3,215 matches
-
fapte năpraznice, dar altfel decât la Sadoveanu, și acestea par inerente existenței. Par a fi provocate nu atât de ceea ce le declanșează accidental, ci de misterul unor determinisme ascunse, de o demonie a naturii locurilor în care se petrec. Un flăcău se îndrăgostește de fata cuiva la care argățise, acela îl pândește, noaptea, în barcă, vrând să-l împuște. Flăcăul Dincă e împușcat realmente de propriul tată și, doar rănit, el se spânzură de o salcie, pe care tatăl său o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
ceea ce le declanșează accidental, ci de misterul unor determinisme ascunse, de o demonie a naturii locurilor în care se petrec. Un flăcău se îndrăgostește de fata cuiva la care argățise, acela îl pândește, noaptea, în barcă, vrând să-l împuște. Flăcăul Dincă e împușcat realmente de propriul tată și, doar rănit, el se spânzură de o salcie, pe care tatăl său o arde. Niște copii cad într-o fântână secată, unde sunt devorați de câini, cadavrele sunt scoase, dar coborâte din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
a ghici țărăncilor soarta soților aflați în război suferă o adevărată traumă când este întrebată ce e cu propriul bărbat, părăsește satul și după un timp vine vestea că a fost arestată pe front, unde îl căuta. Violată de trei flăcăi, o fată obține din partea autorităților hotărârea ca unul să o ia în căsătorie, ceilalți să-i plătească daune, dar imediat după nuntă ea își lasă bărbatul spre a se însoți cu unul dintre ceilalți doi violatori, cel care nu poate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
peste tot s-a pus” -, de atunci îl repetă de câte ori vede „regina nopții”. Indiferent de conținut, povestirile, dezvăluind zăcăminte de spiritualitate arhaică, concurează la crearea unui imaginar de extracție mitică. Cititorul e atras într-un tărâm de poveste, în care flăcăii și fetele caută „inima-pământului”, păzită de „cățeii pământului”, babele aduc „caii grâului”, cei cu „trup de grâu, picioare de grâu, cap de grâu” și sub ai căror pași „spicul se umflă cât coada vulpii”. Cumulând toate însușirile prozelor de până
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
volumele următoare dezvoltă idei și dau sensuri noi universului odată conturat. Colorist, cu armonii încântătoare, într-o diversitate contradictorie de stiluri de la un volum la altul, Ion Gheorghe își convertește iubirile în cântec, după cum însuși mărturisește în poemul "Cel dintâi flăcău": "În întreaga noastră seminție/ am fost cel dintâi flăcău statornicit/ pe o iubire fără semeție/ care-n cântece s-a tălmăcit!"/. În 1968, publică volumul " Vine iarba", în care reînvie imaginea lumii sale țărănești. În "Scrisoare neexpediată" descoperim sentimentul dezrădăcinatului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
odată conturat. Colorist, cu armonii încântătoare, într-o diversitate contradictorie de stiluri de la un volum la altul, Ion Gheorghe își convertește iubirile în cântec, după cum însuși mărturisește în poemul "Cel dintâi flăcău": "În întreaga noastră seminție/ am fost cel dintâi flăcău statornicit/ pe o iubire fără semeție/ care-n cântece s-a tălmăcit!"/. În 1968, publică volumul " Vine iarba", în care reînvie imaginea lumii sale țărănești. În "Scrisoare neexpediată" descoperim sentimentul dezrădăcinatului aflat în căutarea unui sol prielnic, pentru că întoarcerea acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unei femei muritoare/." Universal spiritual al gigantului este Tracia, țara aflată în stare de efervescență, ca și universul cunoscut în "Megalitice" și în volumul "Vine iarba". Treptat, aflăm de-a lungul poemului, cum că Manimazos este muritor și ca orice flăcău de rând păzește șarpele, după obiceiul din Tracia, ca să-l surprindă în ziua primenirii, moment în care Manimazos se va metamorfoza, din trupul lui va crește pământul și iarba Traciei. În lumea Traciei rezistă numai cei puternici, cei neputincioși și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
normal, "ne-om întoarce iar Ia Măgura ca să luăm de coadă toate câte le am lăsat". În acțiunea sa, Vitoria dovedește spirit justițiar, inteligență, luciditate, stăpânire de sine, devotament și neclintire în împlinirea tradițiilor și datinilor străvechi. 2. Gheorghiță * “Era flăcău sprâncenat ș-avea ochii Vitoriei” * “De-acu trebuie să te arăți bărbat. Eu n-am alt sprijin și am nevoie de brațul tău “(Vitoria) Fiul lui Nechifor și al Vitoriei Lipan, aflat la începutul romanului la vârsta adolescenței, parcurge, alături de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
alături de mama lui, un drum al inițierii către formarea lui ca bărbat, "de-acu trebuie să te arăți bărbat. Eu n-am alt sprijin și am nevoie de brațul tău “ Portretul fizic sugerează trăsăturile morale ale tânărului. "Gheorghiță era un flăcău sprâncenat", cu ochi adânci ca ai Vitoriei și nu prea vorbăreț, dar când "întorcea un zâmbet frumos ca de fată", cu mustăcioara abia mijită, emana timiditate și un farmec deosebit care stârnea admirația mamei. Inteligent, el își cunoaște bine mama
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mai jos: „Dar odată cu ivirea progreselor industrialismului, a zburat veselia de-acum douăzeci de ani [schița din care citez a apărut în 1908]! Azi asiști la culesul viilor, cum ai asista la funcționarea unei fabrici oarecare. O fabrică, unde culegătorii, flăcăi și fete, își îndeplinesc munca lor automatic, tăcuți, cu regularitatea monotonă și hursuză a unor mădulare de mașini, nu cu zburdălnicia zgomotoasă cu care niște vioaie albine adună mierea de pe flori. I-am văzut pe culegători mîncînd răzlețiți cîte un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dura de șapte ani, pentru Ipotești! După aceea, Raluca a mai adăugat la proprietate și biserica de lemn din Ipotești, plătind pentru ea 250 galbeni unui Murguleț 63, moș Eufrosinei Petrino, despre care Matei Eminescu a spus că era "un flăcău unguresc, bătut de vreo doi țărani, prinzîndu-l la neveste 64. În vremea aceea bătrînul Vasile Iurașcu stătea pe la Ipotești. Nepotul său, Matei, spune că "Iurașcă era un om mărunt, dar bine legat, cam naiv, cam prostuț cum am zice65. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
jale, în sfera de cristal a lumii" (Cangea ascuțită a lui Seth); "Cântărețul de toamnă încearcă/ struna cantabilă în nopți risipite" în timp ce " Mesenii dau de-a azvârlita la zaruri/ măsoară câștigul cu paharul de vin" (Țipătul păsării de plumb), alți "flăcăi beți răstoarnă vinul/ în cupe, sortit să se prefacă râuri" (Verbul mut). În general, o serie reprobabilă de "leșioase trupuri ascunse", apăsate de păcate grele, "în hrubele întunecate ale morții" nocturne. De departe, cea mai înspăimântătoare este tot fiara veninoasă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de monstruozitate. Cu mult înainte de Rabelais și de autorii de scrieri științifico-fantastice care au realizat portretele (20) și (25), Ch. de Troyes descria astfel o ființă de pe alt tărîm, întîlnită de un cavaler, în cursul unei expediții 1: (33) Un flăcău negricios, cu înfățișare de maur, mare și hidos peste măsură era o ființă atît de urîtă încît nu găsesc cuvinte să o înfățișez ședea pe o buturugă, ținînd în mînă un ciomag. Mă apropiai de el: avea țeasta mai mare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
P2) Descrierea șepcii face posibilă, prin transferul metonimic al referinței, construirea unui element absent din prima descriere a "noului venit" (paragraful 4 din Doamna Bovary): (40) Rămas în colț, după ușă, unde de abia se zărea, noul venit era un flăcău de la țară, de vreo 15 ani, și mai înalt decît oricare dintre noi. Avea părul tăiat drept pe frunte, ca un țîrcovnic de sat, un aer de băiat cuminte și foarte fîstîcit. Cu toate că nu era prea lat în spete, surtucul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acțiune, înglobând moduri de viață și mentalități colective. S. debutează cu un volum remarcabil în contextul unei epoci sufocate de realismul socialist, dar neconvingător în perspectivă. Defectul principal al poemelor din 1957 constă în metaforismul lor decorativ și facil („Vântul, flăcău viclean / coboară ușor lângă garduri”, „Curcubeul, / Făt-Frumos veșnic tânăr, / veșnic îmbujorat”), în timp ce calitatea de bază este că unele texte prefigurează totuși tranzitivitatea pe care poetul o va rafina ulterior: „Vântul trântește poarta, ferestrele, / copacii se închină în fața omului / noaptea ieșit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
purpurie curg. În urma lor, purtând la cramă Copăile cu rod, flăcăi Țin cerul toamnei greu pe umăr Și steaua nopții, cea dintâi. (Ion Pillat, Cules) 1.Scrie două expresii/ locuțiuni care conțin verbul (a) duce. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: amurg, flăcăi. 3.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 4.Motivează utilizarea verbelor la modul indicativ, timpul prezent. 5.Precizează tipul de lirism existent în text. 6.Interpretează două figuri de stil diferite. 7.Prezintă semnificația titlului, în relație cu textul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
ordinii sociale.” Notă Informativă, sursa „Băleanu Mircea”, 17.05.1966: „Sursa informează că în ziua de 10.05.1966, jucând table cu preotul C. din F. acasă la el, mi-a spus: «Se fac reuniuni câteodată pe la școală și joacă flăcăi și fete. Eu am să iau o măsură cu acești necreștini că nu-i voie după datoriile creștine să joci în post. N-am să-i mai primesc la biserică». De față era soția care i-a spus să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Schimbarea la față, alungă moroii și bolile, fertilizează femeile. Copilul apare - într-o poveste - în urma acțiunii de cioplire a unui lemn, adus din pădure, după care este animat de doi moșnegi care botează nou-născutul astfel "fabricat". La trei ani devine flăcău și își cere darul de la nănaș, o vacă neagră [Povești. Băiatul de lemn. Darul de la nănașul, Niculiță-Voronca, II]. În Fata mamei mărei [Niculiță-Voronca, II, o babă care locuia singură într-o pădure, și-a confecționat o păpușă de mărimea unui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nereușită de schimbare a sorții prin agățarea fetei într-un par (acesta putând fi concomitent simbol falic, dar și un substitut ritual al ursitului fetei de măritat în noaptea de Anul Nou), prezența moașei, semnul norocos de la ceafă, faptul că flăcăul devine bogat, întâlnirea întâmplătoare de la târg (în discuția celor trei, cuvântul "noroc" se repetă în sintagma "noroc să ne dea Dumnezeu"), învoiala rapidă ("de parc-ar fi fost un făcut") și concluzia bătrânelor, care pun totul sub pecetea norocului de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu "păpușica licărea" [Teodorescu] are același motiv ca basmul precedent, cel al fetei care-și află ursita într-un mort. Fetei mult dorite de perechea împărătească "nu-i da inima brânci" să se mărite, flăcăii o tot ocoleau, "parc-avea peri în cap", iar părinții erau îngrijorați "că nu era nici proastă, nici urâtă; dar mai așteptară, zicându-și că poate nu i-a sosit ceasul". Se întâlnește c-un călugăr bătrân; a doua zi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
feciorului de împărat și revine în palat, după ce se roagă de trei ori: "-Deschide-te,/ Dafin-verde,/ să intre/ fată curată, /de soare/ văzută,/ de vânt/ bătută, /pe pământ/umblată, /de voinici nesărutată!" Același lucru se-ntâmplă și cu sora cea mijlocie. Flăcăul de-mpărat, întors de la vânătoare (c-avusese și mai mult noroc la fiarele sălbatice), se hotărăște să vadă cu ochii lui ce se întâmplă cu bucatele gătite de bucătar. O prinde pe zâna cea mică tocmai când ea se pregătea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
brusc, o vorbă din bătrâni: "dacă găsăști două oale la un foc că fierbe, una s-o spargi și-ntr-una să scuipi. Da' nu-i frumos. Stau așa." Intră pe ușă "o fată cu cosâța groasă, fața rumenă", care zboară când flăcăul vrea s-o ia în brațe. Atunci când o prinde, fata îi spune cerului să se deschidă, "că vine-o cânte și s-o-nvețe cum să joace, decât să cânte ea, iar dânsul să nu joace-ntr-altfel!" În structurile tradiționale, dacă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
iar dânsul să nu joace-ntr-altfel!" În structurile tradiționale, dacă fata era vrednică și frumoasă, atunci ea putea fi aleasa fată frumoasă, cu fața rumenă, cu coșâța groasă", iar cerul o refuză, motivând că nu mai este pură. Îndrăgostit de fată, flăcăul se-ntoarce la tatăl lui cu darul promis la naștere. Dialogul dintre cei doi evidențiază un conflict deschis; tatăl nu este de acord cu aleasa fiului si-i cere să se căsătorească cu o altă fată. "Să duce la ea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
adevărat cod comportamental: "că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește începerea jocului. "Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe." Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, "îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când îți sună
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dus la curtea potrivnicului. Chiar dacă acolo i se făceau toate voile, ginerele văduvei părea neîmpăcat, pentru că "nu era la casa lui". Povestea cu Busuioc Verde-nflorit [Canciovici] narează istoria unui erou, conceput în urma înghițirii unei semințe de busuioc, care, devenind flăcău, îi cere tatălui său armele de vânătoare. Flăcăul nu reușește să vâneze nimic; urmărind o vacă de munte (vaca este socotită simbolul pământului dătător de hrană, al fertilității și al bunăstării), flăcăul intră sub pământ. Aceasta îi spune lui Busuioc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]