18,328 matches
-
plină de pete galbene. Tenul Maestrului Își schimbase textura, dar eram hotărâtă să-l iubesc chiar dacă pielea de pe trup i-ar fi fost acoperită cu pete galbene. Însă pe orice suprafață albă, pe cearșafuri, pe tavan, se vedeau aceleași pete galbene. Aaa, nu! Nu Maestrul avea pete, ci vederea mea Îmi juca feste! M-a cuprins un sentiment ciudat pe care nu-l puteam defini ca fericire sau tristețe. De fapt, ori de câte ori era vorba despre Maestru, sentimentele mele deveneau confuze. Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
feste! M-a cuprins un sentiment ciudat pe care nu-l puteam defini ca fericire sau tristețe. De fapt, ori de câte ori era vorba despre Maestru, sentimentele mele deveneau confuze. Vreau să spun că Îmi părea rău să-i apară Maestrului pete galbene pe față sau pe corp, dar poate că așa nu va mai pune ochii pe el vreo altă fată, poate că nu voi mai avea de ce să fiu geloasă, mă gândeam eu. În timp ce mie Îmi treceau toate acestea prin minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de la Alex și de oficialii de la Curtea de ultimă instanță din apropiere, de unde și numele locului. Înăuntru erau numai pereți cu lambriuri maro închis și pardoseală din piatră. Lângă bar, cu marea sa pompă pentru dozarea berii, făcută din ceramică galbenă, în vârful căreia stătea figurina unui soldat din secolul XVII, se afla un scaun încăpător făcut din plăci de faianță verde, maro și galbenă, cu figuri și capete turnate în relief. Oferea priveliștea unui tron foarte rece și neconfortabil, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
și pardoseală din piatră. Lângă bar, cu marea sa pompă pentru dozarea berii, făcută din ceramică galbenă, în vârful căreia stătea figurina unui soldat din secolul XVII, se afla un scaun încăpător făcut din plăci de faianță verde, maro și galbenă, cu figuri și capete turnate în relief. Oferea priveliștea unui tron foarte rece și neconfortabil, iar pe el era așezat proprietarul barului, Warnstorff, un bărbat cu tenul palid, brunet, îmbrăcat într-o cămașă fără guler și purtând un șorț mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
deprimant. Biroul din metal verde-oliv avea mai multe margini în care te puteai agăța decât un gard din sârmă ghimpată și singura lui virtute era că se asorta cu linoleumul tocit și cu draperiile murdare, în timp ce pereții aveau o tentă galbenă de la câteva mii de țigări. Intrând în birou, după ce furasem câteva ore de somn în apartamentul meu, și zărindu-l pe Hans Illmann așteptându-mă răbdător cu un dosar de fotografii, m-am gândit că locul ăla nu era pe cale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
în ce mă privește poți să te târăști înapoi în colțul de excremente al acestei instituții de unde ai venit. Sunt foarte pretențios în legătură cu cei cu care trebuie să lucrez. Nu-mi plac ucigașii. Deubel își dezgoli și mai mult dinții galbeni. Rânjetul lui semăna cu claviatura unui pian vechi și foarte dezacordat. Trăgând în sus de pantalonii din flanel lucios, își îndreptă umerii și împunse cu burta în direcția mea. M-am stăpânit cu greu să nu-l lovesc cu pumnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
nevoie... M-am răzgândit, mai bine nu te osteni. — Păi, știți și dumneavoastră genu’, domnule. — Nu chiar, Becker. Dar în timp ce conduc o să mă gândesc cu siguranță. Poți să te bazezi pe asta. Am ieșit din Berlin prin vest, urmărind indicatoarele galbene pentru traficul pe distanță lungă, îndreptându-mă către Potsdam și dincolo de el, spre Hanovra. Autostrada se ramifică din șoseaua de centură a Berlinului la Lehnin, lăsând la nord vechiul oraș Bradenburg, și dincolo de Zeisar, bătrânul oraș al arhiepiscopilor de Bradenburg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
necazul te-ajunge și-n cosmos... Episodul 48 Veac nou La circa 48 de ore după notarea coordonatelor satelitului natural „Veac Nou”, roboții noștri din nava spațială interplanetară „Bourul” își dădură seama că se apropie de ținta misiunii lor: mănunchiuri galbene de rapiță treceau tot mai des prin fața hublourilor, semn că „Veac Nou” nu era departe. Zăriră apoi plutind prin spațiu și câteva foi din ziarul regional „Vega Roșie” de la Drăgănești-Vlașca, azvârlit probabil de pe satelit, și-o cutie goală de pateu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
și câteva foi din ziarul regional „Vega Roșie” de la Drăgănești-Vlașca, azvârlit probabil de pe satelit, și-o cutie goală de pateu „Miraj”; în cele din urmă, în jurul orei 11 (ora Agerpresului) deslușiră înaintea lor și satelitul propriu-zis, o pată mare, rotundă, galbenă. Dromiket 4 reduse din forța celor două-trei motoare principale, iar Felix S 23, Getta 2, Stejeran 1 și nefericitul inspector Pătrașcu își legară centurile de siguranță, pregătindu-se de asatelizare. Trecură cu zguduiri ușoare printr-un nor compact de flori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
nu creadă c-au nimerit la satelit străin. Tov. Petrică se-nclină și fugi iute spre locul de muncă. Porniră cu toții spre localul familial. — Dom’le, credeam că nu ne mai găsiți. Trecusem pe conserve - zise tov. Roșca. Visam numai galben, de la rapița asta. Poftiți pe-aici. Intrară într-un salon intim al localului familial, frumos amenajat, cu o masă lungă, tovărășească, în centru. Pe masă se găseau vaze cu flori și rapiță, păhărele cu ulei „Shell” pentru roboți și țuică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
cu iubire... - Ajută-mă să regăsesc culorile! Mi-am trecut palmele prin deschizătura inimii ca un hoț, am atins sufletul cu o mișcare abilă și am cules tot ce mi-a venit în cale. Rând pe rând flori roșii, albastre, galbene, albe și turcoaz, au fost ademenite în palma mea, adulmecând aroma iubirii. M-am prins cu timpul ca într-un carusel, o alergare nebună, risipind frumusețea petalelor până la ultima, într-o disperare de neînțeles. M-ai privit cu genele strivite
S.O.S. culorile by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83365_a_84690]
-
șirul De gâturi cu, nestinși, cartofii roșii. La cerul lăcrămat și sfânt ca mirul Rotunzi se fac și joacă pîntecoșii! Șuvița stelei noi întinge-n ape, Un stăpânit pământ ascultă ani, Pământul s-a lipit de steaua-aproape. Nuntesc, la curtea galbenă, curcani. POARTĂ Suflete-n pătratul zilei se conjugă, Pașii lor sunt muzici, imnurile - rugă. Patru scoici, cu fumuri de iarbă de mare, Vindecă de noapte steaua-n tremurare. Pe slujite vinuri frimitură-i astru'. Munții-n Spirit, lucruri într-un Pod
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ou cu plod Îți vreau, plocon, acum de Paște; Îl urcă-n soare și cunoaște! * Și mai ales te înfioară De acel galben icusar, Ceasornic fără minutar, Ce singur scrie când să moară Și ou și lume. Te-nfioară De ceasul galben, necesar... A morții frunte-acolo-i toată. În gălbenuș, Să roadă spornicul albuș, Durata-nscrie-n noi o roată. Întocma - dogma. * Încă o dată: E Oul celui sterp la fel, Dar nu-l sorbi. Curmi nuntă-n el. Și nici la cloșcă să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
umblet lung prin ger Voi reintra în mine când va veni declinul; Voi coborî să caut, pierdută-ntr-un ungher, Firida unde arde cu foc nestins Divinul. Și flăcării voi spune: Fior al caldei firi, Joc viu ori șovăielnic de galbenă maramă, Vibrare necurmată, zigzag de pâlpâiri, Ușoară și fierbinte văpaie, te destramă; Redă nemărginirii fugarul tău mister... Mereu mai străvezie, mereu mai necuprinsă, Prin sure și înalte pustiuri de eter Desfășură pe hăuri o horbotă aprinsă. Deasupra ta, deasupra haoticului
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
doage și Nimica Ieși, cântec pentru Răsturnica. Vii lumânări, burați polen! E cimitirul un desen Cu linii supte, slăbănoage Frânturi de bețe și de doage... Oh, nu-mi clintiți Regina Mab Să nu se surpe trupu-i slab Și dați vin galben la miloage Nu din păhar, din scob de doage. Oh, pentru Ea găsiți un dric, Un dric mai mic ca un ibric Și potriviți două mârțoage Acum, la strung, din lemn de doage... Să plângă lemnul pus pe strung Când
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o uit. Dar ușurința-mi în cântărirea acelei vestiri a fost mare. Mi s-a spus sau eu am botezat-o astfel - că poartă un nume ca... Domnișoara Hus; că însăși seara o vărsase din veacul fanariot; că noroiul ei galben și soaia erau de prin cerșeli și popasuri la fântânile cu mătase ale drumurilor. - Când numele ei, necesar ca o lege a minții, nu putea fi decât acela de Pena Corcodușa; când petele ei picaseră din ceara de creștet sau
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
acestui coridor august, simte în preajmă adierea înaltă a gloriei. H. A. Schwartz apare canonizat, ca în hagiografii. Cei cari știu însă ceva despre prozaica persoană a marelui analist: gros și pătat de mâncări, totdeauna în redingote și joben, cu mustățile galbene de fum de țigară, iau seama că fraza în discuție poate fi la urma urmei și un intenționat efect grotesc. Nimic mai depărtat, mai nepereche, decât farmecul legendar al reginei punice și bufa înfățișare a profesorului berlinez! Preocupările științifice generale
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
prin Göttingen am fost condus să văd odaia în care a murit Gauss. Pregetasem s-o fac mai înainte. E păstrată, aproximativ, în starea în care se afla în acea dimineață de 23 februarie, acum 100 de ani. În lumina galbenă, aproape mistică, ce cădea din fereastră, simplicitatea lucrurilor din jur căpăta nu știu ce omogenitate, ce unitate severă. Orice podoabă ar fi fost de neîndurat, o incongruitate și o pată de stil. Iată jilțul în care a ațipit de veci; aici gherocul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
nevoie de viață sufletească. Cel care are pământ, daca nu are și dragoste de pământ, e oprimatorul lui! În natură, pământul nu se pierde, nu se înmulțește, poate fi numai sfințit sau poate fi batjocurit! Pământul e un trup arămiu, galben, verde, albastru, care nu pleacă... are durată peste marginea perceperii noastre, e bun, e cald și vital, ca o pâine spirituală ce nu se consumă, nu sporește, ci creează și asigura hrana statorniciei. Din acest unghi de referință, investitorii imobiliari
ÎNTR-O LUME A MELCULUI CIVILIZAŢIEI, CE NU-ŞI RETRAGE COARNELE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364323_a_365652]
-
Gurbet, Nadia Gageac și micuța Gabriela Dinu, în vârstă de numai 5 ani, care a încântat audiența cu “Cățelușul șchiop”. O supriză minunată pentru participanți a venit din partea unei fetițe frumoase care purta în păr un buchețel de flori roșii, galbene și-albastre, Gabriela Baciu, cu poezia compusă de ea și intitulată “Poezie pentru țară”: “Mi-e drag să scriu și eu, / În loc de portativ, / Aș vrea să pun un curcubeu. / Pe el să nu pun note / Ci doar sclipiri de stea
ROMÂNII DIN CIPRU AU SĂRBĂTORIT LA PAFOS ZIUA LIMBII ROMÂNE! de ZIARUL RO MANIA CIPRU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364389_a_365718]
-
Acasă > Manuscris > Scriitori > DESTINE PICTATE.... ÎN GALBEN ! Autor: Silvia Katz Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului Constantin Tocitu Destine pictate în ... ... galben ! Silvia Kațz Ianăși, Dreptul la viață, Editura Noul Scris Românesc,2010. ,, Shalom” cu parfum de trandafiri galbeni, aceste cuvinte ar putea defini cele 3 nuvele scrise de doamna Silvia Kațz Ianăsi. Uneori dreptul la viață se traduce printr-o explozie
DESTINE PICTATE....ÎN GALBEN ! de SILVIA KATZ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364433_a_365762]
-
PICTATE.... ÎN GALBEN ! Autor: Silvia Katz Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului Constantin Tocitu Destine pictate în ... ... galben ! Silvia Kațz Ianăși, Dreptul la viață, Editura Noul Scris Românesc,2010. ,, Shalom” cu parfum de trandafiri galbeni, aceste cuvinte ar putea defini cele 3 nuvele scrise de doamna Silvia Kațz Ianăsi. Uneori dreptul la viață se traduce printr-o explozie de sentimente, refulări, destine reflexii ale constiiței, metamorfozări ale Eu-lui și de ce nu printr-o simbolistică descriptiva
DESTINE PICTATE....ÎN GALBEN ! de SILVIA KATZ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364433_a_365762]
-
a parcat mașina în garaj, a urcat gânditor treptele, care duceau spre dormitorul lui de burlac. Obosit, a dormit și a visat-o din nou pe mama lui, care l-a sărutat pe frunte și i-a dăruit un trandafir galben, apoi a plecat plutind și a dispărut într-o lumină strălucitoare. În săptămâna următoare s-a făcut textul de paternitate, care a dovedit că băiatul era într-adevăr nepotul lui. În zilele care au urmat Andrei își dorea tot mereu
FRAGMENT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364438_a_365767]
-
în care elementele cosmice și terestre se află într-o perfectă armonie. În „Instantaneu”, antiteza dintre imaginile calme din debutul poemului, menite să sugereze veșnicia naturii, și versul final evocă din nou, neliniștea, anxietatea, imposibilitatea de a accepta stereotipiile. „Stele galbene/ se odihnesc pe umărul nopții,/ frunze sfioase întârziate în muguri,/ fluture în petale de magnolia,/ apus de soare în oglinda fântânii,/ vaietul mării tânjind dimineți,/ o muzică rebelă învăluie totul.” Referindu-se la volumul „Creion”, Ioan Nistor spunea: „Corina Petrescu
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
am fost jos. În acea fracțiune de secundă mă întrebam dacă mă vede cineva și dacă trebuie să alerg ori să-mi iau mai întâi cămașa pe mine și să mă încalț. În următoarea fracțiune de secundă am văzut stele galbene, cu zecile și sutele, cum roiesc în jurul meu... Durerea din glezna piciorului stâng parcă mă paralizase. Din poziția în care luasem contact cu pământul am stat să ascult atent în noapte. Liniște și pace. Am dat să mă ridic si
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]