5,879 matches
-
trupul său părea legat cu funii, genunchii i se muiaseră cînd vru să alerge, nu mai era așa de iute la fugă. Iar jivinele se îndepărtară toate”. Nici oile n-au vrut să-l mai recunoască pe păstorul din povestea folclorică amintită. Cînd stăpînul, iubit pînă atunci, s-a întors la stînă cu o mîndruță adusă de la horă, turma toată s-a transformat într-un stol de lebede și a zburat. Asemenea exemple, alături de toate celelalte semnalate încă de la începutul acestor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vitejească, așa cum se practica în fratriile războinice la greci și la daci. Eroismul de la Termopile este un exemplu de înfruntare și de ceea ce se numește, tot mai confuz și acuzator în ultima vreme, moarte colectivă; prin ironie și batjocorire. Proza folclorică deține un număr apreciabil de texte, cele mai cunoscute în spațiul românesc fiind narațiunile avîndu-l ca protagonist pe Ivan Turbincă. Lazăr Șăineanu a făcut loc unei tipologii distincte în marea sa carte, Basmele române. Partea care interesează cel mai mult
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
colo, cine era? Harap-Alb, care venea în pasul calului, aducînd cu sine pielea și capul cerbului, pe care le-au și dat în mîna Spînului”. Am semnalat și cu alt prilej apropierea motivică, peste milenii, dintre capodopera sumeriană și oralitatea folclorică românească. Paralela o făceam cu basmul Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte. Amîndoi eroii vor să afle „ce se întîmplă” (material/spiritual) cînd cineva din apropiere încetează, la un moment dat, să se mai poarte ca în zilele curente
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aici, marcat de cele două rituri fundamentale „de trecere” și așezate iscusit de Sadoveanu de-a curmezișul drumului, ne-o arată pe femeie preocupată pînă la obsesie de dezlegarea visului premonitor, cu elementele orientative furnizate numai și numai de tradiția folclorică. Dispoziția temperamentală atribuită stilului polițienesc de critica literară este decisiv acaparată de legea de fier a poruncii venite peste fire și doar ei încredințate. Astfel că nimic nu îndreptățește să se spună că Baltagul ar fi un roman polițist, iar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu înțelegere și cu eliberare de frică, îi unește pe toți trei. CAPITOLUL IV MIT ȘI LITERATURĂ A. A doua tinerețe a Mioriței Două au fost motivele care l-au făcut pe Vasile Alecsandri să se lase atras de poezia folclorică. Fiind invocate, prea adesea, în decursul timpurilor, într-o retorică aprinsă și în conformitate cu „originalul”, se cuvine a fi reluate pe înțelesul tuturor și cu nota necesară de surdinizare. Intra în rol istoria mare a fiecărei națiuni europene în parte, cultura
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
că veselia și satira duc bună casă, că spiritul comic nu este cealaltă față a tragicului. Poetul era capabil a se situa în largi registre ale existentului, de la Rodica la Maica Bătrînă, de la Chirița la Ovidiu; versifica „ușor”, în forme folclorice, dar nu se dădea în lături să experimenteze structuri metrice ample în legende istorice, în pasteluri, în drame. Altfel spus, atracția către poezia și către destinul artistic al anonimului (căci de atracție vorbim, organică, necesară), nu se datorează numai năvalei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
către destinul artistic al anonimului (căci de atracție vorbim, organică, necesară), nu se datorează numai năvalei de inspirație romantică. Am în vedere nu numai „cazul Alecsandri”; pot fi citate multe alte nume prestigioase de la noi, care au văzut în creația folclorică o cale spre marea cultură, fie că au dat publicității culegeri de teren, fie că le-au păstrat pentru sertar, pentru șantierul propriu de lucru. Nimic de zis, entuziasmul romantic a lucrat intens și benefic în inima lui exaltată și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fapt de cultură, a intrat în memoria pasivă. Astăzi, greu își poate cineva imagina că tînărul poet dobîndea remarcabile succese diplomatice, reprezentîndu-i pe români, la curtea contelui de Cavour ori a lui Napoleon al III-lea, prin volumul de poezii folclorice pe care îl oferea cu fală și eleganță, în chip de „carte de vizită”. Se lua cunoștință, uneori pentru „prima dată”, de existența unui popor situat la Dunăre, de origine latină, deci „nobilă”, a cărui literatură autohtonă și milenară putea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de identificare și de decriptare a semnelor venite de peste veac. Cuvintele tradiție, trecut, istorie, moștenire căpătau sensuri încărcate de respect și de religiozitate. Veneau din mitropolit, iar mitul se asocia cu literatura, mai precis, cu poezia. Privită ca document, poezia folclorică se apropia mai mult de mit decît de literatură. Lui Vasile Alecsandri îi plăcea să compare opera culegătorului cu aceea a bijutierului care îndepărtează impuritățile de pe suprafața pieselor rare, dîndu-le strălucire naturală. Faptul ar trebui să ne conducă la ideea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cînd spunem că Vasile Alecsandri acorda credit maxim poeziei populare, printre altele, și pentru „naivitatea” ei, trebuie neapărat restaurată semnificația de atunci a termenului. Mi se pare curioasă o propoziție ca următoarea, aparținînd aceluiași Ovidiu Bârlea, cu referire la balada folclorică: „... romanticii au îndrăgit-o pentru aerul ei vetust, pentru ecourile lumii feudale pe care le transmiteau cu candoarea naivității populare”. Poziția istoristă de tip patruzecioptist, nicidecum „desuet”, poate fi privită astăzi cu ochi critic, mai bine-zis în spiritul devenirii, al
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
era nevoit să recunoască existența unor versuri „stîngace” în textele anonime în general. Faptul era vizibil pentru toată lumea trecută prin școală, obișnuită să aplice normele savante asupra oralității. În asemenea condiții, înșiși patruzecioptiștii erau conștienți de faptul că recomandarea poeziei folclorice ca îndreptar estetic poate întîmpina dificultăți lesne de înțeles. Tot Alecu Russo a încercat o explicație de moment, invocînd glasul păsărilor, privighetoarea în speță, modestă ca înfățișare, dar al cărei „pare rupt din rai”. Oricum, laudele la adresa colecției lui Vasile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
decenii, cît și de acea culegere, care a constituit una dintre întruchipările acelui program. Mi se pare destul de evident că poetul-culegător s-a dovedit a fi, de multe ori, îndeosebi în privința Mioriței, și creatorul care a înnobilat, nu denaturat, poezia folclorică plăsmuită de un număr necunoscut de artiști anonimi, cărora li s-a aliniat, poate, în cel mai înalt grad. Ideea de „înnobilare” mi se pare potrivită cînd ne gîndim la Alecsandri. Nu cred că i se mai aseamănă cineva. Oricare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
intuiție, care, în anumite momente și numai în anumite momente, nu s-a deosebit de marii săi înaintași, anonimii. Pe această cale a reușit să salveze frumoasa „baladă” Miorița. Altfel, ar fi rămas un cîntec păstoresc oarecare, asemenea multora din colecțiile folclorice. Am putea spune că i-a asigurat o nouă și glorioasă tinerețe. Într-un cuvînt, problema „intervențiilor” este pe deplin lămurită astăzi. Dacă poetul patruzecioptist s-a lăudat că poate oricînd fabrica un text după tipare folclorice, nu trebuie să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
multora din colecțiile folclorice. Am putea spune că i-a asigurat o nouă și glorioasă tinerețe. Într-un cuvînt, problema „intervențiilor” este pe deplin lămurită astăzi. Dacă poetul patruzecioptist s-a lăudat că poate oricînd fabrica un text după tipare folclorice, nu trebuie să-l credem nesmintit și pînă la capăt. E bine să privim lucrurile de la text la text, cu toată rigoarea filologică. Dar cred sigur că Miorița a rămas neclintită, în perfecta ei autenticitate. Cel mult, folcloristul-poet a scuturat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de încrîncenată mancurtizare care ne obligă la supunere și la ascultare. B. Ispita comparatistă De la Caracostea ne-am obișnuit să operăm o anume separație între cele două capodopere ale oralității românești, Meșterul Manole și Miorița, în ordine tipologică și geografie folclorică. Prima ar ține de sfera comparatismului, cum a susținut autorul în lucrarea Material sud-est european și formă românească, pentru că motivul central, jertfa zidirii, ar constitui un bun cultural comun multor comunități etnice. Originalitatea se afirmă numai în formă, în expresie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
asupra morții. C. Imaginar mioritic în Baltagul Se face adesea apropiere între „epopeea păstorească” Miorița, și opera sadoveniană Baltagul, înrudite cel puțin tematic, adică inspirate din același mediu de viață păstorească. Romanul ar fi o variantă în proză a cîntecului folcloric. Lucrurile nu stau departe de adevăr. Se pare că, în această privință, s-a și ajuns la un consens unanim. Cui arată oarecare îndoială, de îndată i se citează ca argument decisiv, în contrareplică, motto-ul de pe prima pagină: „Stăpîne
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
această privință, s-a și ajuns la un consens unanim. Cui arată oarecare îndoială, de îndată i se citează ca argument decisiv, în contrareplică, motto-ul de pe prima pagină: „Stăpîne, stăpîne,/ Mai cheamă ș-un cîne”. Dincolo de acest autentic citat folcloric, nu se încearcă să se releve și alte elemente de compoziție și de înțeles, în fapt mult mai reprezentative, dar situate pe planuri mai „de adîncime”, cum ar spune Nicolai Hartmann, cu privire la specificul reprezentărilor cu registre mai complicate. Ni se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o datorie. Mi-a mai cerut o bucată de pîne ș-a hrănit el cu mîna lui un cîne pe care-l avea. Mi-a plăcut și asta”. Trecerea numelui în renume are la bază un proces complex de sociopsihologie folclorică, trimițînd direct în domeniul formelor simbolice. Deocamdată, să reținem că interlocutorul Vitoriei se dovedește a fi un bun semiotician, specialist în „cetirea” semnelor nonlingvistice, ca și prozatorul. Căci, după o serie de elemente de comunicare strict referențiale și nominamizabile, privindu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fudul, mîndru, deschis, vesel, darnic, vorbăreț. La schița portretistică se adaugă, uneori, și partea onomastică. Nechifor are numai semnificație onomastică; însă Gheorghiță înseamnă numele de taină (mitică și erotică) pentru Vitoria. Autorul îl introduce în conștiința cititorului, aplecînd la eresuri folclorice, încărcîndu-l de sentimentalitate. În oralitate poate fi identificată o întreagă tipologie numenală cu funcție mitico-familială și estetică. Este suficientă simpla citare a numelui într-un text, ca individul căruia i se adresează să fie convențional avansat în sfera frumosului. Cînd
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
De aici ar decurge dramatismul de excepție al năpăstuitului de soartă (ca să nu spun destin, cuvînt mai potrivit pentru tragicii greci și, mai mult, pentru filosofia modernă, existențialistă), nevoit să întîmpine moartea prea devreme. Așa și este, dovadă că mentalul folcloric a încercat să găsească o soluție reparatorie, adică i s-a înscenat dalbului de pribeag o nuntă fictivă și festivistă. Se alătură ambiguități meșteșugite și convenții poetice, justificate fie de „specificul” textului folcloric (în cazul Mioriței: colind-cîntec-baladă, „amestec de genuri
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
devreme. Așa și este, dovadă că mentalul folcloric a încercat să găsească o soluție reparatorie, adică i s-a înscenat dalbului de pribeag o nuntă fictivă și festivistă. Se alătură ambiguități meșteșugite și convenții poetice, justificate fie de „specificul” textului folcloric (în cazul Mioriței: colind-cîntec-baladă, „amestec de genuri”), fie de exigențele construcției romanești (Sadoveanu). Anonimul a decis că este mai profitabil, pentru calitatea emoției și sensibilizarea ascultătorului, să sacrifice un tînăr „încă nelumit”. Găsim într-un cîntec: Viața omului, Floarea cîmpului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se ajunge la denaturarea problemei, cu prelungiri nedorite în viața contemporană, desprinsă de tradiție. Frica de moarte își face loc într-un mod tensionat și anxios, doar în legendele neritualizate despre strigoi, singura rațiune de a exista a acestei categorii folclorice. În schimb, intră în surdină în balade și în colinde. În bocete, precumpănește îndurerarea firească a celui care pleacă „dincolo”, prin glasul celor rămași în viață. Nota distinctivă a formelor „de trecere” rămîne aceea de a atenua dramatismul momentului și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu mai aibă sens. Sadoveanu a definit compoziția ca fiind o „imposibilă îmbinare de genuri”. Într-adevăr, aici nu se poate distinge cu claritate elementul epic de cel liric, nici dacă (și în ce măsură) unul prevalează asupra celuilalt. Într-o tipologie folclorică pe genuri și specii, Miorița se află în situația paradoxală de a nu-și găsi loc: nici în genul epic, întrucît îi lipsește avîntul narativ (care, de regulă, configurează și justifică această realitate poetică), deși se recunosc unele secvențe povestite
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
din sfera etnograficului în aceea a ontologiei. Tema a fost abordată în acești termeni de Ștefania Mincu, într-o lucrare comentată de mine tot la această rubrică. Am impresia că Ion Filipciuc are tendința de a depăși faza comparatismului strict folcloric, tip Caraman, în favoarea comparatismului mitologic. Prevăd că se va întîlni cu marile mitologii ale morții, din cele mai vechi timpuri și atunci se va putea spune cu mai multă convingere ce este autohton și, totodată, universal, în „cea mai frumoasă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și tradițiile poporului nostru. 7. Obiectivele operaționale: La sfârșitul excursiei, elevul trebuie: sa comunice, folosind metode și mijloace de Învățământ, fondul general de cunoștințe privind semnificațiile, particularitățile și importanța principalelor monumente istorice, de cultură vizitate; să analizeze aspecte etnografice și folclorice evaluând valoarea lor istorică; să poată plasa În timp și spațiu "epoca lui Ștefan cel Mare"; să analizeze, să compare particularitățile monumentelor istorice vizitate; să aprecieze morala creștină și frumusețile florei și faunei acestei părți de țară; să motiveze de ce
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]