3,503 matches
-
ești ofițer român și servești dușmanul! Cu mine să nu mai vorbești!“ Hartenstein se duse direct la Grig. Cantacuzino, căci trebuia să execute mandatul de aducere, dat din eroare pentru Didina, crezând că e vorba de Sabina. Era așa de furios și rușinat, încât n-a mai venit, cum spusese, nici n-a mai voit vreodată să dea ochii cu mine, delegând pe Kadenbach, pe Scheibl, pe Jelkmann de câte ori a trebuit să vin la poliție. Cum aflai de arestarea vecinei, cerui
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chiar de a părăsi Bucureștii, propusese această uniune națională lui Marghiloman, care o respinsese. Ce rău ne părea că nu le puteam cunoaște cuvântările pe întregul lor! Dar văzurăm, cel puțin, din viața familiei ion c. brătianu 53 cât de furioși erau germanii de răspunsul Quadruplei lui Wilson și de împrumutul Angliei, de 60 de miliarde. doamna ion ghica Vizite nu făceam, nu aveam vreme să mă duc la nimeni, căci, pe jos, de două ori zilnic la spital și în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mă vadă și să-mi mulțumească bărbatul ei pentru că l-am scos din internare. Eu nu făcusem nimic, dar m-am dus ca să mă explic și întrevederea cu ei m-a interesat mult, căci am văzut cât erau bulgarii de furioși pe germani, care îi tratau ca pe niște vasali și îi exploatau ca pe niște supuși. Pledară amândoi alianța României cu Bulgaria și Grecia, bineînțeles înapoind Cadrilaterul. Nu mai credeau într-o victorie decisivă și afirmau că, de izbuteau românii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ceea ce mă îngrozea, dată fiind starea sănătății lui. Didina Cantacuzino și Zoe Romniceanu sosiră să mă pregătească pentru plecarea din București, care era inevitabilă, ziceau ele. Din informațiunile ce aveau, trebuia să fim luate după ordin de la Berlin, unde erau furioși ca familia Brătianu să circule în libertate și să poată spiona. Se mirară de liniștea mea. Didina îmi făcu cruce pe piept, mă blagoslovi și mă asigură de simțimintele ei, mărturisind că până acum ura de Brătieni o îndepărtase de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne lovi știrea de[spre] revoluția rusă. Intram în haos, cine putea prezice care-i va fi rezultatul? Continuarea războiului în contra voinței Curții, împărătesei și a lui Rasputin, sau dezlănțuirea anarhiei la un popor incult și inconștient? Ziarele germane păreau furioase, fiindcă se așteptau la pacea separată a lui Witte și Stürmmer, dar noi eram foarte îngrijorați și ne gândeam la starea celor din Moldova, deși se vorbea de complicitatea englezilor în acea mișcare, mai ales după discursul lui Bernard Law
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în mare toaletă la reprezentațiile trupei germane la Teatrul Național. La Mariuța, din nou percheziție la orele 7 dimineața, cu șase agenți; toți locatarii din casă închiși într-o odaie, iar ei scotocind peste tot, ridicând covoarele, răsfoind cărțile, și furioși de a nu găsi nimic - decât într-o sobă o scrisoare începută către Ionică și una de la Lia: „Dragă Mariuța“. Cine e Mariuța? au întrebat-o. Nu știu! Iar Didina Cantacuzino, adusă la Kommandantură pentru a justifica, după control, o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
datată de la 30 mai: „Toți mici și mari bine, scrisoare“. Bineînțeles, scrisoarea nu s-a primit. A dejunat cu noi și ne-a spus că Eszterhazy a succedat lui Tisza, că Ionel a refuzat pacea fără anexiuni, că germanii sunt furioși. Venise, așa-zis, pentru a cumpăra stofe de la mănăstire. N-avea însă nevoie de pretext, căci germanii tremurau înaintea oricărui elvețian, la discreția cărora erau pentru schimbul prizonierilor pe frontul occidental și tratative de orice fel. Wangler ne spuse că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la Golia), "întrucât este așa de smintit că nu i se pot da nici hainele tatălui său", ca și căpitanul Florescu Gheorghe, șeful muzicii militare din Iași, care, "fiind bolnav de ochi și pierzând vederea, a început să prezinte simptome furioase"; G. Sturza, comandantul hătmăniei, cere aprobarea Î.P.S. pentru internarea acestuia în Mănăstirea Neamțului "ca cu rugăciuni și schimbare de aer să se vindece". Prin urmare, cazurile grave sau acute erau de resortul ospiciilor organizate, pe când bolnavii mai liniștiți erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
benevole, săptămânale, ale medicilor de la Spitalul Tg. Neamț. Bolnavii mor de afecțiuni intercurente, iar medicația calmantă și dușurile nu se mai utilizează, întrebuințându-se ca mijloc respectiv contra bolnavilor privarea de mâncare, faptele fiind descrise textual astfel: "alienații când devin furioși se pun în bașcă, uneori și în cămașa de forță, dar niciodată nu li se dă calmante. Dacă un alienat în furia lui ar fi adresat cuvinte injurioase cuiva sau ar fi fost agresiv, se trimite la bașcă și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
exclus ca de la ferestrele din spate ale vreuneia dintre ele să fi sărit în mare grabă, rostogolindu-se în noapte pe povârnișul salvator, vizitatorii galanți ai Chirei și ai mamei sale, surprinși în plin zaiafet de sosirea pe neanunțate a furiosului cap al familiei, bat jocorit în lipsă și de nevastă, și de fiică. Eu, oricum, în adoles cență, luându-mă după indicii din carte, așa îmi închipuiam, după cum căutam să localizez și alte întâmplări din povestirile cu subiect brăilean ale
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
-l plătește. Altfel, cum să ne explicăm vehemența cu care susținea că, la intervenția fundașului Bar la Câmpeanu, jucătorul Victoriei a lovit mingea ?? Iar Adrian Câmpeanu a fost căsăpit de Sfântul Duh, probabil! De altfel, luat la rost de tribuna furioasă, Buzărin a luat inspirata decizie să plece pe marginea terenului. Trist, Aline, trist ! 21 APRILIE DEZASTRU: PETROLUL PLOIEȘTI - FCM BACĂU 4-0 (1 0) Plecați la Ploiești cu gândul de a răzbuna înfrângerea de pe teren propriu din tur, elevii lui Gheorghe
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
a rezistat și FCM Bacău rămâne lider în seria I a Ligii a III-a. Pe lângă cei aproape 100 de gălățeni prezenți pe stadionul “Siderurgistul”, la meci a asistat și un grup de 8 suporteri veniți de la Bacău, foștii “Tauri Furioși”, acum FCM 1950 Bacău, care și au încurajat frenetic echipa, iar după fiecare gol marcat și la finalul meciului, au trimis “urări de bine” către edilul municipiului Bacău, Romeo Stavarache, cel care a decis retrogradarea FCM ului din liga a
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
încet printre grămezile de pietre cubice scoase din pavaj, erau loviți cu ciomege la picioare și cădeau împreună cu călăreții care erau imediat dezarmați. Iar mulțimea, amețită de succes, întărâtată de conducătorii ce încurageau lupta din balconul caselor Roznovanu, devenea din ce în ce mai furioasă și mai compactă și înaintă spre palat învârtind în vârful ciomegelor coifurile cucerite de la soldați ca trofee de război. Atunci un regiment de infanterie se prezintă în fața răzvrătitorilor cu arma la braț. Am auzit trei sunete de trompete, trei somațiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
destupă-ți urechile și învață mai întăi prozodia de la maître Boileau 115, care zice: "Que toujours dans vos vers le sens coupant les mots, Suspende l'hémistiche en marque de repos."116 Afară cu Boileau! țipă deodată Pogor care intră furios, înarmat cu o perină. Vrați să faceți literatură românească cu Boileau, ce prostie! Iată adevărul! Un popor care n-are istorie, nu poate să aibă literatură. Prin urmare, aruncați condeile, gogomanilor. Eu unul am urmat pe Buckle, m-am povățuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cultivare a opiului, și de prelucrare și distribuție a heroinei. Khun Sa a întrerupt relațiile cu Kriangsak, ajuns acum premier thailandez, în 1978, când a susținut public că deținea controlul și putea opri comerțul cu droguri în Shan. Un Kriangsak furios, puternic implicat în comerțul respectiv, dar și client KMT, l-a expulzat pe Khun Sa din țară. Acesta s-a întors în Birmania, la fostul sediu central, Ban Hin Taek, care ar fi cuprins un spital de o sută de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
ei fragedă, câte un bob de pilaf, iar noaptea se ducea prin cimitire, dezgropa cadavrele și se hrănea din carnea lor.) Ca o ultimă supoziție, dintre atâtea, unele mai nevalabile decât altele: neliniștea sexuală a acestor femei și lubricitatea lor furioasă În intimitatea unor legături de cele mai multe ori anonime, cu amanți ocazionali și foarte rar de oarecare durată, cât și promiscuitățile În care se complac, ar putea demonstra, mai degrabă, acea tentație a lor străveche, „originară“, cum pre tinde Biblia, spre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
așe zat, de cum a intrat, pe țucal, de unde țipa și ocăra după muște riul prea susceptibil, fugit pe ușă afară și tămăduit pentru multă vreme În ardorile lui erotice. Coana Eliza, nevasta cofetarului Busuioc, era o aspidă, Înțe pată și furioasă pe mine că nu-i zic „sărut mâna“ ca ceilalți băieți, nepoții ei. Fiindcă, mai Înainte de a o ști cucoană, auzisem că fusese și ea clienta odăilor, cu ora sau cu randevuul, a actualului ei soț, care, văzând cât sunt
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
următoarea scenă: Gârmoci fusese trezit din somn de ofițerul de serviciu de la Comitetul raional de partid și venise val-vârtej la sediu. Omul care asigura permanența i-a raportat tovarășului prim-secretar că sosise întâi o telegramă și apoi un telefon furios și amenințător de la regiune în care se punea aceeași problemă: în douășpatru de ore să fie pregătită să porneasă o garnitură de tren cu lotul raional de deportați. Ordinul era semnat de însuși tovarășul Boromir, numărul unu la regiune, superiorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de luptă, apoi i-a răpus oboseala. Au adormit în noua lor casă, o casă pe care o imaginau ca fiind casa curajului și a libertății. *** În acest timp, în orășelul Serenite, în biroul șefului de raion Gârmoci, telefonul suna furios. Chiar mai-marele peste orășelul nostru și peste împrejurimile sale a ridicat receptorul: se găsea la sediu la ora aceea târzie din noapte fiindcă era o situație de urgență. După cum, normal, prezentă era și umbra sa, jumătatea sa într-ale puterii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
lor, a nemernicilor, a trădătorilor, a celor care subminează cuceririle poporului în frunte cu Partidul Muncitoresc Român, trebuie să-i învățăm minte pe dușmanii poporului, trebuie să umplem pușcăriile cu ei, trebuie să-i nimicim, într-un cuvânt... Iar dezlănțuirea furioasă a tovarășului Cameniță avea o motivație concretă, punctuală: îi semnalaseră tovarășii de la București, de la conducerea superioară, auzi, să vină dânșii să semnaleze, că voi aici nu sunteți în stare de nimic, îi semnalaseră că în regiune, și anume, la voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ca pe gâzele cele neînsemnate, cum se prăvălește spre oraș, cum se întâlnește cu cealaltă apă ieșită din matcă, apa fluviului, cum împreună rup digul vechi, de protecție, cum cele două ape se contopesc mugind ca un miliard de tauri furioși, cum se reped spre așezarea numită Serenite, cum o înghit, pur și simplu o înghit ca și cum niciodată n-ar fi existat pe fața pământului. *** Când s-a luminat de ziuă, nimic nu mai rămăsese din oraș, nimic nu scăpase de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și cu o sticlă plină ochi cu whisky pe care au dat-o gata. Și într-adevăr Gămălie, beat mort, a vrut să se răzbune pe orașul ăsta nenorocit cu căldura lui otrăvitoare, de groază. Dar n-a slobozit apele furioase. Nu era vorba de nici o apă. Ci a făcut ceea ce se pricepea el mai bine, potrivit cu numele său, Gămălie. A pus foc. Întâi a deschis vanele de la rezervoarele pântecoase, de la conductele care se duceau în Serenite. A lăsat să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
eu trăgeam de ea, și-a pierdut echilibrul și a căzut pe podea. În timp ce fugeam Înapoi spre oraș, urmăriți de o ceată de petrecăreți furibunzi, Alberto bocea cît Îl ținea gura pierderea vinului cu care, În altă situație, bărbatul - acum furios - ne-ar fi făcut cinste. LA PODEROSA II TERMINA SU GIRA Ultima tură a motocicletei La Poderosa a II-a Ne-am trezit devreme, ca să mai finisăm puțin reparațiile la motocicletă și să plecăm din acel oraș care nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Am lucrat împreună la minele de plumb de la Baia Sprie între anii 1952-1954 la orizontul 12 unde părintele Dumitraș era perforator. Totdeauna era plin de voie bună și găsea un sfat pentru fiecare. Nu l-am văzut niciodată încruntat sau furios. Era de o bunătate și de o omenie cum rar pot fi găsiți oameni. Eu, dacă aș putea l-aș trece în rândul sfinților. În momentele de repaos din mină, când cânta Ave Maria cu vocea lui dumnezeiască, toți plângeam
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
morală prin care am trecut - fapt este că perspectiva de a sta în „centru“ și numai cu patru în cameră (la asta revin avan tajele principale) a învins. Transportul bagajelor sub privirile suspicioase ale tovarășilor care nu știau încă, comentariile furioase când au aflat etc. etc. Dar viața ne învață multe, nu-i așa? Când, a doua zi, discutam problema cu Cosma și îi vor beam de „situația falsă“ în care mă aflu prin acest fapt, mi-a răspuns: „Nu suntem
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]