cum este posibilă fizica pură? Încadrarea sub acest titlu a conceptelor și principiilor „Analiticii” va putea fi apreciată, desigur, drept prea restrictivă în măsura în care aceste concepte și principii dau socoteală nu numai de posibilitatea fizicii pure, ci și de posibilitatea cunoașterii, cu valoare obiectivă, a experienței în genere. Cu toate acestea, titlul ales de Kant oferă o indicație importantă privitoare la modul cum a văzut el relația dintre filosofia transcendentală și metafizica specială a naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în genere. Cu toate acestea, titlul ales de Kant oferă o indicație importantă privitoare la modul cum a văzut el relația dintre filosofia transcendentală și metafizica specială a naturii. Kant a atras atenția și asupra unei alte caracteristici care distinge fizica pură de matematică. În § 15 din Pr. se afirmă că fizica pură cuprinde matematica aplicată fenomenelor precum și principii pur discursive, adică obținute din concepte. Se precizează însă că fizica pură „mai cuprinde și elemente care nu sunt întru totul pure
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
indicație importantă privitoare la modul cum a văzut el relația dintre filosofia transcendentală și metafizica specială a naturii. Kant a atras atenția și asupra unei alte caracteristici care distinge fizica pură de matematică. În § 15 din Pr. se afirmă că fizica pură cuprinde matematica aplicată fenomenelor precum și principii pur discursive, adică obținute din concepte. Se precizează însă că fizica pură „mai cuprinde și elemente care nu sunt întru totul pure și independente de sursele experienței, cum ar fi conceptele mișcare, impenetrabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant a atras atenția și asupra unei alte caracteristici care distinge fizica pură de matematică. În § 15 din Pr. se afirmă că fizica pură cuprinde matematica aplicată fenomenelor precum și principii pur discursive, adică obținute din concepte. Se precizează însă că fizica pură „mai cuprinde și elemente care nu sunt întru totul pure și independente de sursele experienței, cum ar fi conceptele mișcare, impenetrabilitate (pe care se bazează conceptul empiric de materie), inerție ș.a.m.d., care ne împiedică să o numim
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și pure. Enunțurile matematicii sunt enunțuri a priori pure, în timp ce enunțurile despre fundamentele metafizice ale științei naturii, enunțuri care se referă la substanța corporală, sunt doar a priori, nu și „pure”, în sensul strict al termenului. Iată de ce expresii ca fizică rațională sau fizică generală, care sunt folosite uneori de Kant, ar fi preferabile expresiei fizică pură. Oricum atributul „pur”, din această expresie, va trebui să fie luat doar în sensul de cunoștință a priori 41. Din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sunt folosite uneori de Kant, ar fi preferabile expresiei fizică pură. Oricum atributul „pur”, din această expresie, va trebui să fie luat doar în sensul de cunoștință a priori 41. Din punctul de vedere al temei noastre, observația că enunțurile fizicii pure nu sunt „pure”, în sensul strict al termenului, merită atenție. Să ne întrebăm de ce a asociat Kant matematica pură cu ceea ce el a numit „fizică pură”. Răspunsul ne stă la îndemână. Atât matematica, cât și fizica pură, sunt constituite
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]