5,287 matches
-
mare parte din timpul său petrecut în sala de biliard, Regele era împreună cu poetul Vasile Alecsandri, care la fel ca și marele muzician George Enescu își avea camera lui în Castelul Peleș. Primul etaj al Castelului Peleș conținea apartamentele de gală și camerele elegante rezervate invitaților de rang mai mic. Camera de culcare a Majestăților Lor de afla lângă budoarul și biblioteca Reginei.<footnote Mite Kremnitz, op. cit., p. 120 footnote> Înfățișarea întregului interior al Castelului Peleș era bogată, măreață și impunătoare
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
încercarea unei grupări de foști colaboratori și redactori ai „Vieții românești” de a-și redefini poziția în noul context politic. Poeme publică Mihail Sevastos, dar și Demostene Botez, Radu Boureanu, Magda Isanos, alături de N. N. Teodorescu, Elena Heroveanu, G. Bărgăuanu. Aici Gala Galaction îl evocă pe Al. Macedonski, Al. A. Philippide scrie articolele Locul poeziei sociale, Urechea poetică. Cât privește proza, remarcabile rămân textele semnate de Mihail Sadoveanu (Alți oameni vechi, Solie la Alisandru Panțâru, M-am dus cu tata la vânat
TORŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290232_a_291561]
-
Carp, George Dorul Dumitrescu, George Petre. Cel mai stăruitor se arată a fi Constantin Goran, a cărui lirică, având drept tematică iubirea, este modestă sub raportul expresiei. Proza inclusă în sumar aparține lui Mihail Sadoveanu (Pe o pagină a „Amintirilor”), Gala Galaction ( În grădina de lângă lac, Pe țărmul mării), Gh. Brăescu (O revedere, Nou nimic), Al. Cazaban, I. A. Bassarabescu, Radu Boureanu, N. Dunăreanu, C. Sandu-Aldea, Emil Isac, V. Demetrius, dar și lui Ion Ciocârlan, Ioan I. Ciorănescu, Constanței Hodoș, lui
TRIBUNA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290256_a_291585]
-
Toader Gătej, Dem. Bassarabeanu, Aurel Tita, iar proza semnează Octavian Lucian Zamela, Toader Gătej. Apar articole despre Dante, Dostoievski, Marcel Proust, André Gide, Paul Claudel, Paul Valéry, Pușkin, Kipling, Maiakovski, Nicolae Filimon, Ion Creangă, Duiliu Zamfirescu, Panait Istrati, Vasile Pârvan, Gală Galaction, Pompiliu Constantinescu, Gib I. Mihăescu, Victor Ion Popa, Ionel Teodoreanu, Victor Papilian. Aici Aurel Tita traduce poezia Dumnezeu și francezii de Charles Péguy. Ziarul mai conține articole politice, interviuri, știri, informații. A. P.
TRIBUNA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290259_a_291588]
-
nu președintele Uniunii Scriitorilor, ci președintele Societății de Numismatică din România. Cheltuia toate veniturile pe asemenea piese și, după ce a alcătuit o colecție, se pare prețioasă, a dăruit-o într-o zi unei tinere admiratoare. Avea doar un costum de gală (celebrul costum în dungi) și, în rest, purta zilnic un pulover gri de lână groasă și aceeași pereche de blugi largi, de o culoare nedeterminată și de o formă ce sugera personalitatea unui șerif rural în preajma pensiei. Un șerif cu
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
caustică flagelează reclama, falsul și mistificarea. Alteori, în același scop, se recurge la o formulă percutantă, anunțată chiar în titlu: o trilogie (a lui Pompiliu Păltănea) e „un monstru”; piesa Bunicul a lui A. de Herz e un „manechin dramatic”, Gala Galaction și Al. Ciura sunt „doi rătăciți” (în domeniul epicului), primul fiind în fond un liric, al doilea un ziarist, E. Lovinescu, în Aripa morții, e un întârziat în diletantismul tinereții, „risipitor fără măsură al unei grații fără a-și
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
animator al nației sale în toate domeniile ei sufletești” (At. Necula-Vrânceanu, Eroul Nicolae Iorga). În numărul 4/1930 se anunță înființarea la Chișinău a Ligii pentru Apărarea Românismului în Basarabia, în fruntea ei aflându-se Ștefan Ciobanu, Nichifor Crainic și Gala Galaction, toți profesori la Facultatea de Teologie din oraș, precum și a filialei acesteia din Bălți. Ultimul număr găzduiește o recenzie entuziastă la Cartea misionarului, scoasă de V. Voiculescu și Gh. D. Mugur. R. P.
UNIREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
scriitorul Henri Barbusse după primul război mondial, pe care le comunică până și în cronicile de prezentare a revistelor aflate ideologic în zona lui. Mai colaborează C.I. Parhon, Constantin Motăș și Florin Lazăr cu articole științifice, B. Fundoianu, B. Luca, Gala Galaction. R. P.
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
cu oțet, București, 1920; La Radio, București, 1937; O crimă oribilă, Reclamagiul, Factor răspunzător, în Umoriști de altădată, îngr. și pref. Ion Roman, București, 1969, 123-146. Repere bibliografice: Rosetti, Dicț. cont., 185; Caragiale, Opere, VII, 437-466; Ibrăileanu, Opere, IV, 475-477; Gala Galaction, Opere alese, II, îngr. Teodor Vârgolici, introd. Dumitru Micu, București, 1961, 39-41; Radu D. Rosetti, Spicuiri, București, 1923, 107-110; Număr consacrat marelui umorist dr. Urechia, „Veselia”, 1940, 33; Cosco, Bunica, 287-292; V.[asile] A.[lceu] Urechia, Schițe memorialistice, București
URECHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290375_a_291704]
-
celor doi poeți germani: Goethe și Schiller, Iași, 1891; Poesii, [I-]II, București, 1908-1910. Traduceri: Lucian din Samosata, Dialogul morților, Iași, 1886. Repere bibliografice: Petronius [Grigore Tăușan], Un nou poet: A. Vântul, „Secolul”, 1910, 3 304; Arghezi, Scrieri, XXIII, 302-303; Gala Galaction, Chipuri și popasuri, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1969, 158-161; Ion Gherghel, Goethe în literatura română, București, 1931, 98-99. S. D.
VANTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290427_a_291756]
-
București, săptămânal între 10 decembrie 1944 și 30 decembrie 1973, ca organ al Asociației Române pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS), si lunar între ianuarie 1974 și decembrie 1989. Din primele comitete de redacție au făcut parte Mihail Sadoveanu, Gală Galaction, N. D. Cocea, Ion Pas, Octav Livezeanu. Revista este unul din primele organe de presă prin care s-a încercat atragerea intelectualității de partea noii ideologii, acțiune vizibilă mai ales în faza incipientă de apariție, cea de sovietizare declarată
VEAC NOU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
nuvele de Jean Bart (Mărgărint bețivul), I. C. Vissarion (Învietorul de morți, Gura lumii, Baba Maria descântătoarea), Al. C. Calotescu-Neicu (Stejarul lui Maxim Rusul, Rândunel), C. S. Nicolăescu-Plopșor (Cum m-am lăsat de popie), Izabela Sadoveanu (De vorbă cu nașa Smaranda), Gala Galaction, Ion Dongorozi, Tiberiu Crudu, Mihail Lungianu, G. Perticari și din fragmente de jurnal aparținând lui Ioan Slavici. Eseuri și articole mai ample semnează Ion Agârbiceanu (Muzica românească și muzica populară), Adrian Maniu (Covorul oltenesc), V. G. Paleolog (Opera picturală
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea, Scriitorii români și unitatea națională (1988). Contribuții importante la data elaborării lor sunt monografiile și micromonografiile Alecu Russo (1964), Doi nuveliști: Emil Gârleanu și I.A. Bassarabescu (1965), Dimitrie Anghel (1966), Gala Galaction (1967), Mateiu I. Caragiale (1970), Dimitrie Bolintineanu și epoca sa (1971), Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu (1972) și Perpessicius (1974). Bunăoară, pentru prima dată Dimitrie Bolintineanu este prezentat în contextul epocii sale, ca participant activ la revoluția de la
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
readucere în circulație a operelor unor scriitori clasici prin numeroase ediții îngrijite, prefațate, însoțite de note și comentarii: Dimitrie Bolintineanu, Opere (I-XII, 1981-1992) și Gala Galaction, Opere (I-VII, 1994-2002), Emil Gârleanu, Scrieri alese (I-II, 1963), cât și Gala Galaction, Jurnal (I-III, 1973-1980), asupra căreia revine după 1989 cu o versiune a textului original, mutilată de cenzura din anii ’70, ș.a. În domeniul literaturii comparate, volumul Interferențe literare româno-franceze reprezintă o lucrare de pionierat, ce evidențiază îndeosebi ecourile
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
lucrare de pionierat, ce evidențiază îndeosebi ecourile metodei lui Sainte-Beuve în critica românească. SCRIERI: Începuturile romanului românesc, București, 1956; ed. București, 1963; Alecu Russo, București, 1964; Doi nuveliști: Emil Gârleanu și I.A. Bassarabescu, București, 1965; Dimitrie Anghel, București, 1966; Gala Galaction, București, 1967; Mateiu I. Caragiale, București, 1970; Retrospective literare, București, 1970; Comentarii literare, București, 1971; Dimitrie Bolintineanu și epoca sa, București, 1971; Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu, București, 1972; Aspecte istorico-literare, București, 1973; Perpessicius, București, 1974; Prietenia literară
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
unitatea națională, București, 1988; Eminescu și marii săi prieteni, București, 1989; Mari scriitori români, București, 1998; Portrete și analize literare, București, 2001; Istoricul Societății Scriitorilor Români (1908-1948), București, 2002; Caleidoscop literar, I, București, 2003. Antologii: Primii noștri poeți, București, 1954; Gala Galaction interpretat de..., introd. edit., București, 1978; Epopei naționale, pref. edit., București, 1979; Pagini de epopee, introd. edit., București, 1987; Corpusul receptării critice a operei lui M. Eminescu. Sec. XIX, I-III, București, 2002 (în colaborare cu I. Oprișan). Ediții
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
G. Lecca, Matei Elian (Al. I. Zamfirescu), Ion Pavlov, Adonis Gr. Popov, Octavian Moșescu, Victor Ion Popa, Zaharia Bârsan, G. Rotică, G.Tutoveanu, Mihail Săulescu, Volbură Poiană-Năsturaș, D. Iov, Theodor Solacolu, Radu D. Rosetti, I. U. Soricu. Prozatorii selectați sunt Gala Galaction, cu „fragmentul” Din comoara inginerului Octav - considerații despre „degenerarea sufletului contemporan prin depărtarea de credință”, I. Chiru-Nanov, Al. I. Zamfirescu, D. D. Patrașcanu, D. Iov, Eugen Boureanul. Dramaturgia e ilustrată de Scarlat Froda și de N. Porsenna (un fragment
VESTALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290505_a_291834]
-
exploatări forestiere din județul Neamț. Împreună cu M. Braunstein-Mebashan scoate în mai-decembrie 1909 la Iași, ulterior la Piatra Neamț, revista în limba ebraică „Chazon Lamoed” (devenită „Hamekitz”), scrie la lunarul ieșean „Floare albastră”. În 1918 e prezent în revista „Spicul”, condusă de Gala Galaction și L. Algazi, iar în ianuarie anul următor fondează, la București, ziarul „Mântuirea”, pe care îl va conduce până în 1920, fiind și director al seriei 1944-1948, când reprezintă Federația Sionistă din România. Președinte de onoare al Partidului Evreiesc din
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
cărților”. Fenomenul teatral e abordat îndeosebi teoretic: E. Lovinescu (Eternul și vremelnicul în teatru, Psihologia succesului), Pompiliu Constantinescu (Convenții teatrale), Dan Petrașincu, Coca Farago, Constantin Noica (Cartea pe care n-o citea Ioana d’Arc), Tudor Arghezi (Scrisoare unui actor), Gală Galaction (În jurul teatrului religios), Al. A. Philippide (Despre melodrama), Tudor Vianu (Pledoarie pentru actor). Corneliu Moldovanu comentează artă lui I. L. Caragiale, iar Mircea Ștefănescu scrie despre dramaturgia lui Gib I. Mihăescu. Articole privitoare la istoria teatrului românesc scriu George Frângă
STUDIO TEATRUL NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289999_a_291328]
-
straiul, Ați fi, pe drept cuvânt și de bună seamă, În aceste mândre păduri, cea mai de vază persoană. Corbul, de meșteșugitele vorbe amețit, Vru frumosul glas să și-l arate în dulce ciripit. Deschise mare pliscul, gata să-nceapă gala, Dar vai, prada-i căzu fără să-și deie seama! Vulpoiul șiret pe dată o-nșfăcă Și spre sărmanul corb în acest fel cuvântă: Dragul meu domn, Înțelept e să-nveți, fără-ndoială, Că toți cei lingușitori Trăiesc, fără pic
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
hârtie”. Se publică sau se reproduc versuri (I. Radu, V. Săiniceanu, G. Tutoveanu, St. O. Iosif) și proză (A. Davidescu, Dariu Pop), textele aparținând frecvent unor autori modești. Pot fi consemnate câteva recenzii la cărți de Liviu Rebreanu (Ion) și Gala Galaction (Răboj pe bradul verde), o cronică a revistelor, precum și un comentariu de Dariu Pop, intitulat Cum scria Eminescu. A. Nour figurează cu versuri traduse. Sunt popularizate și regulile ortografice ale Academiei Române. La istoria învățământului din Transilvania se referă Ambrozie
ŢARA DE SUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290064_a_291393]
-
et initiation, Robert Laffont, Paris, 1974 (trad. rom.: Francmasoneria, istorie și inițiere, traducere de S. Turza, Venus, București, 1994), pp. 147 sqq. De asemenea, confirmări la S. Hutin, Les franc-maçons, Seuil, Paris, 1968, R.F. Gould, The Concise History of Freemasonry, Gale & Polden, Londra, 1951, și A. Lantoine, Histoire de la franc-maçonnerie française, Paris, 1925-1935. Există o literatură enormă dedicată acestui subiect considerat (în mod inutil) de către mulți istorici ai culturii și educației ca „sensibil” și „trecut sub tăcere”. În continuarea textului sunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
schițe, nuvele și povestiri ale lui Ion Agârbiceanu (Cea veșnic călătoare, Frumoasa cea de piatră, Nestematele, Sub cireșul Miei, File dintr-un carnet, Pustnicul, Odihna de dincolo, Jupâneasa Clara, Meșterul grădinar, Visuri grele) sau de proza lui Ion Dongorozi (Dumerire), Gala Galaction (Iarna-i ici, vara-i departe), Emil Isac (Milioanele lui Wells), Eugeniu Sperantia (Flori, propagandă, flori... ), Paul I. Papadopol (Prin Câmpina) ș.a., incluse în „Foița «Vremii»”. Se traduce din Luigi Pirandello (Bătrânul Dumnezeu) și se publică O amintire din
VREMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290653_a_291982]
-
la altul, mergând de la simpla cronică până la studii aplicate și consistente, pronunțat analitice, cum sunt cele dedicate lui Laurențiu Fulga, care ocupă o întreagă secțiune a cărții, reprezentând o cvasimicromonografie. În partea finală sunt grupate texte ce vizează scriitori clasicizați: Gala Galaction, Ion Minulescu, Hortensia Papadat-Bengescu. În Clasici și contemporani (1987), al doilea volum al lui P., înclinația către comentariul analitic și demersul hermeneutic este reconfirmată. Structurarea și compoziția sunt în linii mari asemănătoare și în Brațul de la Lepanto (2003), unde
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
precădere după 1960, îndeosebi pe subiecte istorice, uneori cu o poetizare a stilului în descendență sadoveniană, captivează prin claritate narativă, prin știința portretizării și intuiția psihologică și, în același timp, prin exactitatea reconstituirilor de epocă. O nuvelă amplă, Premieră de gală (1957), concentrează acțiunea într-o singură seară, din noiembrie 1955, la Viena, când spectacolul extraordinar cu Fidelio de Beethoven redeschide, după război, celebra Staatsopera; atmosfera de gală cosmopolită e completată cu una strict muzicală, prin reproducerea portativelor cu muzica interpretată
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]