7,518 matches
-
cele două culturi. În culturile individualiste timpul este receptat din perspectivă „monocronă”, adică este tratat ca o valoare În sine care trebuie apreciată și valorificată eficient. În culturile colectiviste timpul are un caracter policron. Modul de valorificare al acestuia este flexibil și servește la menținerea relațiilor armonioase cu membrii grupului. Culturile individualiste, sau „culturi ale microundelor” (W. Wosinska, 2005, 200) vor dezvolta un stil de viață și vestimentar poate mai puternic utilitar și care să servească rapid scopului, pe când reprezentanții culturilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de consumatori analizată. Tipurile de dispoziții au fost obținute prin intersectarea a trei axe: emoțional logic, organizat-spontan, abstract-concret. Se delimitează patru segmente de dispoziție dominantă. În funcție de altă structură de axe - extraversie-introversie, spontan-organizat, logic-emoțional - de conturează tipuri secundare de dispoziție mai flexibile, care gravitează În jurul celui dominant. Cele patru tipuri de dispoziție dominantă sunt: dispoziția spre inovare, dispoziția spre intuiție, dispoziția spre căutarea perfecțiunii și dispoziția spre obținerea satisfacției. Aceste tipuri de dispoziții de consum pot ghida demersurile producătorilor din industria de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de consumatori analizată. Tipurile de dispoziții au fost obținute prin intersectarea a trei axe: emoțional logic, organizat-spontan, abstract-concret. Se delimitează patru segmente de dispoziție dominantă. În funcție de altă structură de axe - extraversie-introversie, spontan-organizat, logic-emoțional - de conturează tipuri secundare de dispoziție mai flexibile, care gravitează În jurul celui dominant. Cele patru tipuri de dispoziție dominantă sunt: dispoziția spre inovare, dispoziția spre intuiție, dispoziția spre căutarea perfecțiunii și dispoziția spre obținerea satisfacției. Tipul orientat spre inovare este caracterizat prin tendința de căutare a informațiilor, de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pentru a le Îmbunătăți. Sunt preocupați să pună În practică variante inovative și depășesc blocaje generate de teama de nou și de schimbare. Concepția lor despre viață și lume este definită prin deschidere, ei gândesc că lumea este o rețea flexibilă de posibilități logice care pot fi valorificate având abilitățile necesare. Au un stil de gândire strategic și global. Imaginea de sine are ca elemente sinceritatea, autonomia și voința puternică. În ceea ce privește raportarea lor la produse și servicii, tind să fie atrase
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
distinctivă percepută ca uniformizare distructivă, anihilare a Eu-lui. Este aici implicat rolul specialistului „mustăți de pisică” să exploreze fenomenul și să ofere soluții noi care implică cheltuieli modice și satisfac atât trebuințele adultului și adolescentului. Se poate elabora un soft flexibil În care nevoia de individuare personalizare să se structureze cu cea de uniformizare distinctivă, luând În considerare fenomenele de personanță și ceakralizare descrise În paginile următoare. Încercarea unor directori de școli de a hotărî țesătura și modelul uniformei, ținând cont
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
remarcă și care Îi intrigă. Q18. Sunteți fidel unei anumite mărci / firme? Q19. Preferați să cumpărați un produs mai scump, dar de la o firmă cunoscută (celebră), decât un produs similar dar de la o altă firmă? În privința mărcii produsului, adolescenții sunt flexibili, ei preferând produsele care le satisfac gusturile și nevoile fără a ține neapărat să fie de la o firmă celebră. Q20. Simțiți o nevoie continuă de reînnoire a garderobei? Adolescenții sunt destul de preocupați de vestimentația proprie astfel Încât resimt o nevoie continuă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
2003) de rezolvare a problemelor. Acest model pune În evidență faptul că În fiecare etapă a procesului se alternează gândirea convergentă și cea divergentă, iar În funcție de abilitățile persoanei de a gândi creativ se obține În final o variantă inovatoare și flexibilă sau una rigidă și conservatoare. Identificarea nevoii este prima fază a deciziei de cumpărare, În care consumatorul sesizează existența unei diferențe perceptibile (suficient de mari) Între modul În care Îi este satisfăcută o nevoie și modul În care el ar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
posibile contexte și evenimente pe care le-ar putea Întâlni, dezvoltă abilități actoricești În a se adapta situațiilor și a se face plăcute celorlalți. Sunt grijulii față de opiniile și alte manifestări ale semenilor, au o minte deschisă, sunt adaptabili și flexibili. Aceștia pot prelua diferite comportamente de consum care le servesc scopului de autoprezentare, sunt mai deschiși la schimbare și atenți la impresia pe care o fac. Oamenii interacționează mediat, prin intermediul semnelor și simbolurilor - concepție articulată sub numele de „interacționalism simbolic
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
evaluarea timpului și comportamentul de cumpărare. Erica Mina Okada și S.J. Hoch (2004) au evidențiat că oamenii sunt dispuși mai curând să cheltuie bani decât șă ofere din timpul lor În locul banilor. Evaluarea banilor este fixă, În timp ce valoarea timpului este flexibilă. Toate aceste precizări care reliefează corelații existente Între atitudinea față de bani și comportamentul de consum pot fi diagnostice pentru o serie de tendințe ale societății contemporane. Și societatea românească, asemenea altor țări foste comuniste, se conturează ca un mediu turbulent
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
au schimbat imaginea psihologiei despre funcționarea omului din mecanic în uman (McKeachie, 1976 apud Reeve, 2009). Revoluția cognitivă a completat mișcarea umanistă preexistentă, ideile lui Abraham Maslow și Carl Rogers exprimă noua viziune a ființei umane ca fiind activă înnăscută, flexibilă din punct de vedere cognitiv și cu motivație în continuă expansiune (Berlyne, 1975; Maslow, 1987; Rogers, 1961 apud Reeve, 2009). Devine din ce în ce mai evident că modelele tradiționale ale motivației nu explică diversitatea comportamentului regăsit în mediul organizațional. În timp ce cercetările și teoriile
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
la un sistem unitar, actualmente fiind utilizate mai multe criterii de grupare, unele contradictorii, iar altele fără baze raționale și științifice. Din multe puncte de vedere, brânzeturile sunt considerate ca fiind alimentele ideale, pentru că au o valoare energetică ridicată, sunt flexibile în utilizare, au calități senzoriale deosebite, dar și un conținut mare în nutrienți (proteine cu valoare biologică ridicată, calciu, fosfor, vitamine etc) indispensabili organismului uman. Un alt avantaj al brânzeturilor este perioada îndelungată de valabilitate, astfel că producătorii pot vinde
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
sintactici sau pragmatici constituie în limba română un sistem deschis, dinamic. 5.1.1. Alături de perechea corelativă nu numai..., ci/dar (și) în româna actuală este utilizată și structura nu doar..., ci/dar (și) mai puțin folosită și mai puțin flexibilă. Cele două perechi corelative care exprimă același raport semantico-sintactic contribuie la realizarea coeziunii textului, aflându-se la intersecția dintre mijloacele de coeziune prin conectare și celelalte mijloace menționate în Introducere (vezi supra, 1.1). Astfel, structurile descrise în 2.1
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
verdict “defect real”. Proiectul VIRTINS se distinge prin cinci aspecte de noutate: - În primul rând este prevăzută utilizarea unor noi algoritmi de detecție combinată a defectelor de material și a celor rezultate în urma tratamentelor de vopsire, sistemul realizat fiind unul flexibil, cu grad înalt de adaptabilitate la cerințele beneficiarului. Această caracteristică este esențială pentru reducerea efortului agenților economici de profil în direcția automatizării liniilor de producție. - În al doilea rând, se realizează transferul rezolvării unor probleme perturbative complexe, generatoare de defecte
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
de iluminare și a obturării masive a vizibilității detaliului, fapt care conduce la imposibilitatea urmăririi elementului de interes (F) și la imposibilitatea determinării corectitudinii asamblării. Un alt factor perturbator specific materialelor textile îl reprezintă prezența ondulațiilor de material. Din cauza naturii flexibile a materialelor textile, acestea pot conduce, în urma manevrării, la apariția ondulațiilor, care modifică forma aparentă a detaliului astfel încât acesta nu poate fi identificat. Concluzionând, factorii perturbatori specifici industriei de textile-tricotaje, precum: gradientul puternic de neuniformitate în iluminare, vizualizarea incompletă a
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
Plasma contine săruri anorganice precum și molecule organice mici. Aproximativ 7% din masa sângelui o constituie proteinele din care jumătate sunt albuminele. Particulele sângelui sunt reprezentate în cea mai mare parte, aproximativ 97%, din globule roșii (eritrocite). Eritrocitele conțin o membrană flexibilă în care se găsește o soluție apoasă (o soluție aproape saturată de hemoglobină). Ele au forma de discoid biconcav cu un diametru de aproximativ 8µ și o grosime de circa 2µ. In sângele uman normal eritrocitele formeaza agregate care conțin
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cum sunt gelatina. agar-agarul etc., au proprietatea de a-și mări volumul prin absorbție de lichid. Fenomenul se numește îmbibare și se datorează vitezei mari cu care difuzează moleculele lichidului față de moleculele din gel. Ca urmare, lichidul pătrunde între macromoleculele flexibile, îndepărtându le una de alta și gelul se umflă. Concomitent cu îmbibarea se produce și o dizolvare a gelului cu formarea unei soluții propriu zise; dizolvarea poate fi parțială sau totală. Îmbibarea decurge ca o reacție de ordinul I. Dacă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
specificul temei vizate de cercetător și cu ipotezele elaborate. În cuprinsul acestui capitol, distincția dintre metode, tehnici și instrumente de cercetare se realizează în concordanță cu poziția lui T. Rotariu și P. Iluț (1997), dar totodată optăm pentru o abordare flexibilă a acestora. În timp ce metoda este definită ca o modalitate generală și strategică de abordare a realității, tehnicile sînt formele pe care le îmbracă metodele. Instrumentele de cercetare sînt mijloace cu formă mai mult sau mai puțin materială prin care se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în contextul cercetării; -interpretarea rezultatelor în raport cu literatura de specialitate; -elaborarea concluziilor și a implicațiilor rezultatelor pentru practica și/sau cercetarea educațională. Acest capitol descrie în manieră succintă structura unui raport de cercetare, cu precizarea că formatul și conținutul său sînt flexibile, permițînd adaptări în funcție de metodologia pentru care se optează și în raport cu publicul-țintă. Raportul de cercetare poate fi prezentat în contexte diverse, iar beneficiarii informațiilor se caracterizează prin nivele diferite de cunoaștere în domeniu sau de familiarizare cu problema studiată. Informațiile incluse
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
dimensiunile locuințelor nu permit alocarea acestui spațiu, se pot atribui în continuare doar 8 m2. Un anumit grad de relaxare în normarea spațiului locativ se înregistrează în 1966, acceptându se standarde mai generoase. „Simultan se elaborează norme și regulamente mai flexibile, care permit o mai mare diversitate de tipuri: 9 tipuri de familii în loc de cele 4 din 1960, introducerea dormitorului de o singură persoană și diversificarea categoriilor de confort”. În ciuda acestor aparente relaxări în construcția de locuințe, „proiectarea locuinței rămâne închisă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
SBC, tocmai pentru că această creștere a complexității la nivel exterior presupune dezvoltarea complexității și la nivel interior. Astfel, pentru indivizi, complexitatea poate fi abordată prin creșterea competențelor. Pentru organizații, aceeași situație se rezolvă prin elaborarea și prin implementarea unor strategii flexibile și instructive în același timp. La nivel societal, aceeași complexitate presupune o structură funcțională care să încorporeze sisteme diferite<ref id=”1”>Cooke & Paccaluga, 2006, p. 263.</ref>. Către SBC (KBS) - momente cheie Eticheta asumată de SBC a apărut pentru
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
verdict “defect real”. Proiectul VIRTINS se distinge prin cinci aspecte de noutate: - În primul rând este prevăzută utilizarea unor noi algoritmi de detecție combinată a defectelor de material și a celor rezultate în urma tratamentelor de vopsire, sistemul realizat fiind unul flexibil, cu grad înalt de adaptabilitate la cerințele beneficiarului. Această caracteristică este esențială pentru reducerea efortului agenților economici de profil în direcția automatizării liniilor de producție. - În al doilea rând, se realizează transferul rezolvării unor probleme perturbative complexe, generatoare de defecte
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
de iluminare și a obturării masive a vizibilității detaliului, fapt care conduce la imposibilitatea urmăririi elementului de interes (F) și la imposibilitatea determinării corectitudinii asamblării. Un alt factor perturbator specific materialelor textile îl reprezintă prezența ondulațiilor de material. Din cauza naturii flexibile a materialelor textile, acestea pot conduce, în urma manevrării, la apariția ondulațiilor, care modifică forma aparentă a detaliului astfel încât acesta nu poate fi identificat. Concluzionând, factorii perturbatori specifici industriei de textile-tricotaje, precum: gradientul puternic de neuniformitate în iluminare, vizualizarea incompletă a
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
limbaj artistic-plastic, de mijloace de expresie plastică, de legare a acestora În compoziții unitare și coerente, demonstrând o majorare semnificativă a capacității de creație față de cea de intrare În ciclul școlar; * de control: posedă o capacitate ridicată concentrare și control flexibil al atenției, voinței, capacității de transfer a informației obținute din sfera artelor În sfera altor discipline sau activități școlare, realizează conexiuni; * atitudinale: manifestă atitudine pozitivă față de sarcină, stil de lucru sistematic, organizat, ritmic, blocajele psiho-aective reducându-se spectaculos, până la eliminarea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fapt care intervine În procesul de codare și de recodare a mesajelor ; dezvoltă abilitățile de comunicare deoarece permite exprimarea experiențelor, Înțelegerea celor spuse, dezvoltarea atitudinii de ascultare etc.; dezvoltă abilitatea de a folosi tot felul de structuri lingvistice În manieră flexibilă precum: omonime, sinonime, antonime, formele de singular și plural, sensul propriu și figurat, similitudini și deosebiri, prepoziții, conjuncții, locuțiuni, interogații etc.; Linda Hagood, profesor de educație specială la TSBVI Outreach Texas, În lucrarea cu titlul “Conversația fără limbaj: Cum să
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
didactică, deschiderea cătrte formarea permanantă, centrarea pe nivelul postuniversitar sau postuniversitar de formare, deschidere și flexibilitate curriculară, certificare complexă, mobilitate academică. În fapt, ruptura dintre formarea inițială și cea continuă reprezintă o mare problemă ce trebuie soluționată printr-o soluție flexibilă, cu atât mai mult cu cât se știe că Între cele două dimensiuni trebuie să existe o interacțiune permanentă, dublată de o coerență a politicilor educaționale. Se apreciază că unicul criteriu de stabilire a unor concordanțe la acest nivel Îl
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]