70,946 matches
-
se consideră coeficientul de echivalare corespunzător întregului program de pregătire pedagogică. Tabelul 2: Lista ramurilor de știință cu coeficienții de cost corespunzători, folosiți pentru finanțarea studenților înmatriculați într-un program de studii de licență sau de master Cod DF Domeniul fundamental (DF) Cod RS Ramura de știință (RS) Coeficient cost Domenii finanțare grant doctorat Codificare 10 Matematică și științe ale naturii 10 Matematică 1,65 D2 1010 50 Informatică 1,65 D2 1050 20 Fizică 1,9 D2 1020 30 Chimie și inginerie chimică
METODOLOGIE din 17 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250450]
-
universitate. Astfel, va rezulta o penalizare procentuală, graduală, din valoarea indicatorului calculat în cazul în care universitățile au programe universitare în ramuri de știință pentru care nu au resurse umane specializate în domeniile corespunzătoare. ^7 Pentru domeniile CNATDCU corespunzătoare domeniilor fundamentale Matematică și științe ale naturii, Științe inginerești, Științe biologice și biomedicale (cod_DF:10, 20, 30), bazele de date folosite pentru citări sunt Web of Science, Scopus și Google Scholar. Pentru celelalte domenii, baza de date folosită este Google Scholar. Pentru domeniile
METODOLOGIE din 17 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250450]
-
normă didactică în ramura de știință rs de la universitatea U. Pentru atenuarea distorsiunilor determinate de distribuțiile neomogene ale valorilor intrate în media ponderată a scorului Hirsch, s-a aplicat H_j^3/2; p_1 = 0,5, p_2 = 0,3 și p_3 = 0,2 - pentru domeniile fundamentale Matematică și științe ale naturii, Științe inginerești, Științe biologice și biomedicale (cod_DF 10, 20, 30), respectiv p_1 = 0, p_2 = 0 și p_3 = 1, pentru celelalte domenii fundamentale; h_j^WebofSci (CDj,as^rs,U) - indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare j pentru activitatea
METODOLOGIE din 17 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250450]
-
s-a aplicat H_j^3/2; p_1 = 0,5, p_2 = 0,3 și p_3 = 0,2 - pentru domeniile fundamentale Matematică și științe ale naturii, Științe inginerești, Științe biologice și biomedicale (cod_DF 10, 20, 30), respectiv p_1 = 0, p_2 = 0 și p_3 = 1, pentru celelalte domenii fundamentale; h_j^WebofSci (CDj,as^rs,U) - indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare j pentru activitatea sa științifică, cu normă didactică în ramura de știință rs de la universitatea U, calculat prin folosirea bazei de date Web of Science; h_j^Scopus (CDj,as^rs,U) - indicele Hirsch
METODOLOGIE din 17 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250450]
-
diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare, la diferite autorități sau instituții publice. Art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic în aplicarea unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii profesionale, dar și necesitatea lui. În sensul celor arătate, a
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
22. În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 41 și 53 din Constituție, Curtea a precizat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice nu înseamnă restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Constituția prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia. De asemenea, acest text constituțional nu se opune competenței legiuitorului
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
reforma sistemul de salarizare, de a reașeza coeficienții sau salariile de bază ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv ale personalului auxiliar din instanțe și parchete. ... 23. Prin urmare, întrucât în cauză nu s-a constatat restrângerea exercițiului unui drept fundamental, în sensul art. 53 din Constituție, Curtea a precizat că aceste dispoziții constituționale nu au relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate. ... 24. Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reținut
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. ... 25. Curtea a statuat că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. ... 26. Curtea a mai observat că, pe fondul
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
măsurii privative de libertate“. Susține, în esență, că dispozițiile criticate trebuie să fie subordonate principiului constituțional al responsabilității statului față de persoanele care au suferit din cauza unei erori judiciare, consacrat de art. 52 alin. (3) teza întâi din Legea fundamentală, în concordanță cu reglementarea de la art. 5 paragraful 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Arată că, în practică, este aproape imposibil ca o persoană achitată să obțină o hotărâre penală care să stabilească faptul
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
de persoanele care au suferit din cauza unei erori judiciare, consacrat de art. 52 alin. (3) teza întâi din Legea fundamentală, în concordanță cu reglementarea de la art. 5 paragraful 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Arată că, în practică, este aproape imposibil ca o persoană achitată să obțină o hotărâre penală care să stabilească faptul că arestarea sa a fost nelegală. Susține că, dacă s-ar accepta interpretarea instanței supreme, nicio persoană arestată, ulterior achitată
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
sa a fost nelegală. Susține că, dacă s-ar accepta interpretarea instanței supreme, nicio persoană arestată, ulterior achitată, nu ar putea să primească despăgubiri pentru perioada cât a fost privată de libertate, ceea ce este o încălcare a spiritului Legii fundamentale și al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În ceea ce privește dispozițiile art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, face o comparație între regimul juridic al răspunderii civile delictuale și ipoteza reglementată de norma
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
instanței supreme, nicio persoană arestată, ulterior achitată, nu ar putea să primească despăgubiri pentru perioada cât a fost privată de libertate, ceea ce este o încălcare a spiritului Legii fundamentale și al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În ceea ce privește dispozițiile art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, face o comparație între regimul juridic al răspunderii civile delictuale și ipoteza reglementată de norma criticată, reținând că cele două instituții juridice au puncte comune, precum
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
din 14 octombrie 2004, apreciază că dispozițiile legale instituie tocmai normele procedurale necesare exercitării dreptului constituțional menționat, fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate și cu art. 5 paragraful 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Reține că, prin art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, legiuitorul a condiționat repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate de stabilirea acesteia prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție. Invocă și prevederile art. 5 paragraful 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Cât privește prevederile art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, invocă
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
și (2) privind accesul liber la justiție. Invocă și prevederile art. 5 paragraful 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Cât privește prevederile art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, invocă, în plus, dispozițiile art. 52 alin. (3) din Legea fundamentală, privind răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Cât privește prevederile art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, invocă, în plus, dispozițiile art. 52 alin. (3) din Legea fundamentală, privind răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. ... 22. În dosarele Curții nr. 2.358D/2019 și nr. 2.565D/2019, autorii susțin că normele procesual penale ale art. 538 și ale art. 539 alin. (2) sunt contrare dispozițiilor constituționale ale
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
publică, oferind autorităților abilitate competența de a folosi în mod legitim forța de constrângere a statului. Aceasta trebuie realizată în limitele prevederilor constituționale și legale, astfel încât să fie respectate atât procedurile normate prin lege, cât și drepturile și libertățile fundamentale, principiile de drept și valorile supreme prevăzute în Constituție. Orice acțiune a statului, chiar legală fiind, dacă prin finalitatea ei devine injustă/nedreaptă pentru cetățean, trebuie însoțită de un remediu normativ corespunzător în vederea restabilirii stării de dreptate atât în privința
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
injustă/nedreaptă pentru cetățean, trebuie însoțită de un remediu normativ corespunzător în vederea restabilirii stării de dreptate atât în privința persoanei în cauză, cât și pentru societate. Întrucât valorile supreme consacrate prin art. 1 alin. (3) din Constituție reprezintă garanții juridice fundamentale pentru asigurarea supremației Constituției, rezultă că acestea sunt standarde de referință primordiale în cadrul controlului de constituționalitate a normei juridice și, în consecință, trebuie valorizate în mod corespunzător. Dreptatea este un element intrinsec și inseparabil al fiecărei acțiuni etatice care
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
acestea sunt standarde de referință primordiale în cadrul controlului de constituționalitate a normei juridice și, în consecință, trebuie valorizate în mod corespunzător. Dreptatea este un element intrinsec și inseparabil al fiecărei acțiuni etatice care se reflectă asupra drepturilor și libertăților fundamentale. Prin urmare, orice limitare a acestora trebuie însoțită de un set de garanții care să asigure societatea, pe de o parte, că măsura etatică nu numai că nu este arbitrară, ci și justă, iar, pe de altă parte, că, în
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
răspundere poate fi limitată doar în cazul în care prin faptele sale persoana supusă măsurii a împiedicat/stânjenit ori a încercat să împiedice/stânjenească aflarea adevărului, îngreunând/distorsionând activitatea organelor judiciare, sau a avut o conduită reprobabilă în contextul desfășurării procesului penal. Principiul fundamental care stă la baza răspunderii civile delictuale, conform căruia orice acțiune sau inacțiune ce conduce la cauzarea în mod culpabil a unui prejudiciu obligă partea care a săvârșit-o să compenseze dauna, funcționează nu numai dacă acțiunea sau inacțiunea încalcă
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
culpabil a unui prejudiciu obligă partea care a săvârșit-o să compenseze dauna, funcționează nu numai dacă acțiunea sau inacțiunea încalcă o anumită dispoziție legală expresă, ci și dacă aceasta încalcă o reglementare constituțională care vizează un drept fundamental/o libertate fundamentală. ... 30. De aceea, având în vedere soluția de achitare pronunțată, Curtea a statuat că art. 1 alin. (3) - care reglementează dreptatea ca valoare supremă a statului - și art. 23 alin. (1) din Constituție trebuie privite în mod coroborat, fiind intrinsec
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
expresia „condițiile legii“, lasă la opțiunea legiuitorului stabilirea condițiilor procedurale în care dreptul la reparații poate fi exercitat, aceeași idee regăsindu-se și în dispozițiile art. 3 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit cărora „Atunci când o condamnare penală definitivă este ulterior anulată sau când este acordată grațierea, pentru că un fapt nou sau recent descoperit dovedește că s-a produs o eroare judiciară, persoana care a suferit o pedeapsă din cauza
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
Codul de procedură penală este un termen de prescripție a dreptului la acțiune rezonabil, care asigură celui prejudiciat condițiile optime pentru a exercita acțiune în justiție în scopul obținerii reparațiilor legale. Curtea a subliniat, de altfel, că exercițiul niciunui drept fundamental recunoscut de Constituție sau de tratatele internaționale privind drepturile omului nu trebuie absolutizat, motiv pentru care instituirea prin lege a unor condiții procesuale de valorificare a respectivului drept, cum este, în speță, instituirea unui termen de 6 luni pentru introducerea
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
că textul legal criticat nu contravine normelor constituționale invocate, întrucât nu încalcă dreptul la un proces echitabil. Se precizează că nici jurisprudența Curții Constituționale și nici normele art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu garantează și nu pretind existența unui dublu grad de jurisdicție în materie civilă. ... 13. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 461D/2020, consideră că excepția de neconstituționalitate este
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
ale celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legile interne și ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, sens în care se invocă dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, Curtea reține că textul legal criticat nu consacră o soluție normativă nouă
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]